BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Cum au reuşit fiii unui miner să creeze unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume

    Crescuţi într-o familie modestă, fraţii Karl şi Theo Albrecht şi-au depăşit condiţia şi au pus bazele lanţului de retail alimentar Aldi, transformat într-un imperiu financiar cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de euro.
     
    Karl Albrecht, născut pe 20 februarie 1920, şi Theo Albrecht, născut pe 28 martie 1922, au crescut într-o familie de condiţie umilă, în oraşul industrial Essen, din Renania de Nord, Germania. Tatăl lor era miner, dar după ani de muncă sub pământ a contractat emfizem şi a trebuit să renunţe la această meserie, aşa că s-a angajat într-o brutărie.

    Familia a fost obligată să găsească un alt mod de a se întreţine, aşa că a decis să deschidă un mic magazin alimentar pentru a putea trăi decent. Fiii familiei Albrecht erau determinaţi să nu se facă mineri, ca tatăl lor. O perioadă, Theo a rămas să lucreze în magazinul familiei şi a învăţat comerţul cu alimente, în timp ce Albrecht a învăţat arta delicateselor. Cei doi fraţi au luptat şi în al Doilea Război Mondial.

    După război, s-au întors în Essen, unde au preluat conducerea micului business de familie şi au decis să îl extindă prin deschiderea mai multor filiale.

    Ideea lor s-a bazat pe faptul că muncitorii din regiunea industrială Ruhr nu erau atraşi de magazinele de lux, ci îşi doreau mărfuri accesibile pe care le puteau cumpăra zilnic. Fraţii au început să îşi extindă afacerea în Ruhr în anii ’40. Până în anul 1954 au deschis 50 de filiale, păstrând sloganul businessului: „Cea mai bună calitate la cel mai mic preţ”.

    Până la acel moment, cei doi fraţi reuşiseră să îşi câştige o reputaţie destul de puternică în rândul furnizorilor. Amândoi erau cunoscuţi pentru stilul lor nemilos de negociere şi pentru dexteritatea cu care îi convingeau pe furnizori să le dea cea mai bună ofertă pentru a-şi menţine cele mai mici preţuri în magazinele Aldi. De asemenea, îşi câştigaseră o reputaţie pentru economia pe care o făceau pentru magazinele lor – de pildă, stingeau întotdeauna luminile dintr-o cameră pentru a avea facturi mai mici, nu îşi făceau niciodată publicitate şi de multe ori nu foloseau nici măcar rafturi.

    Numele lanţului de magazine Aldi, ales oficial în 1961, a fost creat din primele litere ale numelui Albrecht şi primele litere din cuvântul discount.
    Karl Albrecht şi-a permis un singur lux, acela fiind golful. Această pasiune l-a determinat să construiască în sudul Germaniei, în anul 1976, un hotel destinat iubitorilor de golf, ridicându-şi de asemenea propria vilă, aşezată astfel încât sa fie conectată la traseul de golf al hotelului.

    Theo Albrecht, pe de altă parte, era un împătimit al jocurilor de noroc. După ce a strâns o datorie de aproximativ 3,5 milioane de euro, în 1971 a fost răpit de un avocat şi ţinut ostatic timp de 17 zile până a plătit datoria. Mai târziu s-a aflat că cerut o scutire la plata impozitului susţinând că a fost o cheltuială de afaceri.

    La sfârşitul anilor ’60, cei doi fraţi şi-au împărţit imperiul financiar, împărţind businessul în Aldi Nord, condus de Theo, şi Aldi Süd, condus de Karl. În acea perioadă, Aldi începuse să devină foarte cunoscut în Germania, iar magazinele companiei începuseră să primească şi clienţi bogaţi, dornici să profite de reducerile lanţului de retail.

    Karl Albrecht a murit în anul 2014, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 18,4 miliarde de euro. Fratele său, Theo, a murit în 2010, la vârsta de 88 de ani.

    În prezent, Aldi operează 3.230 de filiale în Germania, cu o echipă de 50.000 de angajaţi. De asemenea, are sucursale în toată Europa, în Australia şi în Statele Unite, ceea ce duce la o cifră de afaceri globală de pste 30 de miliarde de euro la nivelul întregului grup; Aldi Nord a înregistrat anul trecut venituri de 13 miliarde de euro, iar Aldi Süd, de 17,3 miliarde de euro, potrivit site-ului Statista.com. Compania susţine că 87% dintre nemţi fac cumpărături la Aldi în mod regulat. 

