BusinessMagazin

Tag: export

  • Pintea: Analizăm lista celor 172 de medicamente propuse pentru interzicerea exportului

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, luni, la sediul Ministerului Sănătăţii, că se analizează în continuare lista celor 172 de medicamente care sunt propuse pentru interzicerea exportului, Ordinul aflându-se în dezbatere publică pe site-ul Ministerului până pe 24 octombrie.

    În acelaşi context, ministrul a precizat că nu există riscul ca pentru unele medicamente preţul să fie majorat.

    „Nu există aceste risc pentru că politica de preţuri ţine tot de legislaţie şi nu am făcut o legislaţie în acest sens”, spune ministrul.

    Sorina Pintea a punctat faptul că restricţia de export paralel va fi realizată cu respectarea tuturor reglementărilor UE în vigoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru: Iranul va folosi orice modalitate posibilă pentru a-şi exporta petrolul

    Iranul va folosi orice modalitate posibilă pentru a-şi exporta petrolul, a declarat duminică ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zanganeh, citat de SHANA, site-ul Ministerului Petrolului, adăugând că exportul de ţiţei este dreptul legitim al ţării sale, potrivit Reuters.

    “Vom folosi toate modalităţile posibile de a exporta petrolul nostru şi nu vom ceda presiunii Americii, deoarece exportul de petrol este dreptul legitim al Iranului”, a spus Zanganeh.

    Exporturile iraniene de ţiţei au fost reduse cu peste 80% atunci când Statele Unite au impus noi sancţiuni Iranului, după ce preşedintele Donald Trump a ieşit anul trecut din Acordul nuclear semnat în 2015 între Iran şi puterile mondiale.

    Bijan Zanganeh a declarat miercuri în timpul unei călătorii la Moscova că piaţa mondială a petrolului se află într-o stare normală în urma atacurilor asupra infrastructurii de petrol din Arabia Saudită de la începutul acestei luni. În prezent, există un mic surplus pe partea de ofertă a pieţei de petrol, a spus el pentru reporteri.

    Sursa: mediafax.ro

  • Cine este tânărul de doar 27 de ani responsabil de exporturile celui mai mare producător românesc de ţiglă metalică

    Mihai Sandu a preluat departamentul de export al Bilka, liderul pieţei româneşti de ţiglă metalică în anul 2016, odată cu înfiinţarea acestuia.
    Povestea lui legată de companie a început însă în urmă cu opt ani când, student fiind, a început să lucreze pentru un furnizor de servicii al companiei. În 2012, când avea 20 de ani, s-a angajat în cadrul Bilka în calitate de responsabil logistică. „Traseul de la logistică la export a trecut şi prin departamentul de vânzări, pentru intern, unde am avut posibilitatea să învăţ cât mai multe despre domeniul vânzărilor şi să pun bazele ascensiunii mele”, îşi descrie el evoluţia până la preluarea rolului actual. 
    Acesta implică dezvoltarea vânzărilor la export „oarecum de la zero”. „La  început am fost singur în departament şi am dus muncă dublă pentru a face cunoscut brandul în extern, dar uneori şi pentru a depăşi bariere lingvistice. De-a lungul timpului, cifrele obţinute mi-au dovedit că prin muncă şi devotament, provocările vor deveni performanţe, iar acum exportul reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei şi continuă să crească”, descrie el rezultatele înregistrate. Valoarea sistemelor complete pentru acoperişuri exportate anul trecut a ajuns la 11 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de 2018.  Produsele Bilka sunt comercializate în extern, în ţări precum: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria sau Ucraina. Echipa, formată din patru angajaţi în prezent, se concentrează pe dezvoltarea de noi pieţe de desfacere – chiar şi pe alte continente – şi pe consolidarea poziţiei pe pieţele pe care deja au intrat. „Potenţialul de creştere pe care îl vedem la export şi faptul că investiţiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competitivi în toată Europa, unde sunt pieţe în care putem ajunge lider în următorii cinci ani, ne fac să accesăm tot mai multe pieţe şi să ne uităm şi spre alte continente.” 

  • Euronews: România deranjează UE prin refuzul de a anula exportul celor 70.000 de oi în state arabe

    „Am primit materiale video care arată condiţiile teribile în care animalele erau transportate de către ambarcaţiuni către Golful Persic, în timpul verii” a scris Vytenis Andriukaitis, Comisar European pentru sănătate şi siguranţă alimentară, într-o scrisoare adresată Ministrul Agriculturii, Petre Daea. „Luând în considerare informaţiile meteorologice, în Golful Persic, se înregistrează temperaturi de 46 ℃ pe timpul lunii iulie. Cer de urgenţă, ca gest de responsabilitate, oprirea exportului iminent de ovine”, a adăugat acesta.

    Grupul European pentru Animale informează că cele 70.000 de oi vor fi exportate către Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, unde are loc, în august, “Festivalul sacrificiului”.

    Australia, fost important exportator de ovine, a anunţat o interdicţie de trei luni pentru comerţul de animale vii cu Orientul Mijlociu în timpul sezonului de vară. Dar exportul românesc de ovine şi caprine vii a crescut faţă de anul 2015, România devenind cel mai mare exportator de animale vii în ţări care nu sunt membre UE.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană îi cere ministrului Daea să oprească EXPORTUL a 70.000 de oi către state arabe pentru „Festivalul sacrificiului”

    70.000 de oi urmează să fie încărcate pe nava Al Shuwaikh, deţinută de compania Kuweit Livestock Transport & Trading (KLTT), cunoscută şi sub numele de Al Mawashi şi vor fi transportate către Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, unde are loc, în august, “Festivalul sacrificiului”.

    Solicitatea comisarului european, care a postat scrisoarea către Daea pe Twitter, survine unei sesizări din partea organizaţiilor care luptă pentru drepturile animalelor, precum Eurogroup for Animals.

    Comisarul spune în scrisoare că animalele vor fi expuse unor temperaturi extreme, iar prevederile legale din domeniu interzic transportul acestora în astfel de condiţii. În scrisoare, comisarul precizează că a mai atras atenţia autorităţilor române asupra unor astfel de situaţii, şi că a primit asigurări că legislaţia română va fi modificată pentru a preveni astfel de situaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la Sofia Vicoveanca la Inna sau cum a ajuns o casă de muzică românească să facă milioane şi să devină cel mai mare exportator român de muzică

    „Românii, dintr-un conglomerat de culturi comuniste, au reuşit să fie printre cei mai expansivi, cei mai talentaţi şi cei mai «exportatori» de muzică din regiune. Polonia, Serbia, Cehia ar fi avut potenţial mult mai mare. Cred că ne-a ajutat puţin şi confluenţa de culturi, Orient – Balcani, am avut un nu-ştiu-ce în sunet care a fost apreciat începând cu 2007-2008, cu câteva producţii care au răscolit topurile europene in prima fază”, descrie evoluţia exporturilor de muzică româneşti Cătălin Muraru, unul dintre fondatorii Roton şi cel care se ocupă de catalog şi de producţia de conţinut.

    Primele momente în care Roton a avut succes internaţional au fost în 2004, când trupa Activ a trecut graniţele cu hiturile lor către ţările vecine. În 2006 Roton a intrat şi pe piaţa internaţională prin Accent cu piesa „Kylie” – varianta în engleză pentru „Dragoste de închiriat”.

    „La momentul acela eram conectaţi internaţional printr-un volum interesant de import pe care-l făceam. Din 1996, de când am început să importăm licenţe în România, încercăm să le dăm ceva înapoi licenţiatorilor din produsul local. A fost o muncă mai amplă până la primul succes internaţional în 2004”, mai spune Cătălin Muraru.

    El povesteşte că nu era deloc uşor să te faci remarcat de radiourile sau televiziunea internaţională: „Scriai zeci de mailuri la radiouri mari din Europa, mergeai la conferinţe internaţionale şi stăteai la coadă ca să-ţi laşi CD-ul câte unei persoane care era important să te asculte”.

    Astăzi, Roton e invitată la conferinţe internaţionale să vorbească despre succesul românesc, recent au fost în China şi în Polonia cu studii de caz, spun reprezentanţii companiei. România, nu neapărat Roton, a exportat cei mai mulţi artişti în ultimii 15 ani la nivelul Europei de Est. Printre artiştii români reprezentaţi de Roton cu importante cariere internaţionale se numără Accent, Fly Project, Manuel Riva, Inna, Alexandra Stan, Mihail.

    Dar până la acest punct a fost un drum lung, care a început într-un mic magazin din Iaşi. „La 14 ani eram într-un grup de prieteni alături de fratele meu, în Iaşi. Pe vremea aceea exista Cooperativa Meşteşugărească, unde era şi un mic business cu muzică: veneai cu caseta ta şi îţi înregistrai muzica dintr-un playlist după preferinţele tale, sau după ce avea deja presetat magazinul. Tânăra care avea acest mic business, Tatiana, era obligată să fie cât de cât la curent cu muzica de afară a anilor ’80, iar totul era fascinant pentru noi, ca puşti”, descrie Cătălin Muraru începuturile businessului.

