Toamna batranului Yen

O datorie publica dubla fata de valoarea PIB inseamna de departe
cel mai mare raport cunoscut pe plan mondial intre datoria interna
si PIB si cea mai mare datorie, in termeni reali, pe care a
cunoscut-o vreo tara. Numai dobanda pentru datoria acumulata a
consumat o cincime din bugetul Japoniei pentru anul 2008. Cu toate
acestea, ministrul de finante Hirohisa Fujii a sugerat recent ca
guvernul va lansa o noua emisiune de obligatiuni de cel putin 50 de
mii de miliarde de yeni, cam 550 de miliarde de dolari.

“Nu e gresit sa consideram ca deficitul bugetar este un rezultat al
recesiunii globale. Acum e momentul sa fim curajosi si sa emitem
obligatiuni”, le-a spus Fujii reporterilor adunati la o conferinta
de presa in Tokio. “Iar cei care spun ca astfel cheltuim banii din
pusculita va mint.”

Pentru investitorii nelinistiti, nivelul in crestere al datoriei
Japoniei e prilej de cosmaruri din cauza posibilitatii unei crize a
datoriei publice, atunci cand tara ar deveni incapabila sa achite o
parte dintre obligatiunile emise, sau a unei prabusiri
destabilizatoare a yenului. Noul guvern de la Tokio, care a
repurtat o victorie la limita promovand o agenda sociala ambitioasa
si costisitoare, se pregateste sa emita titluri datorie in volum
record, depasind totalul sumelor estimate sa fie incasate din taxe
si impozite – o premiera dupa anii care au urmat celui de-al Doilea
Razboi Mondial.

“Cheltuielile din sectorul public scapa de sub control si asta se
intampla cu rapiditate”, spune Carl Weinberg, economist-sef la
compania de analiza High Frequency Economics, intr-un raport recent
catre clienti. “Consideram ca o criza fiscala este iminenta.” Una
dintre lectiile pe care ni le ofera experienta Japoniei este ca un
guvern inglodat in datorii poate ramane rapid fara spatiu de
manevra. “Japonia va continua sa vanda si mai multe obligatiuni
anul acesta si in urmatorul, dar mecanismul nu va mai functiona in
urmatorii trei-cinci ani”, spune Akito Fukunaga, analist la
sucursala din Tokio a Credit Suisse. “Daca ma intrebati ce-i mai
ramane Japoniei de facut dupa asta, raspunsul meu este: nu prea
multe.”

Cum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
este de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
sute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
incheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
porturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
postbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
Democrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
Dar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
cotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
economica prelungita.

Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
generoasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
acordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
liceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *