Category: Politic

Stiri politice

  • Cine este Ludovic Orban, desemnat premier al României, de către Klaus Iohannis

    Preşedintele PNL Ludovic Orban este un om politic român, în vârstă de 56 de ani, absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988) şi absolvent de studii politice al SNSPA, din 1993. Orban a fost ministru al Transporturilor în perioada 2007-2008, în Guvernul Tăriceanu şi viceprimar al Capitalei între 2004 şi 2007.

    Acesta a avut două mandate de deputat din partea Partidului Naţional Liberal între 2008 şi 2016, şi a ocupat de două ori funcţia de vicepreşeinte al Camerei Deputaţilor. De asemenea, preşedintele liberalilor a mai ocupat şi funcţii în Guvern, fiind Secretar de stat şi preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici(2000-2001) şi secretar de stat, şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului(1999-2000).

    În anul 1996 a ocupat o funcţie de consilier local la sectorul 1 Capitalei, iar între 1992 şi 1996 a fost consilier local la sector 1.

    În partid a ocupat funcţia de primvicepreşedinte al PNL între 2014 şi 2016 şi pe cea de preşedinte al PNL Bucureşti, între 2002 şi 2010. Ludovic Orban este preşedinte al PNL din 2016.

    Ludovic Orban a declarat chiar imediat după anunţul potrivit căruia Guvernul Dăncilă a căzut, că persoana desemnată pentru funcţia de premier din partea PNL va fi chiar el. Moţiunea de cenzură a fost adoptată, joi, în plenul reunit al Parlamentului, fiind 238 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” şi trei voturi anulate.

  • BREAKING Ludovic Orban, prim-ministrul desemnat de Iohannis să formeze noul Guvern/ Liderul PNL, primele declaraţii la Cotroceni

    UPDATE 17.05 Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, într-o declaraţie susţinută marţi la Palatul Cotroceni, că prim-ministrul desemnat este liderul PNL Ludovic Orban.

    „Am decis să desemnez următorul prim-ministru al României în persoana domnului Ludovic Orban, preşedintele PNL, celui mai mare partid din opoziţie, promotorul principal al moţiunii de cenzură. Aşa e democratic corect, aşa se va întâmpla”, a declarat preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai precizat că noul guvern va avea un mandat scurt.

    „După consultările cu partidele politice parlamentare am tras concluzia pe care am spus-o şi după prima rundă de consultări, că se conturează un guvern în jurul PNL-ului. PNL-ul a fost singurul partid care a venit la consultări şi a spus direct că sunt dispuşi să îşi asume guvernarea în această perioadă de tranziţie. Guvernul va avea nu mandat scurt, până la alegerile parlamentare. Personal cred că alegerile anticipate sunt o soluţie foarte bună, dar nu acum cu guvernul dăncilă interimar. Fiecare zi în plus cu acest guvern eşuat e o zi pierdută”, a mai spus Iohannis.

    Klaus Iohannis a mai menţionat care sunt aşteptările de la Guvernul Orban.

    „Organizarea alegerilor prezienţiale, elaborarea proiectului de buget pentru 2020, închiderea bugetului pe anul 2019, dar şi multe alte lucruri aştept de la Guvernul Orban şi sunt convins că se vor strădui să pună pe picioare o guvernare de tranziţie de succes, fiindcă asta ne dorim cu toţii. Am discutat mult şi ce trebuie să facă Guvernul şi ce poate să facă Guvernul. Situaţia nu va fi simplă deloc pentru că opoziţia în Parlament este atât cât am văzut-o la moţiunea de cenzură şi va fi destul de greu de negociat păroiecte legislative complicate. Cum va fi legea bugetului pe anul 2020. Am încrederea că Ludovic Orban se va ocupa la modul cel mai serios de aceste chestiuni”, a mai punctat Iohannis.

     

    UPDATE 17.00 Ludovic Orban va fi prezent la Cotroceni, când anunţă Klaus Iohannis premierul – surse

    Ludovic Orban a plecat de la întâlnirea restrânsă pe care a avut-o cu liderii grupurilor parlamentare ale PNL, Raluca Turcan şi Florin Cîţu, direct la Palatul Cotroceni, unde preşedintele Klaus Iohannis urmează să anunţe la ora 17.00 premierul desemnat, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX.

    La ora 15.00 liderul PNL a avut o întrevedere la sediul partidului din Aleea Modrogan în care au fost discuţii despre componenţa noului Executiv. Acesta a venit cu 3 nume pentru fiecare minister.

    Discuţiile au vizat şi strategia şi negocierile din Parlament ale liberalilor, la votul de învestitură al noului Guvern în plenul reunit al Legislativului, potrivit surselor citate.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut trei runde de consultări cu partidele politice în vederea formării noului Executiv. Şeful statului este aşteptat să anunţe premierul desemnat, marţi, de la ora 17.00, la Palatul Cotroceni, unde sunt amplasate două pupitre.

     

    UPDATE 13.30 Iohannis va anunţa la ora 17.00 numele celui pe care-l desemnează pentru formarea unui nou Guvern. Mediafax transmite LIVE conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni

    Şeful statului susţine o declaraţie de presă, marţi, la ora 17.00, la Palatul Cotroceni, informează Administraţia Prezidenţială.

     

    UPDATE 12.00 Ludovic Orban este ultimul lider politic care a intrat la consultările cu şeful statului

    UPDATE Kelemen, după a doua rundă de consultări de la Cotroceni: Nu respingem şi nu promitem susţinere

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune, după cea de-a doua rundă de consultări de la Cotroceni, că Uniunea nu respinge şi nu promite susţinere pentru noul guvern înainte să vadă programul de guvernare.

    „Am discutat ce urmează să se întâmple, probabil că astăzi dl. Iohannis va anunţa viitorul prim-ministru. Eu am spus că nu dăm un cec în alb nimănui, nu respingem şi nu promitem susţinere înainte să vedem programul de guvernare şi care sunt măsurile pe care le va lua guvernul în următoarea perioadă de un an, care este lista de miniştri. După ce ştim toate aceste detalii putem spune dacă susţinem sau nu susţinem. Nu am avut discuţii cu cei care vor încerca formarea unui guvern, astfel de discuţii nu au existat, deci în acest moment nu suntem în măsură să promitem nimic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Kelemen.

    Acesta a reiterat faptul că UDMR nu doreşte o guvernare care să foloseacă ordonanţe de urgenţă în domeniile sensibile, cum ar fi justiţie, legile electorale, administraţie.

    „E o perioadă atipică, vor fi trei rânduri de alegeri, cu dorinţa unora de a ajunge la anticipate, cu dorinţa altora de a face nu ştiu ce. E greu de spus dacă guvernul va trece din prima încercare sau la a doua. Poziţia noastră este foarte cunoscută, de a nu schimba legislaţia electorală privind alegerea primarilor cu un an înainte de alegerile locale, iar pe de altă parte noi susţine alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, nu văd argumentele pentru care ar trebui să schimbăm această regulă. Oricum, am intrat în perioada de un an de zile când nu ar trebui modificată legislaţia electorală”, a subliniat liderul UDMR.

    În ceea ce priveşte componenţa viitorului guvern, Kelemen a explicat că nu s-a discutat despre nume, deoarece încă nu ştie cu ce propuneri de miniştri va veni premierul desemnat.

    „Depinde de cine propune, bineînţeles, dacă îl propune pe Băsescu la Transporturi nu o să dau votul nici dacă mi se usucă mâna”, a conchis Kelemen Hunor.

     

    UPDATE Barna, către Iohannis: Dacă vreţi să scăpăm ţara de PSD, aveţi curajul să facem acum anticipate

    Liderul USR, Dan Barna, a declarat marţi că, în timpul consultărilor de la Cotroceni, că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să aibă ”acum curajul” de a declanşa alegeri anticipate. Alternativa ar fi, în opinia lui Barna, ca România să aibă ”guvern slab, aflat în permanenţă la mâna PSD”.

    ”Am ieşit de la consultări unde preşedintele Iohannis mi-a reconfirmat că îşi doreşte alegeri anticipate. Chestiunea calendarului pentru anticipate consideră însă ca trebuie abordată abia după alegerile prezidenţiale. Argumentul pe care l-a invocat a fost nevoia de a o înlocui urgent pe Dăncilă. Domnule Iohannis, haideţi să nu mai gândim pe azi pe mâine”, a scris pe Facebook Dan Barna.