    Cei trei prieteni – Dan Muraru, Cătălin Muraru, Bogdan Maxim – au ajuns apoi la facultate, la Politehnică, însă Revoluţia le-a stricat planurile, în sensul că nu au mai primit repartiţie. Astfel, s-au orientat către un mic business: să vândă diferite obiecte în Polonia şi să cumpere casete pe care să le vândă în România. „Am cumpărat casete, le-am vândut în consignaţii. Succesul a fost surprinzător şi am ajuns foarte curând la o firmă cu care importam casete de muzică. A venit dorinţa de extindere, să vindem şi în afara Iaşiului. În paşi mici, în 2-3 ani am ajuns să vindem în toată ţară şi să avem o reţea de distribuţie importantă”, descrie Cătălin Muraru.

    Dezvoltarea a fost organică şi graduală: mai întâi o reţea de distribuţie, apoi producţie. Roton a cumpărat o fabrică unde producea CD-uri şi casete, apoi producţia artistică, partea de editură (contractele cu autorii). Pe toată această structură au venit apoi licenţele internaţionale. Primul artist cu care a semnat Roton a fost Sofia Vicoveanca. Cătălin Muraru s-a întâlnit cu artista într-o cafenea din Suceava şi i-a explicat că au o reţea de distribuţie foarte bine pusă la punct, că îi pot distribui şi produce un produs muzical aşa cum îşi doreşte. Sofia Vicoveanca este şi astăzi reprezentată de Roton.

    Nu tot parcursul de început a fost uşor, iar printre dificultăţi s-a numărat şi volatilitatea ridicată a cursului valutar. „Creştea dolarul peste noapte şi banii se împuţinau vizibil. Puteai să cumperi mult mai puţin decât ai vândut. A fost chiar un moment în care am oprit orice achiziţie pentru câteva zile pentru că nu ştiam ce să facem. Crescuse dolarul foarte mult. Oricum, la prânz, când se anunţa cursul valutar, era un moment crucial al zilei. În 2008 a mai fost un moment de cotitură în industria noastră, când a apărut streamingul şi s-a schimbat modelul de business, suportul de redare, modelul de consum. A intervenit şi criza economică. Pe noi ne-a ajutat faptul că eram mai mici, puteam fi dinamici şi ne-am putut adapta, ne-am strecurat printre crăpăturile create de criză.”

    Grupul de firme Roton a avut o cifră de afaceri totală de 13,7 milioane de euro în 2018. În 2014 a fost de 11,7 milioane de euro, iar de atunci creşterea a fost constantă. În cadrul grupului, catalogul local a avut o cifră de afaceri de 4 milioane de euro în 2018, din care aproximativ 50% reprezintă export.

    „Nu am inclus aici cifra de afaceri din concerte, cele organizate de noi având mai mult caracter promoţional. Copyright managementul, marketingul şi distribuţia sunt centrele de profit ale afacerii noastre. Venitul online e în creştere continuă ca pondere, ajungând astăzi deja la o treime din total”, a declarat Bogdan Maxim, cofondator al companiei. Industria muzicală din România este încă o industrie tânără, dar cu un ritm rapid de dezvoltare. Cea mai mare provocare într-o industrie atât de dinamică este procesul continuu de schimbare a modelului de business.

    „Gândiţi-vă ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani: casete audio, compact discuri, difuzare publică, download, streaming. În vremea casetelor şi a CD-urilor vindeam mai mult în hipermarket şi echipa avea circa 100 de oameni. Astăzi, distribuţie înseamnă Spotify, YouTube în digital. Produsul fizic are încă importanţa lui chiar dacă magazinele de specialitate au rămas puţine, ponderea fiind dată aici de convenience shops. Sigur, vorbim de o puternică concentrare în digital, dar Roton a rămas singura companie care face distribuţie de discuri”, a mai spus Bogdan Maxim.

    O provocare mare în privinţa exportului a reprezentat-o integrarea Roton într-o reţea internaţională puternică de case de discuri. „Una din căile de export este aceea de a semna un parteneriat internaţional cu o companie majoră, iar cea de-a doua este de a dezvolta relaţii independente în fiecare teritoriu cu partenerul potrivit. Cel mai des am dezvoltat proiecte pe a doua cale, chiar dacă a presupus mai multă muncă”, a spus Dan Muraru.

    Industria muzicală românească a crescut liniar de la Revoluţie încoace, fără creşteri explozive şi fără crize majore. Paradoxal, criza economică din 2008 a fost o oportunitate pentru Roton, potrivit reprezentanţilor businessului.

    „Momentul critic din 2008 ne-a prins pregătiţi cu un catalog consistent, iar faptul că marii jucători ai pieţei internaţionale aveau momente grele ne-a creat oportunităţi pe care nu le-am ratat. Succesul s-a regăsit în lansările Innei, Akcent, Fly Project, pentru care am făcut eforturi mari, alături de ei, să le menţinem până astăzi”, a mai spus Dan Muraru.