  • Germania rămâne cel mai important partener comercial al României

    Importurile din Germania au însumat în această perioadă 8,6 miliarde de euro, cu 2,5% mai mult decât în prima jumătate a anului trecut, iar exporturile 8,1 miliarde de euro, în creştere cu 3,3% faţă de anul precedent.

    Volumul schimburilor comerciale între cele două state a însumat astfel 16,7 miliarde de euro. Cele mai importante grupe de produse în cadrul schimburilor comerciale între România şi Germania sunt maşini şi aparate, mijloace şi materiale de transport, metale comune.

    „Acest lucru arată că relaţiile economice româno-germane evoluează în continuare pozitiv. Vedem şi pe viitor un potenţial important pentru dezvoltarea acestora şi ne dorim, în calitate de reprezentanţă oficială a economiei germane în România, să susţinem activ această evoluţie”, a spus Sebastian Metz, Director general şi membru în Consiliul Director AHK România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Dacă Germania strănută, România face gripă”: Producţia industrială a Germaniei, cel mai mare partener comercial al României, se prăbuşeşte

    Economia Germaniei suferă cea mai periculoasă încetinire în aproape şapte ani, pe măsură ce scăderea producţiei industriale se adânceşte şi creşte presiunea asupra guvernului pentru aimpulsiona economia prin stimulente fiscale, scrie Blomberg.

    Germania este cel mai mare partener comercial al României, însumând aproape un sfert din totalul exporturilor de bunuri din România.

    Activitatea din fabricile nemţeşti s-a redus în septembrie la cel mai rapid ritm de un deceniu încoace şi creşterea serviciilor s-a temperat, potrivit unui raport lunar. Au existat, de asemenea, alte semne că piaţa forţei de muncă va fi lovită. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra cererii şi ar putea porni o spirală negativă pentru cea mai mare economie din Europa.

    Potrivit estimărilor managerilor din industria nemţească, aceasta va continua să scadă la un ritm de 2% în 2020, după o scădere similară în 2019.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Angela Merkel: Germania va lua măsuri suplimentare pentru protejarea mediului, dacă este necesar

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că Germania va revizui anual, până în anul 2030, progresul făcut în planul de protejare a mediului şi va lua măsuri suplimentare dacă este nevoie,

    Germania plănuieşte să reducă substanţial emisiile de carbon până în anul 2030.

    „Şansele sunt foarte bune, au crescut, ne vom atinge scopul climatic în timp util”, a declarat cancelarul german.

    „Dacă vom considera că nu suntem pe drumul cel bun, ne vom revizui atitudinea”, a adăugat Angela Merkel.

    Cel puţin 15.000 de persoane au protestat duminică pentru combaterea problemelor climatice în Frankfurt, în cadrul unui salon auto anual din oraşul german, unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen din lume.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Germania este prinsă într-o furtună perfectă şi este aruncată în vortexul recesiunii

    În iulie, comenzile fabricilor germane au scăzut, agravând un declin industrial ce a împins Germania în pragul recesiunii, potrivit Bloomberg.

    Cererea a scăzut cu 2,7% în iunie, când a avansat în ace­laşi ritm, în condiţiile prăbuşirii comenzilor din afara zonei euro. Ministrul german al economiei a declarat că „în con­textul conflictelor comerciale continue şi aşteptărilor modeste de business din sectorul manufacturier, nu se între­vede nicio îmbunătăţire semnificativă a situaţiei în urmă­toarele luniî.

    Indicii producţiei industriale pentru Germania şi zona euro au arătat noi scăderi în sectorul manufacturier în august, iar semnele că furnizorii de servicii încep să resimtă la rândul lor durere sunt în creştere.

    „Problemele din sectorul manufacturier continuă. Declinul comenzilor noi sporeşte semnificativ riscul unei recesiuni pentru economia germană“, a declarat Thomas Gitzel, analist VP Bank, pentru Reuters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • SATUL din România unde ZECI DE STRĂINI şi-au cumpărat case: “Am o viaţă mult mai BUNĂ aici decât în Germania!”

    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar acum cativa ani, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

  • Germania este în pragul recesiunii. Ce se întâmplă cu economia României?

    Economia românească este conectată puternic cu economia germană, aproape un sfert dintre exporturi plecând spre Ger­ma­nia. Din totalul de 67,7 mld. euro, valoarea exporturilor româneşti în 2018, 15,6 mld. euro au reprezentat vânzări către Germania.