    El a mai spus că alternativa ar fi numirea unui guvern ”slab, aflat în permanenţă la mâna PSD”.

    ”Care e alternativa la anticipate? Să puneţi acum un guvern slab, fără susţinere parlamentară, aflat în permanenţă la mâna PSD şi a celorlalte partide pesediste din Parlament, conduse de Ponta şi Tăriceanu, partide care împreună au majoritatea în Legislativ. Un astfel de guvern nu va putea să facă reformele de care România are nevoie şi ne trezim, la fel ca în 2016, că după un an de zile se întoarce PSD pe cai mari la guvernare. Aţi uitat anul 2016? Ştiu foarte bine despre ce vorbesc, am fost în guvernul Cioloş, ştiu cât de mult ne-a afectat lipsa de susţinere”, a adăugat liderul USR.

    El cere declanşarea alegerilor anticipate ”acum, cât PSD este slab”.

    ”Haideţi mai bine să facem anticipate acum, cât PSD este slab. Să mergem acum în faţa oamenilor şi să câştigăm o majoritate solidă în Parlament. Vă garantez că dacă facem alegeri acum, PSD nu va mai reveni la guvernare pentru 10 ani de-acum înainte. Dacă vreţi cu adevărat să scăpăm ţara de PSD; aveţi curajul să facem acum anticipate”, a conchis preşedintele USR.

     

    UPDATE Dan Barna, primul care se consultă, marţi, cu preşedintele Iohannis privind desemnarea premierului

    Următorii lideri ai partidelor parlamentare care vor discuta, marţi, cu şeful statului sunt Kelemen Hunor din partea UDMR şi Ludovic Orban din partea PNL.

    USR a stabilit, luni seara, în cadrul unei întruniri a liderilor partidului, că la noua rundă de consultări de la Cotroceni, marţi, cu preşedintele Klaus Iohannis va merge cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate.

    Kelemen Hunor a declarat, la finalul consultărilor de vineri la Cotroceni, că UDMR a propus mai multe variante de Guvern preşedintelui Klaus Iohannis, un premier din Uniune, un prim-ministru independent, nu tehnocrat, susţinut politic şi variata Ludovic Orban şef al Executivului.

    Ludovic Orban a declarat, luni, că partidul său va susţine propunerea de Guvern a preşedintelui Klaus Iohannis, rezultată în urma negocierilor avute la Cotroceni. Liberalul a afirmat că va avea discuţii cu toate formaţiunile politice care au susţinut moţiunea pentru a susţine propunerea de Guvern.

    Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moţiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. PNL a stabilit cu mai mult timp urmă, în forurile statutare ale partidului, ca Ludovic Orban să fie propunerea de premier.


    Călin Popescu Tăriceanu a declarat, după consultările de luni cu Klaus Iohannis, că acesta discută cu partidele pentru că vrea să vadă dacă viitorul premier şi Guvern întrunesc majoritatea în Parlament. El a precizat că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.

    Chestionat dacă i-a transmis şefului statului care sunt condiţiile ca ALDE să susţină noul Guvern, Tăriceanu a spus că parlamentarii formaţiunii nu ar vota un Executiv din care să facă parte PMP al lui „Petrov, informatorul Securităţii”.

    Totodată, Eugen Tomac a anunţat că s-a întâlnit, luni la Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a reiterat şefului statului condiţiile PMP pentru susţinerea unui nou Executiv, precizând că discuţiile despre viitorul Cabinet de miniştri vor fi purtate împreună cu premierul desemnat.

    „Am reiterat, cu această ocazie, priorităţile PMP în perspectiva susţinerii noului guvern: revenirea la alegerea primarilor în două tururi, necesitatea de a reduce numărul de parlamentari la 300 sau înfiinţarea unui Minister pentru Relaţia cu R. Moldova”, a afirmat Tomac, pe reţeaua de socializare.

    Şi Victor Ponta a mers, luni, la o discuţie cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, după ce la consultările de vineri a lipsit.