    Preferinţele muzicale ale consumatorilor au evoluat de-a lungul anilor în linie cu obiceiurile de consum. „Astăzi avem preferinţe date de loialitatea faţă de un artist sau doi, până la o formulă mult mai eterogenă în ce ţine de preferinţele unui tânăr pe un anume gen muzical, model de consum dezvoltat şi prin modalităţile de expunere a muzicii, cu playlisturi care traversează genuri de muzică altădată greu de găsit în acelaşi «walkman»”, mai spune Cătălin Muraru.

    Cei trei fondatori ai Roton au spus că de-a lungul celor 25 de ani de business împreună, prietenia lor a rămas neschimbată, aceasta nefiind legată de business, ci creată în copilărie şi consolidată de-a lungul timpului.

    „Relaţia de prietenie, chiar dacă e modificată aferent cu vârsta, e nemodificată calitativ: activităţile din timpul liber au prioritate între noi, adică dacă vreau să ies cu bicicleta sau să merg la înot, îi sun şi pe ei să văd dacă pot veni”, spune Cătălin Muraru. Bogdan Maxim mai spune că una dintre cheile succesului prieteniei lor a fost şi faptul că a existat reciprocitate şi corectitudine din toate punctele de vedere: „Nu am rămas niciodată datori unul altuia, nu vă gândiţi la bani când spun asta, am învăţat împreună să «dăm înapoi». Şi la bucurie, şi la necaz mă gândesc pe cine să sun mai întâi, pe Cătălin sau pe Dan. Prietenia e un mod de viaţă pentru noi, suntem prieteni cu toţi membrii echipei noastre şi ne bucurăm când vedem că asta se ia”.

    Cei trei lucrează acum la un nou proiect, în cadrul căruia vor să dezvolte un business pentru promovarea bicicletelor Giant: „Aşa am văzut viaţa începând din copilărie, am ieşit împreună în vacanţe, la petreceri, la fotbal, tenis, badminton, apoi am construit un business împreună, pentru că ne-a plăcut să rămânem împreună. Tot din prietenie şi din pasiunile noastre comune dezvoltăm acum un alt business, unde promovăm bicicletele Giant, cel mai mare producător de biciclete din lume”, a mai spus Dan Muraru.

    Ce trebuie să facă un artist pentru a avea succes?
    Cătălin Muraru:
    În primul rând trebuie să aibă inspiraţie, adică piese foarte bune, iar pentru asta îl ajută o echipă bună în jurul lui. Apoi are nevoie de o echipă cât mai mare şi mai eterogenă pentru a-şi expune creaţia şi, ca să fie eficient, ar trebui să folosească cât mai multe resurse de la publisher, label, management etc. În unele cazuri, ar trebui să mai înveţe şi că nu e bine ca managementul să fie o rudă – în industria muzicală internaţională există şi un termen uşor peiorativ, „momager”, pentru mamele manageri. În majoritatea cazurilor, un manager din familie nu e reţeta de succes.

    Dan Muraru:
    Ca să aibă succes internaţional, alegerea single-urilor cu care te adresezi unui teritoriu e foarte importantă şi ai nevoie de priceperea cuiva care ştie piaţa respectivă, apoi câştigarea interesului unui partener în acel teritoriu, iar aici un label care are o retea internaţională e drumul cel mai bun. Nu poţi pătrunde pe o piaţa internaţională ca independent. Dacă ai noroc şi talent, te descoperă cineva via youtube, deşi la avalanşa de producţii youtube e greu să te mai descopere acum dar, chiar şi aşa, ca să intri în sistem e nevoie de o echipă care să ştie cum să lucreze pe fiecare structură.
    Şi e foarte important să ai promovare internaţional şi un sistem corect pus la punct de repartiţie a veniturilor către toţi deţinătorii de drepturi, încă de la momentul semnării contractelor.

    Bogdan Maxim: Transparenţa în ce priveşte contabilitatea şi atenţia la detalii în copyright clearing sunt decisive în longevitatea businessului nostru. Produci o piesă bună în studio, încerci să o expui cât mai bine, să obţii confirmări în topuri şi playlisturi. Efectele unui eventual succes trebuie să le monetizezi performant şi să întorci banii acasă, nu sunt doar banii tăi, sunt banii tuturor deţinătorilor de drepturi cu care ai făcut echipă. Vă imaginaţi, există şi situaţii în care cifrele sunt doar cu minus. Trebuie să ai grijă să fi construit corect şi în zona de clearing, să ai toate contractele semnate în ordine pentru ca în momentul în care vinzi asta la americani, de exemplu, să fii sigur că nu mai apare un deţinător de drepturi din căciulă. 

