Tag: imprumut

  • Imperiul sprâncenelor Anastasiei Soare începe să se clatine. Investitorii încearcă să scape de datoriile companiei, iar românca a luat un împrumut de 650 mil. dolari pe firmă pentru a-şi plăti dividende

    Compania a luat un împrumut de 650 mil. dolari pentru a plăti dividende familiei Soare.

    Vânzările companiei Anastasia Beverly Hills (ABH), fondată de Anastasia Soare, supranumită regina sprâncenelor, au scăzut cu 8% în 2018, potrivit datelor oferite de Fitch Rating, în timp ce compania prognoza o creştere de 10%, scrie Financial Times.

    Acest fenomen a con­tinuat să se manifeste şi în 2019, în contextul în care vânzările companiei au scăzut cu 30% în primul trimestru.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

    Despre povestea Anastasiei Soare şi modul în care a clădit un imperiu în industria frumuseţii, puteţi citi într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN.

     

  • Un nou împrumut: Ministerul Finanţelor a luat 706 milioane de lei de la bănci

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,294 miliarde de lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,21 miliarde lei, iar cele necompetitive 75 de milioane de lei.

    Rata cuponului a fost de 4,40%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,89%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 706 milioane de lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 591 milioane lei.

    Ministerul de Finanţe a programat în luna iulie licitaţii pentru titluri de stat cu o valoare totală de 4,2 miliarde lei, în scădere cu 40% faţă de împrumuturile din iunie, în condiţiile în care costurile de finanţare pe termen mediu-lung sunt pe un trend ascendent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Nu ne împrumutăm pentru salarii

    Ministrul Finanţelor a declarat miercuri că suma de 2 miliarde de euro pe care România a împrumutat-o de pe piaţa externă nu este destinată plăţii salariilor.
     
    „Nu ne împrumutăm pentru salarii. Şi eu îmi doresc ca acel deficit pe care România astăzi îl are să fie dus în special pe zona de investiţii, e obligatoriu pentru orice ministru de Finanţe”. Ministrul spune că afirmaţiile legate de costurile finaţărilor sunt fără temei. „Dacă cineva obiectiv compară costul de finanţare pe care România îl are astăzi cu celelalte state din afara UE, din UE şi din zona euro, o să vadă că sunt costuri foarte bune pe care România astăzi le are. Din păcate se creează pe această temă un subiect nejustificat, fel de fel de declaraţii care mai de care mai neadevărate”.
     
    Ministrul spune că ministerul a anunţat la începtul anului strategia în materie de credite externe. „E o finanţar,e repet pentru a nu ştiu câta oară ca să fie clar, Ministerul de Finanţe a prezentat la începutul anului, cum face în fiecare an, această strategie. Câţi se împrumută, prin ce se împrumută, cât intern, cât extern, pentru că piaţa are nevoie să ştie această informaţie. Nu e absolut nimic nou”.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • O să plătească şi nepoţii: Ministerul de Finanţe s-a împrumutat astăzi aproape 1 mld.lei de la bănci

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,65 miliarde lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,58 miliarde lei.

    Rata cuponului a fost de 4%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,85%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 998 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 830 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 68 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Ministerul de Finanţe se împrumută masiv de la bănci. Săptămâna trecută a luat 2,2 mld.lei, iar săptămâna aceasta vrea să mai împrumute încă 900 mil.lei

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat săptămâna trecută de la bănci circa 2,2 miliarde lei, în trei emisiuni de titluri de stat cu dobânzi cuprinse între 3,6% şi 5%, şi a programat pentru acestă săptămână alte două emisiuni cu o valoare totală de peste 900 milioane lei.

    Astfel, săptămâna trecută ministerul a organizat o licitaţie pentru titluri de stat scadente în iunie 2024, în urma căreia a împrumutat 1,1 miliarde lei, la o dobândă de 4,29% pe an. În următoarele două emisiuni Finanţele au luat de la bănci 758 milioane lei, prin titluri cu scadenţa în septembrie 2031 şi un cost anual de 5,06%, respectiv 345 milioane lei prin obligaţiuni scadente în iunie 2021, la un cost de  3.64%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Portughezii se întorc spre banii chinezilor: Portugalia devine prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni în yuan

    Portugalia a devenit prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni denominate în yuanul chinezesc, potrivit CNBC.