    „Nu puteam să îi spun absolut altceva decât ceea ce am spus şi public şi anume că am făcut un lucru bun că am dat jos Guvernul Dăncilă, pentru că era un guvern incompetent şi corupt. Mai departe mi-aş dori să vedem un guvern cinstit şi competent care vine. Un guvern doar al unui singur partid care are mai puţin de 100 de parlamentari în Parlament eu nu văd cum poate să guverneze. Poate nu mă pricep la politică, poate nu ştiu să guvernez, dar să guvernezi cu 100 de parlamentari din 465 nu îmi dau seama cum poţi să îţi treci bugetul şi legi importante pe care oamenii le aşteaptă”, a explicat, ulterior consultărilor, liderul Pro România, la Digi 24.

    În schimb, USR a stabilit, luni seara, în cadrul unei întruniri a liderilor partidului, că la noua rundă de consultări de la Cotroceni, marţi, cu preşedintele Klaus Iohannis va merge cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate.

    Astfel, parlamentarii USR ar putea analiza acordarea votului de învestitură unui cabinet de tranziţie care îşi asumă o durată de viaţă limitată pentru pregătirea alegerilor, cu anumite condiţii:

    „1. Adoptarea legii privind alegerea primarilor în două tururi – esenţială pentru legitimitatea aleşilor locali şi recuperarea democraţiei la nivel local.

    2. Adoptarea iniţiativei «Fără Penali în Funcţii Publice» pentru care au semnat peste un milion de români.

    3. Desfiinţarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori, dintre care mulţi au comis noi fapte de violenţă.

    4. Consultarea Parlamentului asupra propunerii pentru poziţia de comisar european ce revine României.

    5. Orice membru al Guvernului trebuie să respecte criteriile de integritate USR”, arată USR, într-un comunicat de presă.

    Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moţiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. PNL a stabilit cu mai mult timp urmă, în forurile statutare ale partidului, ca Ludovic Orban să fie propunerea de premier.

  • Guvernul a aprobat astăzi o hotărâre prin care dă 1,4 miliarde de lei către unele primării

    „Am adoptat un proiect de hotărâre aştept de comunităţile locale şi anume 1,4 miliarde de lei pentru diferite capitole de cheltuieli, aşa cum au fost prevăzute în Ordonanţa de urgenţă 12/2019. Scopul e de a asigura funcţionarea bugetelor locale. E o decizie luată prin Oordonanţa de urgenţă nr. 12, această hotărâre de Guvern nu face altceva decât să pună în acord ce menţionează OUG 12”, a afirmat Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern de luni.

    „Execuţia bugetară la momentul 31 iulie 2019, necesarul cheltuielilor până la finalul lui 2019. Prin această distrubuire de sume se au în prioritate asigurarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cheltuieli de personal, indemnizaţii lunare pentru persoanele cu handicap. O altă zonă e legată de bunurile şi serviciile pentru întreţinerea bugetelor de învăţământ. S-a avut ăn vedere şi execuţia bugetară la 30 septembrie, la nivel de comunităţi locale”, a completat Teodorovici.

    Acesta a adăugat că sumele aprobate, luni, de Executiv vor asigura funcţionarea până la finalul anului şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale.

    „Practic sumele avute în conturile UAT-urilor cu ce azi se alocă asigură funcţionarea până la finalul acestui an şi desigur şi cheltuielile după acest moment. Nicio comună să nu aibă sub trei luni de funcţionare, chiar dacă acestea nu au solicitat MFP acest sume. Practic e o echilibrare pentru zona de comune, indiferent de culoarea politică a unor primari care administrează comunităţile locale”, a completat Eugen Teodorovici.

    El a mai spus că „în următoarea şedinţă de Guvern va fi adoptată şi acesta pentru ca toate facturile comunităţilor locale să fie achitate, aşa cum am promis”.

  • Cum ar putea arăta noul Executiv: 16 ministere şi numele vehiculate pentru a conduce portofoliile

    După consultările dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidelor parlamentare, propunerea actuală de premier înaintată de PNL, Ludovic Orban, ar putea fi cea aleasă pentru a conduce un nou Guvern compus din 16 ministere, au declarat surse politice, pentru MEDIAFAX.

    Ministerul de Externe ar urma să includă portofoliul Afacerilor Europene şi cel al Relaţiei cu Românii de Pretutindeni. Aici, ministrul propus ar putea fi Bogdan Aurescu, consilier prezidenţial pe politică externă şi fost ministru de Afaceri Externe.

    Pentru Ministerul Dezvoltării, Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, este una dintre cele mai discutate propuneri, conform surselor.