  • Un alt fel de export

    Compania germană Tarent, cu o experienţă de peste 20 de ani în dezvoltare software şi cu clienţi precum Rewe, Deutsche Telekom, Deutsche Post, Billa sau Bosch, a preluat în portofoliul său o serie de soluţii software, axate pe managementul preţurilor, dezvoltate de firma românească eSolutions. În plus, compania germană a preluat recent şi modelul de business pe care eSolutions îl foloseşte pentru divizia sa de „academie”, axată pe traininguri specializate pe diferite tehnologii. Tarent a intrat în acţionariatul firmei româneşti în 2012, iar în prezent compania germană deţine 50% din acţionariatul lor; fondatorii businessului românesc precizează însă că tot ce ţine de management a rămas în România.
    „În 2012, atunci când am încheiat toată partea juridică şi am devenit «căsătoriţi» cu acte în regulă, Tarent era într-un proces de transformare şi îşi dorea o serie de produse pe care să le furnizeze pe piaţa germană; aproape toate produsele noastre importante pentru industria de retail – şi partea de consultanţă, dar şi produsele de management al preţurilor – au fost puse în vârful portofoliului lor de produse”, povesteşte Marian Simpetru, managing partner la eSolutions Grup.
    El, împreună cu Ionuţ Comşa şi cu un alt partener care a părăsit între timp firma, au înfiinţat eSolutions Grup în 2001 cu ambiţia, spun ei, de a face soluţii software de business mai bune decât ceea ce era atunci pe piaţă. „Am pornit ca trei programatori cu un vis foarte mare, care s-a dovedit a fi un «American dream» împlinit: am reuşit să trecem cu bine peste perioada de criză. Am reuşit să creştem în mod organic. Dacă la început am avut o echipă mică, sub 10 persoane, acum am ajuns la peste 110 angajaţi”, a descris Ionuţ Comşa evoluţia companiei.
    Cei doi antreprenori povestesc că au pornit la drum fără mult capital, în contextul în care la începutul anilor 2000 finanţarea era greu de obţinut – efervescenţa start-up-urilor în IT de acum – cu programe dedicate (incubatoare şi acceleratoare de start-up-uri), prin intermediul cărora se pot obţine de la câteva sute de mii de euro la milioane de euro pentru idei noi promiţătoare – nu exista pe atunci. 
    „Dezvoltăm software folosind tehnologii open source (software al cărui cod-sursă este publicat sub licenţa dezvoltatorului care le permite utilizatorilor să studieze, să schimbe şi să distribuie softul către oricine şi cu orice scop – n. red.), care în acea perioadă nu erau uşor acceptate în zona companiilor, însă a fost un pariu câştigător”, îşi aminteşte Comşa. „Acum aproape toate marile softuri sunt cu licenţă open source. Inclusiv gigantul american Microsoft contribuie şi dezvoltă zona de open source.”
    eSolutions a folosit încă de la început limbaje de programare alternative precum Java, care în prezent este cel mai utilizat limbaj de programare. Compania a avut noroc să fie implicată în proiecte mari din poziţia de subcontractor, care i-a permis să îşi dezvolte capabilităţile tehnice. „Nucleul echipei de programatori, care a fost extins constant, a avut parte de provocări intelectuale şi tehnice, plus motivaţie ca să evolueze. Iar pentru că am avut o retenţie foarte bună de personal, am reuşit să menţinem în cadrul companiei toate aceste cunoştinţe noi şi capabilităţi tehnice”, a subliniat Ionuţ Comşa. Astfel, dezvoltarea propriilor soluţii software, în paralel cu soluţiile dezvoltate în regim outsourcing, a venit în mod natural, eSolutions începând să lucreze la produse sub marca proprie încă din 2010.
    „Atunci am dezvoltat soluţiile noastre pentru managementul preţurilor, însă am avut şi înainte încercări cu o serie de produse mai mici. Am fost printre primii din România care am dezvoltat aplicaţii pentru iOS (sistemul de operare mobil de la Apple). Plus o serie de aplicaţii-ajutor sau unelte pentru industria de retail online de la acea vreme”, a punctat Marian Simpetru. El a adăugat că s-au gândit mereu să aibă propriile produse fiindcă au înţeles că businessul de outsourcing este bun pentru că finanţează compania, însă nu te poţi baza doar pe el în condiţiile în care nu va funcţiona la nesfârşit.
    eSolutions Grup a avut anul trecut afaceri de 3,1 milioane euro, în creştere faţă de 2017, când afacerile s-au situat la 2,3 milioane euro, circa 60-70% din acestea provenind din businessul de outsourcing. „Am crescut sănătos, în mod organic. Practic, 97% dintre clienţii noştri activează în mediul privat”, a subliniat Ionuţ Comşa. Circa 65% dintre clienţii eSolution sunt din România, printre aceştia numărându-se jucători mari din diferite industrii precum Carrefour, Altex, Regina Maria, OMV, Orange, Renault sau Crowne Plaza.