    „În mod sigur România este afectată de situaţia economică din Germania, care este principala noastră piaţă de export. Într-adevăr, întot­deauna  când încercăm să facem previ­ziuni pentru economia româ­nească, începem prin a ne uita ce se va întâmpla în perioada următoare cu eco­nomia Germaniei. În orice previziune realistă despre economia românească se începe prin a se studia care sunt perspec­tivele în care va evolua economia Germaniei“, a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Analiştii economici sunt de părere că economia româneas­că poate suferi atât din cauza şocurilor externe, cât şi din cauza celor interne. Din sfera şocurilor interne cel mai periculos este evoluţia industriei din iunie, care a înregistrat o scădere anuală de 6,6%, în timp ce exporturile au scăzut la un ritm lunar de 5,5%. Industria înseamnă circa 23% din economia românească şi aproape trei sferturi din exporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum fug nemţii de recesiune: Vor să facă o revoluţie fiscală pentru IMM-urile lor, faimoasele Mittelstanduri

    Guvernul german vrea să plafoneze povara fiscală a unei companii la 25% în contextul în care ţara încearcă să ajute IMM-urile, cunoscute local drept Mittelstand-uri, în timp ce economia se îndreaptă înspre recesiune, potrivit Bloomberg.

    Propunerea a fost făcută de ministrul Economiei Peter Altmaier ca parte a unui pachet care ţinteşte să susţină toate Mittelstand-urile – care angajează 60% din populaţia aptă de muncă.

    Potrivit Deloitte, povara fiscală în Germania variază între 30% şi 33%.

    Guvernul german este pus sub o presiune din ce în ce mai mare săm reînvie economia, în contextul în care exporturile stagnează iar incertitudinea generată de Brexit afectează mediul de business într-un moment în care companiile se confruntă deja cu cheltuielile ce ţin de digitalizare în orice domeniu.

     

     

     

  • Copii din Germania abuzaţi şi ţinuţi în sclavie, în Maramureş. Unii au încercat să se sinucidă/ „Projekt Maramureş”, programul paravan de „reeducare” a tinerilor

    Potrivit DIICOT, procurorii din Maramureş şi poliţiştii fac 8 percheziţii în oraşul Vişeu de Sus şi în comuna Leordina, judeţul Maramureş, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi lipsire de libertate în mod ilegal.

    Există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – august 2019, opt suspecţi, dintre care doi cetăţeni germani, soţ şi soţie, au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop traficarea pe raza judeţului Maramureş a mai multor tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative ce vizau recuperarea şi reintegrarea socială a acestora, în baza unor programe şi proiecte derulate şi coordonate de către cei doi suspecţi de naţionalitate germană.

    „În realitate, tinerii au fost supuşi unui regim de lipsire de libertate, de interzicere în a comunica în exterior cu familiile din Germania ori cu alte persoane sau autorităţi române, fiind obligaţi ca, sub pretextul unui aşa-zis <program de reeducare> conceput de către cetăţeanul german, să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici aflaţi în anturajul suspecţilor – dincolo de capacităţile şi limitele fizice ale vârstei lor ori afecţiunilor de care suferă – practicându-se asupra minorilor metode umilitoare, degradante, ţinerea lor în stare de sclavie şi exercitarea asupra lor în mod repetat de acte de violenţă gravă şi ameninţări. În acest mod tinerilor le-a fost creată o puternică stare de temere şi chiar de traumă ca urmare a bătăilor repetate, privării de hrană, lipsirii de libertate prin închiderea într-un aşa-zis <arest>, exercitării unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, ţinerii deliberate a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc. – toate cu titlu de <pedeapsă> menită să <educe> comportamentul copiilor. Unii dintre minori au avut chiar intenţii suicidale din cauza acestui regim”, arată DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exporturile Germaniei se prăbuşesc şi aruncă cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii

    Exporturile Germaniei s-au prăbuşit în al doilea trimestru din acest an, ceea ce a împins cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii în T2 2019, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce se conturează a fi un efect parşiv al conflictului comercial SUA-China, starea sectorului de producţie din Germania se înrăutăţeşte, iar exporturile au scăzut cu 1,3%, înregistrând cel mai mare declin din ultimii şase ani. Astfel s-a ajuns la o contracţie a PIB-ului, a doua pe anul acesta.

    Comerţul global slăbit şi încetinirea industriei auto târăsc Germania în pragul unei recesiuni care ar putea avea repercursiuni grave pentru întreaga economie din zona euro.

    Încrederea scăzută în mediul de business şi avertismentele lansate de cele mai mari companii din ţară adâncesc îngrijorările cu privire la perspectivele economice şi pun din ce în ce mai multă presiune pe cancelarul german Angela Merkel – solicitând de la aceasta stimuli fiscali.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.