    De asemenea, Florin Cîţu ar putea ajunge noul ministru al Finanţelor. Acesta este liderul senatorilor PNL şi a fost de mult luat în discuţie ca ministrul de Finanţe din umbră, fiind mereu un oponent al măsurilor luate de ministrul actual interimar al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Acest minister ar putea fi comasat cu Ministerul Economiei, cel al Energiei, ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, dar şi Turismul, au explicat sursele pentru MEDIAFAX.

    La Ministerul Apărării un nume luat în calcul pentru a conduce portofoliul este Ovidiu Raeţchi, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

    Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

    Ministerul Muncii – Dan Vîlceanu, deputat PNL.

    Ministerul Transporturilor – Lucian Bode, fost ministru al Economiei

  • Laura Codruţa Kovesi, confirmată în funcţia de procuror şef european de consiliul UE

    Kövesi este în prezent procuror în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România. De-a lungul carierei sale în România a deţinut diverse funcţii de procuror.

    “Procurorul şef european va organiza activitatea Biroului Procurorului Public European (EPPO) şi reprezintă Biroul în contactele cu alte instituţii UE, ţări membre şi state terţe. Kövesi va fi asistată de doi adjuncţi şi va prezida colegiul procurorilor, care va avea sarcina să definească strategia şi regulile interne şi va asigura coerenţa în şi între cazuri”, se arată în comunicatul Consiliului European.

    “Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie funcţional din noiembrie 2020. În acest sens, a devenit urgentă numirea procurorului-şef european. Kovesi, în calitate de primă deţinătoare a funcţiei, va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO (…) Consiliul va continua să monitorizeze organizarea biroului pentru a se asigura că avem un EPPO eficient şi adecvat, care devine piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei şi corupţiei cu fonduri UE”, a declarat Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiţiei din Finlanda, ţară ce deţine Preşedinţia Consiliului UE.

    Biroul Procurorului Public European, care va avea sediul la Luxembourg, va fi o instituţie independentă a Uniunii Europene care va fi responsabilă cu anchetarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude, corupţie, fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro).

  • Guvernul german condamnă autorităţile ruse pentru reţinerea a sute de protestatari

    “Arestările nu au fost în concordanţă cu caracterul paşnic al protestatarilor şi au fost direcţionate în sensul excluderii candidaţilor independenţi înainte de alegerilor locale”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german de Externe.

    Ministerul de Externe se aşteaptă “la eliberarea rapidă” a tutoror demonstratarilor paşnici, a mai adăugat purtătoarea de cuvânt.

    Poliţia rusă a reţinut peste 800 de persoane care au participat sâmbătă la un protest la Moscova pentru a cere alegeri libere, inclusiv binecunoscuta activistă politică Liubov Sobol, după ce autorităţile au avertizat că manifestaţia este ilegală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Stephen Barclay: UE trebuie să schimbe termenii negocierilor privind Brexit

    Barclay a declarat că “realităţile politice” s-au schimbat de la referendumul prin care Marea Britanie a ieşit să iasă din Uniunea Europeană şi care a avut loc în urmă cu trei ani.

    “Domnul Barnier trebuie să le ceară liderilor UE să ia acest lucru în considerare dacă vor un acord, să îi permită acestuia să negocieze într-o manieră prin care să ajungă la un consens cu Marea Britanie”, a declarat Barclay.

    Noul premier al Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că aceasta va ieşi din Blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără o înţelegere, şi le-a transmis celorlalţi lideri europeni că alte discuţii nu vor avea niciun rost decât dacă aceştia vor fi dispuşi să renunţe la acordul negociat cu Theresa May.

    Cu toate acestea, Michel Barnier a declarat la rândul lui că Uniunea Europeană nu intenţionează să renegocieze termenii acordului de retragere, inclusiv cei privind solutia de rezerva pentru frontiera irlandeza.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cum a ajuns Brexitul să îi afecteze pe britanici mai mult decât recesiunea

    Venitul obişnuit al unei gospodării a scăzut cu 0,5% de la începutul retragerii Marii Britanii din UE, în martie 2017, comparativ cu intervalul dintre anii 1991-1993, când economia îşi revenea din recesiune, iar venitul mediu al unei gospodării a crescut cu 0,3%, potrivit datelor unui audit al standardelor de viaţă realizat de Resolution Foundation, citate de The Independent.