    „În cazul Carrefour am contribuit la realizarea platformei lor de market-place şi lucrăm în continuare pentru aceasta. Am dezvoltat sistemul de management al depozitelor şi suntem, în acelaşi timp, furnizorul lor pentru soluţiile de management al preţurilor şi le oferim şi partea de consultanţă pentru platforma de big data”, au menţionat cei doi fondatori ai eSolutions Grup.
    Dintre clienţii străini, printre cei mai mari sunt Deutsche Telekom şi grupul german de retail Rewe, la care au avut acces prin intermediul partenerului din Germania.
    „Cel mai nou client din străinatate este un start-up din Marea Britanie pentru care dezvoltăm o soluţie de cyber compliance – risc de management aplicat pentru securitatea informatică. Cu o astfel de soluţie pot fi gestionate inclusiv cerinţe de GDPR (regulamentul privind prelucrarea datelor cu caracter personal)”, a explicat Ionuţ Comşa.
    De asemenea, un alt client important din străinătate este compania israeliană RedSea – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de acvaristică marină la nivel global, care foloseşte o soluţie de tip IoT (Internet of Things) dezvoltată de eSolutions. Mai exact, soluţia este compusă dintr-o serie de dispozitive IoT ce măsoară diverşi parametri din acvariu – temperatură, lumină, substanţe chimice, sare ş.a.m.d., iar datele colectate sunt transmise în cloud şi analizate apoi pentru luarea deciziilor necesare. În prezent, unul din produsele lansate de RedSea cu ajutorul soluţiei dezvoltate de eSolutions este o lampă inteligentă pentru acvarii care poate fi controlată din aplicaţia de mobil. „Lampa este doar primul produs. Soluţia poate fi folosite şi pentru alte dispozitive – pompe de dozare, pompe de valuri ş.a.m.d.”, a precizat Marian Simpetru.
    Care sunt însă soluţiile software dezvoltate de eSolutions sub brandul propriu? Rupio şi Copio sunt două dintre soluţiile de management al preţurilor dezvoltate de companie care au fost preluate şi în portofoliul companiei germane Tarent. Rupio le oferă retailerilor capacitatea de a-şi implementa în mod automat politica de preţuri în funcţie de criterii configurabile şi de condiţiile dinamice din piaţă, precum costuri, competiţie sau obiective, în timp ce Copio le permite comercianţilor să monitorizeze preţurile produselor din portofoliile online ale competitorilor de retail şi oferă funcţionalităţi de analiză a datelor, de realizare a graficelor şi de raportare comparativă faţă de competiţie.
    Compania locală are de asemenea o altă soluţie dedicată retailerilor care aduce experienţa cumpărăturilor online în magazinele fizice, aceasta oferind informaţii despre produse, locaţia din raft şi oferte speciale, pe mobil sau integrat pe cărucioare smart. eSolutions a dezvoltat şi o soluţie pentru managementul reaprovizionării stocurilor prin formulare de comandă inteligente, folosind un sistem complex de reguli pentru vânzări, stocuri, promoţii şi termene de livrare, precum şi o soluţie pentru recomandări şi predicţie bazată pe machine learning destinat sectoarelor de retail, logistică şi aprovizionare.
    În plus, firma locală are în portofoliu de soluţii proprii şi o aplicaţie web care transformă managementul întâlnirilor şi al sălilor de şedinţă într-o experienţă cursivă şi eficientă, afişând informaţiile în timp real şi o aplicaţie mobilă prin intermediul căreia vizitatorii îşi anunţă sosirea şi sunt îndrumaţi către departamentul relevant sau către sala de discuţii potrivită. Acestora li se adaugă şi o soluţie care centralizează conţinutul astfel încă să poată fi administrat şi livrat într-o manieră eficientă şi simultană către interfeţe grafice diferite.
    În prezent, eSolutions are în dezvoltare o soluţie de predicţii şi recomandări pentru retailerii online. Practic, soluţia va recomanda clienţilor produse similare dintr-un magazin online. „Este o soluţie care necesită algoritmi speciali, o putere mare de calcul, inteligenţă artificială, machine learning ş.a.m.d.”, a precizat Ionuţ Comşa.
    În prezent, din echipa de 110 persoane a eSolutions, 80 sunt programatori, iar compania are în plan să mai recruteze anul acesta încă 20 de specialişti în IT, în special specialişti în big data şi programatori în Java. Totodată, eSolutions Grup mizează pe creşterea businessului la o cifră de afaceri de 4,4 milioane de euro anul acesta. 

