Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
80-90 de miliarde de euro”.
Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
facut necesara
interventia statului cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
teste suplimentare de solvabilitate.
Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
Spania.
Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.
Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
reactia Google, al carei director pentru
Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.
De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
imprumutului.
Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
finantele publice”, a declarat Cowen.
Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:
– credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
prea ridicat.
– o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.
FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
monitorizarii acestora.
Leave a Reply