    „Brexitul a dominat lumea politică în ultimii trei ani. Până în prezent a rămas neclar cum va arăta ieşirea Marii Britanii din UE. Această nesiguranţă a avut un impact clar asupra standardelor de viaţă”, este scris în raport.

    Creşterea inflaţiei ca urmare a devalorizării lirei sterline post-referendum a condus la o nouă scădere a salariilor, reducându-se totodată valoarea beneficiilor sociale acordate celor din câmpul muncii.

    Autorii au analizat schimbările prin care au trecut veniturile începând cu 1961, luând în calcul inflaţia, numărul de persoane care trăiesc într-o gospodărie, beneficiile şi impozitele. Costurile utilităţilor au fost, de asemenea, scăzute pentru a ţine cont de diferenţele de venit dintre proprietarii de locuinţe, deţinătorii ipotecilor şi chiriaşi.

    Datele studiului mai arată că scăderea recentă a veniturilor face parte dintr-o stagnare mai accentuată a nivelului de trai de la începutul crizei financiare, cauzată în primul rând de o încetinire puternică a productivităţii.

    „Remedierea acestui lucru, prin investiţii mai mari în dezvoltarea competenţelor şi în capital pe întreg teritoriul ţării, şi prin rezolvarea incertitudinii legate de Brexit ar trebui să fie o prioritate pentru următorul prim-ministru”, spun specialiştii din spatele raportului.
    Cercetătorii au constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor s-a menţinut în ultimii 50 de ani şi au cerut următorului lider al ţării să asigure o distribuţie mai echitabilă a creşterii veniturilor.

  • Cum a ajuns Brexitul să îi afecteze pe britanici mai mult decât recesiunea

    Venitul obişnuit al unei gospodării a scăzut cu 0,5% de la începutul retragerii Marii Britanii din UE, în martie 2017, comparativ cu intervalul dintre anii 1991-1993, când economia îşi revenea din recesiune, iar venitul mediu al unei gospodării a crescut cu 0,3%, potrivit datelor unui audit al standardelor de viaţă realizat de Resolution Foundation, citate de The Independent.

    „Brexitul a dominat lumea politică în ultimii trei ani. Până în prezent a rămas neclar cum va arăta ieşirea Marii Britanii din UE. Această nesiguranţă a avut un impact clar asupra standardelor de viaţă”, este scris în raport.

    Creşterea inflaţiei ca urmare a devalorizării lirei sterline post-referendum a condus la o nouă scădere a salariilor, reducându-se totodată valoarea beneficiilor sociale acordate celor din câmpul muncii.

    Autorii au analizat schimbările prin care au trecut veniturile începând cu 1961, luând în calcul inflaţia, numărul de persoane care trăiesc într-o gospodărie, beneficiile şi impozitele. Costurile utilităţilor au fost, de asemenea, scăzute pentru a ţine cont de diferenţele de venit dintre proprietarii de locuinţe, deţinătorii ipotecilor şi chiriaşi.

    Datele studiului mai arată că scăderea recentă a veniturilor face parte dintr-o stagnare mai accentuată a nivelului de trai de la începutul crizei financiare, cauzată în primul rând de o încetinire puternică a productivităţii.

    „Remedierea acestui lucru, prin investiţii mai mari în dezvoltarea competenţelor şi în capital pe întreg teritoriul ţării, şi prin rezolvarea incertitudinii legate de Brexit ar trebui să fie o prioritate pentru următorul prim-ministru”, spun specialiştii din spatele raportului.
    Cercetătorii au constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor s-a menţinut în ultimii 50 de ani şi au cerut următorului lider al ţării să asigure o distribuţie mai echitabilă a creşterii veniturilor.

  • Emmanuel Macron i-a promis lui Iohannis că o va susţine pe Kovesi la şefia Parchetului European

    „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 19 iulie a.c., o convorbire telefonică cu Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcţia de procuror-şef european. În virtutea bunei colaborări şi a bunei înţelegeri între cei doi şefi de stat, Preşedintele Emmanuel Macron i-a transmis Preşedintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert şi că o va susţine pe doamna Laura Codruţa Kövesi la conducerea Parchetului European”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele David Sassoli a reiterat, joi, susţinerea faţă de Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, anunţă instituţia, într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro