BusinessMagazin

Tag: cota unica

  • Sindromul Anastasiu – Borza sau când suntem dispuşi să vorbim cinstit despre economie

    Săptămâna care se încheie a fost marcată de vâlva stârnită de declaraţiile pro şi contra legate de economie, de situaţia bugetarilor şi a bugetului, dar şi de eventualele schimbări în politica de taxe care ar putea apărea de anul viitor, pentru a creşte încasările.

    Totul a pornit de la declaraţiile omului de afaceri Dragoş Anastasiu, , preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK, care a apreciat într-o declaraţie publică că bugetul anului viitor nu se va închide dacă nu cresc taxele şi nu se reduc bugetarii

    „Sunt prea mulţi oameni în ministere, sunt prea mulţi parlamentari, prea multe primării, prea multe deconcentrate. Dacă vrem să plătim toţi aceşti plimbători de hârtii, să-i plătim, dar de unde? Daca nu ai bani de cheltuieli, trebuie să faci ceva cu veniturile. Să atunci care sunt variantele de a face ceva cu veniturile? Ori faci o cotă unică, pentru că nu mai este cotă unică în România de ani de zile, avem şi 10% şi 16% şi 0% la IT şi impozit specific şi TVA de 19%, deci unde-i cota unică? Cota unică a dispărut din România. Ori faci o chestie unitară, o cotă unică la un nivel mai înalt, ori faci impozit progresiv. Dacă ne uităm la doctrina socialistă, spune clar şi s-a dovedit în ultimii trei ani, să luăm de la cei ce au mai mulţi abani şi să dăm la cei ce au mai puţini bani. Este o deducţie logică. Aş vrea să stiu de la politicieni, faţă în faţă cu macroeconomişti, cum vor închide bugetul. Singura variantă, în contextul recesiunii europene şi mondiale, să mărim impozitele sau să dăm afară oameni. Este o ecuaţie cu un final cunoscut, minus 3% deficit bugetar, pentru că nu putem mai mult”, a explicat Anastasiu.

    Reacţiile nu au întârziat. De exemplu Alianţa Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, care a luat din declaraţiile lui Anastasiu doar părţile care îi convin şi au comunicat rapid că afirmaţiile omului de afaceri ar putea slăbi autoritatea statului şi ar putea crea ideea că România este un partener necredibil în ochii partenerilor europeni. ”Dintr-o lipsă acută de cunoaştere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administraţia publică. Sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, sistemul de învăţământ, sistemul sănătăţii, sistemul administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administraţia locală, iar diferenţa până la 125.000 în administraţia publică centrală”, comunica SED LEX.

    Suntem siguri că Anastasiu nu s-a referit musai la ordine publică, sănătate sau învăţământ, tot aşa cum avocatul Remus Borza, fost consilier guvernnamental pentru ceva mai puţin de o săptămână, nu a făcut-o, când a vorbit, în vara acestui an, de necesitatea eficientizării sectorului bugetar şi ce reconfigurarea economiei. „Îi putem plăti pe toţi, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creşterea calităţii muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidenţiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plăteşte mult şi cere puţin, avem nevoie de criterii de competenţă. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic şi de mediocritate”, a spus Borza.

    Fostul consilier a enumerat şi cîteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creştere a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deşi s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielie cu asistenţa socială şi de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ţine pasul cu toate aceste creşteri.

    În contextul discuţiilor din spaţiul public legate de finanţarea salariilor din sistemul public şi a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investiţiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o îngheţare a salariilor până cînd situaţia economică va permite reluarea creşterii acestora.

    Premierul Viorica Dăncilă l-a demis pe Remus Borza din funcţia de consilier onorific pe probleme economice.

    Premierul nu a aplicat această măsură în cazul ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici, care declara în luna august că o reducere cu cel puţin 20% a personalului din administraţie ar eficientiza sistemul public. Ministrul spune că pentru o astfel de măsură ar trebui un pact politic, cu elemente clar stabilite, care să prevadă că România nu poate depăşi un anume număr de personal administrativ, sau alocarea unui anumit procent din PIB, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare.

    La fel în februarie, cînd Teodorivici, întrebat dacă există posibilitatea să fie reduceri de personal în administraţie, a declarat că se poate pune problema de orice poate duce la un sistem public eficient.

    Calculele spun că un funcţionar public câştiga, conform celor mai recente date, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei. Cei peste 211.000 de angajaţi din sectorul ”administraţie publică şi apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivel naţional a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (+15% faţă de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcţionar public câştigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei.

    Problema nu este că salariile funcţionarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac şi ceea ce oferă ca servicii.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Renunţarea la cota unică nu este singura măsură care poate fi luată „atunci când România este cu spatele la zid”

    Legea pensiilor reclamă o regândire a bugetului, renunţarea la cota unică nefiind singura măsură care poate fi luată „atunci când România este cu spatele la zid”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă.

    Dăianu s-a referit la declaraţiile lui Dragoş Anastasiu, Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, care a apreciat că bugetul poate fi echilibrat prin renunţarea la cota unică şi concedierea a 400 mii de bugetari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     

  • România are cea mai mare inegalitate de venituri între cei ce muncesc din UE

    „Inegalitatea de venituri între cei care muncesc – nu între cei care muncesc şi cei care stau cu mâna întinsă după ajutoare sociale – este, în România, cea mai mare din Uniunea Europeană. Primele 20 de procente din populaţie câştigă de 8,2 ori mai mult decât ultimele 20 de procente. Ţările care ne urmează în acest top, de exemplu Bulgaria, poate nu întâmplător sunt şi cele care au cotă unică de impozitare”, a declarat Valentin Lazea, la o conferinţă pe tema reformelor economice organizată de Curs de Guvernare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Impozitul pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României

    Impozitul pe venitul global al gospodăriilor, prevăzut în planul de guvernare al actualei administraţii, ar urma să fie pus în aplicare în 2018, iar reprezentanţii guvernului au explicat în această săptămână că nu este vorba de o „revoluţie fiscală“ şi nici de o înlocuire a cotei unice de impozitare. Totuşi, noul impozit pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României, pentru că va presupune completarea unor fişe anuale de impozit pentru toată lumea, în care să fie incluse şi deducerile aferente.

    „Cheia“ noului sistem este introducerea deducerilor pentru diverse cheltuieli, astfel încât oamenii vor plăti 10% doar pe diferenţa dintre venituri şi cheltuielile dovedite cu bonuri. Guvernul mizează prin acest sistem pe scoaterea la suprafaţă a sumelor cheltuite pe îngrijire medicală, meditaţii sau renovarea locuinţei, care astăzi sunt cheltuite „la negru“ sau „la gri“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impozitul pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României

    Impozitul pe venitul global al gospodăriilor, prevăzut în planul de guvernare al actualei administraţii, ar urma să fie pus în aplicare în 2018, iar reprezentanţii guvernului au explicat în această săptămână că nu este vorba de o „revoluţie fiscală“ şi nici de o înlocuire a cotei unice de impozitare. Totuşi, noul impozit pe gospodării va bulversa modul în care îşi plăteşte impozitele toată populaţia României, pentru că va presupune completarea unor fişe anuale de impozit pentru toată lumea, în care să fie incluse şi deducerile aferente.

    „Cheia“ noului sistem este introducerea deducerilor pentru diverse cheltuieli, astfel încât oamenii vor plăti 10% doar pe diferenţa dintre venituri şi cheltuielile dovedite cu bonuri. Guvernul mizează prin acest sistem pe scoaterea la suprafaţă a sumelor cheltuite pe îngrijire medicală, meditaţii sau renovarea locuinţei, care astăzi sunt cheltuite „la negru“ sau „la gri“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Ghinea: PSD vrea ca statul să-i pedepsească pe cei care muncesc mai mult. Impozitul pe gospodărie, criticat dur

    “Ideea este nocivă pentru economia ţării”, a reacţionat şefa liberalilor. În acelaşi timp, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea susţine că PSD vrea ca statul să-i pedepsească pe cei care muncesc mai mult.

    Preşedintele interimar al PNL spune că în acest moment PSD se joacă cu economia ţării, în condiţiile în care eliminarea cotei unice ar periclita stabilitatea economică. Cristian Ghinea crede că PSD doar “inventează etichete” şi că este doar o formă de mascare a reintroducerii impozitului progresiv.

    Compararea cu modelul american, invocată de PSD este absurdă, spun criticii măsurilor anunţate: nu ne putem compara cu cei din SUA câtă vreme nu avem o administraţie fiscală atât de profesionistă încât să implementăm cu un sistem eficient.

    Fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, a criticat imprecizia termenului “gospodărie” în context fiscal:

    “În primul rând, se obţine birocraţie. Nu stim ce va câştiga contribuabilul şi ce statul. Nu înţelegem ce e gospodărie, în practica fiscală se operează cu 2 persoane impozabile, familie sau persoană fizică. Dacă se impozitează toate veniturile cu 10%, de unde să rezulte impozitare în plus? S-ar putea să avem de a face şi cu altă cotă de impozitare sau cu un sistem progresiv”, a declarat Ialomiţeanu la Realitatea TV.