    Business complementar

    Pe lângă divizia de dezvoltare software, eSolutions a creat începând din 2008 şi o academie IT, o divizie prin intermediul căreia oferă cursuri şi traininguri de tehnologie companiilor care vor ca angajaţii lor să fie specializaţi în tehnologii de ultimă oră. Spre exemplu, eSolutions oferă cursuri de big data, machine learning sau inteligenţă artificială, curricula fiind ajustată pentru fiecare client în parte. „Am selectat din tehnologiile noi pentru care nu exista experienţă în România. Noi am lucrat însă cu ele prin intermediul partenerului din Germania. Trainerii noştri sunt persoane cu experienţă practică în tehnologiile pe care le predau”, au spus cei doi antreprenori. De-a lungul timpului, eSolutions a avut cursuri de formare în peste 50 de tehnologii, trainerii cu care colaborează susţinând aproximativ 17.000 de ore de curs. În total, au fost instruite aproape 3.000 de persoane, în principal oamenii tehnici din centrele mari de tech ale companiilor care activează în România. Până acum, academia eSolutions a avut circa 20 de clienţi, printre care se numără companii mari precum Carrefour, Metro Systems, Thales, Vodafone, Credit Europe Bank, eMAG, Stefanini, Rompetrol, Orange, ING şi Deutsche Bank.
    Cursurile oferite de eSolutions durează circa 8 ore timp de 3-5 zile, iar o grupă nu poate avea mai mult de 12-14 cursanţi, potrivit informaţiilor companiei.

  • Dragnea: Am pregătit un proiect de lege pentru interzicerea exportului de buşteni din România

    “Ca să stea mai liniştitit Iohannis, că ştiu că el avea legătură cu unii cu lemnele, am pregătit un proiect de lege pentru interzicerea exportului de buşteni din România, pe care cred că o să-l depunem săptămâna viitoare. Cine să vrea să exporte, să exporte lemn prelucrat pentru ca plus valoarea să rămână în România”, a spus Liviu Dragnea.
    Acesta îl acuză pe Klaus Iohannis că, de când este preşedinte, nu a observat ceea ce se întâmplă în România.

    “Eu nu ştiu dacă Iohannis a vorbit înainte sau după somn sau astăzi s-a trezit după patru ani şi jumătate de somn şi a început să vadă ce e în România. Despre asta discutăm noi, despre faptul că prelucrarea sau capacitatera de prelucrare as produselor a început să crească în ultimii doi ani de zile. Este un domeniu pe care am început să-l stimulăm şi o să-l stimulăm pe viitor”, a afirmat liderul PSD.

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis miercuri că ”într-adevăr, România este în prezent campioana exporturilor de cereale, deşi valoarea adăugată a producţiei de cereale este una scăzută, însă, trebuie cunoscut faptul că România este, în acelaşi timp, şi campioana importurilor de alimente şi produse alimentare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

    Odată cu noul Drum al Mătăsii, o reţea de legături comerciale şi de infrastructură de transport şi energie răspândită în toată lumea, China creează şi un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar preşedintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să păşească pe acest drum sunt state cu tendinţe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populaţiei. Compania Huawei joacă un rol important în iniţiativa Beijingului.

    Analiştii se tem că astfel China îşi construieşte o poziţie dominantă în sectorul informaţiilor şi cel al tehnologiei inteligenţei artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porţile de intrare a comerţului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad şi a ales să implementeze „Soluţia pentru un oraş sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici.

    În ultima vreme, mai multe ziare şi publicaţii au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc şi îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times şi revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveştile lor i-au atras atenţia lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere şi securitate cibernetică.

    „Sub conducerea preşedintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generaţie de companii care produc tehnologie sofisticată la preţuri tot mai mici. O iniţiativă globală de infrastructură răspândeşte această tehnologie mai departe.“

    Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliţiei pentru examinare. „Investigaţia ziarului a constatat că filmările ajung şi la temuta agenţie de informaţii interne a ţării, care, în timpul preşedintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare şi atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numeşte ECU-911 şi a fost făcut în mare parte de două companii chinezeşti controlate de stat, CEIEC şi Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru oraşe inteligente şi oraşe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce priveşte modul în care este utilizată această tehnologie“.

    Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligenţă artificială, de multe ori cu investiţii şi colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google şi universităţi americane. „În statele cu instituţii care nu pot fi trase la răspundere şi cu abuzuri frecvente în ceea ce priveşte drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrăţişat cu entuziasm tehnologiile AI şi a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mişcările zilnice ale cetăţenilor şi utilizarea smartphone-urilor.

    Articolul explică faptul cum „companiile chinezeşti precum Huawei şi ZTE construiesc oraşe inteligente în Pakistan, Filipine şi Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ şi, deşi „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilităţi pot să planteze seminţele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-şi gestiona populaţia şi pentru a-şi păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

    Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluţiei Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privinţa Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliştii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluţie completă pentru un oraş sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de oraşe pentru mai mult de 90 de guverne naţionale sau regionale“.

    Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a reţelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în reţele din ţările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezeşti pot conţine dispozitive care fie facilitează colectarea de informaţii, fie permit un atac asupra reţelei. În plus, autorităţile americane susţin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing şi este obligată să-şi prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

    Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informaţii înalţilor oficiali britanici la începutul acestui an care susţin suspiciunile că Huawei „a primit finanţare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informaţii au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Naţională de Securitate a Chinei şi de la o a treia ramură a reţelei de informaţii chineze“.

    The Times susţine că informaţiile au fost furnizate „numai celor mai înalţi oficiali din Regatul Unit“ şi că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunităţii de informaţii din SUA că „ministerul chinez al siguranţei – principala organizaţie de securitate şi spionaj a Chinei – a aprobat finanţare guvernamentală pentru Huawei“.

    În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în reţeaua sa 5G, restricţionându-i accesul doar la sistemele esenţiale.
    Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunţat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru reţele 5G cu operatori de top la nivel mondial şi că a livrat mai mult de 70.000 de staţii de bază 5G pe pieţele din întreaga lume“.

    Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de oraşe din peste 40 de ţări şi regiuni să implementeze proiecte pentru oraşe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului naţional chinez pentru oraşe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluţie dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al oraşului inteligent, a fost desfăşurată în mai mult de 10 oraşe din întreaga lume şi a devenit liderul domeniului IOC global“.

    Există numeroase referinţe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost şters. „Soluţiile Huawei pentru oraşe sigure sunt implementate acum în peste 700 de oraşe din peste 100 de ţări şi regiuni“, susţine compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud şi Turcia. În Africa de Sud şi Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele şi să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informaţiei şi comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise şi a ajutat ţara să-şi implementeze reformele fiscale.“

    Un documentar recent al BBC susţine că o soluţie pentru oraşe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă ameninţare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate şi apoi eliminate. „Cu soluţia noastră“, arată Huawei, „în oraşul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranţă publică de la 30 de minute la 10 minute şi a fost redus timpul mediu în care ofiţerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

    „Iar în China, de unde Huawei îşi obţine doar puţin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru oraşe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang şi Gaoqing (oraşe cu populaţii cât ale unor ţări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing şi IoT pentru a ajuta clienţii să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a oraşului şi să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii şi cu afacerile.”

    Zak Doffman, specialistul în supraveghere şi securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit şi nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populaţie mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligenţa artificială se hrăneşte cu date de instruire brute, în condiţii de siguranţă. Tehnologia poate fi îmbunătăţită fără constrângeri.

    În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang şi Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizaţia „va integra resursele, va oferi produse şi servicii de top şi va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură şi mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

    Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informaţii şi software în district şi în tot Urumqi“.

    Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang şi (mai sensibil) în metropolele ei uriaşe sunt exportate necontenit printr-un efort susţinut de stat pentru obţinerea unei poziţii dominante în sectorul securităţii. Prin achiziţionarea acestei tehnologii subvenţionate de statul chinez şi prin participarea la runde de investiţii nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

    Şi, aşa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziţia guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu şi le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparenţa şi responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezeşti, susţinute în parte cu investiţii americane, concurează pentru a construi soluţii de poliţie automată.

    Nadege Rolland, asociat la Biroul Naţional de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenţie „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanţă pentru internet. „Pentru ţările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Iniţiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populaţiei pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privinţa Chinei.

    „Deoarece ţările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza şi de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informaţii de către China şi la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
    a adăugat ea.

  • Cine are un superbusiness: Gusto din Băicoi, profit de 4 mil. euro din pufuleţi. Avans de 43% în 2018. Compania realizează la export aproape jumătate din vânzările anuale

    Acesta este cel mai înalt nivel al profitului net realizat de companie în ultimele două decenii. De asemenea, compania a raportat cifră de afaceri de 122,7 milioane de lei (peste 26 mil. euro), mai mare cu 17% decât rulajul din 2017. Eliodor Apostolescu, directorul ge­neral şi acţionar al companiei, spunea că în 2018 compania a încheiat contracte noi de distribuţie, dar a şi dezvoltat produse noi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro