Macroeconomie: Anul recesiunii

Age Bakker, director executiv al FMI, afirma ca tarile
est-europene au ajuns vulnerabile la criza din cauza a cinci
factori: deficitele mari de cont curent, dependenta de influxurile
de capital si de investitiile straine directe, dependenta de banii
trimisi din strainatate de emigranti si un curs al monedelor
nationale inadecvat. Cum au actionat acesti factori am vazut:
guvernele s-au indatorat (fie la FMI, UE si Banca Mondiala, fie pe
pietele vestice), statele mai norocoase au investit in economie,
cele mai stramtorate au crescut taxele sau au scazut
cheltuielile.

In Romania, care din cauza politicilor prociclice ale tuturor
guvernelor din 2005 incoace si a agitatiilor preelectorale a intrat
in 2009 cu deficite mari si cu o mare foame de bani, n-a fost
posibila de fapt niciuna dintre variante. Guvernele Boc nu si-au
putut permite nici sa lanseze programe de infrastructura (cu
exceptia “Prima casa”), nici sa restructureze sectorul bugetar,
nici sa recurga la parghii fiscale spre a face rost de bani, cu
exceptia impozitului forfetar; toate apar acum ca probleme de
rezolvat in 2010.

In aceste conditii a aparut, in premiera, solutia ca FMI sa
accepte ca o parte din imprumutul acordat pentru sustinerea
balantei de plati sa fie folosita pentru finantarea deficitului
bugetar. Fara sustinerea FMI si a UE, calcula guvernatorul BNR
Mugur Isarescu, Romania ar fi riscat un deficit de finantare
externa de pana la 16 miliarde de euro, cu o criza a cursului de
schimb si reducerea mai accentuata a finantarilor de la banci. Nici
FMI si nici guvernul nu pot obliga insa bancile sa finanteze
economia, iar in conditiile in care statul a ajuns clientul
predilect al bancilor ca sa obtina bani pentru plati curente, e
putin probabil ca indatorarea crescanda a statului sa se vada prea
curand intr-o relansare a economiei.

Cititi si:

Politica: Sub semnul alegerilor

Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi

Asigurari si pensii: Fara pierderi

Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza

Consultanta: Anul paradoxurilor

Companiile energetice au pierdut din greutate

Petrol si carburanti: Minus 20%

Industrie: Fara cerere

Farma: Anul surprizelor neplacute

Industria alimentara: Consum redus

Agricultura: 2009, anul nefericirii