    Cunoscute drept obligaţiuni „Panda”, titlurile de stat denominate în yuan lansate de un emitent străin, vor fi lansate pe piaţă miercuri şi joi.

    Ţara europeană a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 289 milioane euro cu maturitatea la trei ani.

    Aceste obligaţiuni Panda nu reprezintă o premieră în UE, ci doar în zona euro, încât guvernul polonez a lansat o astfel de emisiune de obligaţiuni pe piaţa chineză în 2016, iar Ungaria în 2018.

    Ministrul de Finanţe portughez, Mario Centeno, a declarat pentur CNBC că emisiunea această este „un pas pozitiv în modul în care Portugalia îşi gestionează datoria externă pe termen mediu”.

    Această vânzare va permite Portugaliei să îşi extindă baza de investitori, a declarat Centeno.

    Portugalia este una dintre ţările europene care a beneficiat de cele mai multe investiţii chinezeşti. Ţara a trecut printr-un bailout internaţional în perioada 2011 – 2014 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    De atunci, economia portugheză a revenit pe creştere iar agenţiile de rating sunt din nou optimiste cu privire la perspectivele Portugaliei. Chiar săptămâna trecută, Fitch ratings şi-a schimbat perspectiva asupra Portugaliei de la „stabil” la „pozitivă”, deschizând uşa pentru noi evoluţii.

     

  • În urmă cu şapte ani, a împrumutat 10.000 de dolari pentru a porni un business. Astăzi, zeci de milioane de oameni îi folosesc produsele

    Howard Panes este creatorul ţigărilor electronice.
     
    El a creat o companie numită Logic, prin intermediul căreia a comercializat produsul în Statele Unite.
     
    După ce şi-a vândut businessul celor de la Japan Tobacco, Panes a dezvoltat un alt produs, destinat celor care voiau să intre în formă dar nu aveau timpul necesar pentru a ajunge la sală.
     
    Stealth Body Fitness e un aparat care necesită doar trei minute de lucru pe zi şi dă rezultate excelente.
     
    Din vânzarea Stealth Body Fitness, Panes a obţinut peste 1 miliard de dolari.
     
    Deşi s-a bucurat de un succes pe care puţini îl cunosc, Panes a trecut prin momente dificile înainte de a lansa Logic: în urmă cu aproape 10 ani, el era aproape în faliment, fiind nevoit să împrumute bani pentru a-şi înregistra compania.
     
    Astăzi, antreprenorul colecţionează maşini: este fan al mărcilor McLarens, Porsche şi Ferrari.
  • Guvernul majorează plafonul de împrumut de pe pieţele externe cu 4 mld. euro, până la 31 mld. euro

    Guvernul avea pe ordinea de zi, în şedinţa de ieri, ma­jo­rarea plafo­nu­lui de în­­datorare de pe pieţe externe de la 27 mld. euro la 31 mld. euro prin programul Ro­mâniei de împru­mu­turi pe pieţele externe cu­nos­cut sub numele de „Medium Term Notes“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Noua întrebare/problemă pentru milioane de români cu credite la bancă: vor merge înainte cu ROBOR-ul sau vor trece la IRCC, noua dobândă de referinţă la împrumuturi?

    Săptâmâna trecută m-am trezit cu o întrebare: Iau un credit ipotecar şi cei de la bancă mă întreabă dacă merg cu ROBOR sau aştept să apară noua dobândă. Ce-i cu această nouă dobândă, că nu înţeleg nimic? Şi cum e mai bine, care dobândă este mai mică?

    Joi, 2 mai, BNR va începe să publice zilnic şi trimestrial noul indice de referinţă de dobândă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – calculat pe baza tranzacţiilor realizate de bănci între ele pe piaţa interbancară, conform OUG 19/2019.

    Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul. Atunci se va vedea care este diferenţa dintre cotaţiile de dobândă afişate de bănci şi tranzacţiile efective

    Acest IRCC va înlocui ROBOR-ul, celebrul indice de referinţă pentru credite, pentru noile împrumuturi acordate persoanelor fizice.

    La un credit de retail, dobânda se calculează pornind de la un indice de referinţă, ROBOR până acum, la care se adaugă marja băncii.

    Acest sistem este valabil pentru creditele cu dobândă variabilă. Dobânda pe care o plăteşte cineva depinde astfel de variaţia ROBOR, pentru că marja băncii este fixă pe toată durata creditului. La creditele care din start au dobândă fixă, ştii încă de la început cât ai de plată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro