BusinessMagazin

Tag: Credit Suisse

  • Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani

    Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays, cele mai mari bănci de investiţii din Europa, au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani, în contextul în care s-au retras parţial de pe Wall Street, potrivit FT.

    Remodelarea masivă prin care au trecut operaţiunile americane ale Deutsche Bank, Credit Suisse, UBS şi Barclays ilustrează modul în care băncile încearcă să evite problema „cronică” a profitabilităţii în scădere.

    Începând din 2016, marile bănci străine au fost forţate să îşi mute majoritatea operaţiunilor americane în companii de tip holding, capitalizate independent şi capabile de a rezista pe cont propriu în eventualitatea unei crize.

    Cele patru bănci şi-au redus activele în holding-urile respective cu peste 34% în cei trei ani de când au început să publice deschis datele financiare.

    În acelaşi timp, capitalul pus în aceste holding-uri a crescut în medie cu 12%. Combinaţia dintre un capital social mai ridicat şi o bază de active mai mică a afectat puternic profiturile băncilor.

    O parte dintre aceste active la care au renunţat băncile fac parte dintr-un plan prin care vor să îşi reducă prezenţa în SUA, mutând active în alte entităţi. Activele gestionate prin sucursalele americane, care se bazează în principal pe capitalul companiilor-mamă, au crescut în aceeaşi perioadă.

    Cele mai vizibile mutări au fost făcute de gigantul german Deutsche Bank, care şi-a redus activele în holding-ul respectiv de la 203 miliarde dolari la 116,7 miliarde dolari.

     

  • Fintech vs bancă sau fintech & bancă?

    Compania celor doi este un exemplu singular, dar convingător al start-up-urilor fintech ce au capacitatea de a fi ”disruptive“ pentru sectorul financiar. Anton Tomic, vice president global head of business development & innovation financial services al SAP, povesteşte pentru Business MAGAZIN de ce băncile şi start-up-urile ar trebui să lucreze împreună pentru o lume mai bună.

    Un start-up fintech este o afacere care oferă servicii financiare cu ajutorul programelor software şi tehnologiilor moderne. Astfel, dacă în urmă cu zece ani oamenii nu aveau alternativă la bănci, acum pot apela la o companie fintech pentru a putea realiza plăţi în ţară, cât şi internaţional, fără comisioane, pot utiliza aplicaţii pentru tranzacţionarea de acţiuni la bursă sau pot utiliza aplicaţii drept portofele digitale. ”Transformări majore schimbă la faţă sectorul. Liniile tradiţionale devin înceţoşate, iar noii jucători fintech continuă să transforme serviciile financiare, în timp ce tehnologii precum inteligenţa artificială, blockchainul şi IOT transformă tehnologia informaţiei cu mare viteză“, spune Anton Tomic.

    El crede că băncile înfruntă vremuri grele şi menţionează că anul trecut în Uniunea Europeană în jur de 9.100 de sucursale bancare s-au închis şi 50.000 de oameni au fost daţi afară, iar nivelul de angajare din banking este la nivelul anului 1998. ”Azi totul trebuie personalizat în funcţie de nevoile clientului. Băncile erau bune la tehnologie, dar din 2008 se confruntă cu o lipsă la nivelul interacţiunii cu clienţii.“ Potrivit Millennial Disruption Index, 71% dintre tineri preferă să meargă la dentist decât să discute cu un angajat al băncii, iar asta spune multe despre activitatea băncilor şi faptul că trebuie să se schimbe, tinerii fiind obişnuiţi cu modul în care giganţi precum Amazon, Apple sau Facebook li se adresează, mai ales în condiţiile în care alte instituţii nonfinanciare încep să ofere servicii care până acum erau destinate sistemului bancar.

    Compania aeriană australiană Qantas a intrat pe segmentul de asigurări medicale şi vara trecută a lansat propriul card de credit, ca un prim pas pe segmentul de banking. Astfel, compania vrea să devină un jucător în industria financiară australiană. Decizia vine în contextul în care Banca Centrală Australiană a decis să reducă comisioanele pe care băncile le primeau de la anumite carduri de credit, potrivit Reuters. Astfel, unele instituţii care emiteau carduri au decis să reducă numărul de puncte de loialitate la Qantas pe care clienţii îl primeau când efectuau anumite plăţi. Pentru a monetiza acest serviciu, compania apelează la cei 12 milioane de membri ai programului de loialitate al companiei. ”Deja 35% din cardurile de credit din Australia sunt realizate de Qantas în parteneriat cu băncile American Express sau cu retaileri precum Woolworths“, spune reprezentantul SAP.

    Tomic mai spune că industria se schimbă şi dă drept exemplu faptul că divizia de servicii financiare a Volkswagen are un profit mai mare decât divizia de vânzare de maşini, autentificarea vocală este utilizată de mai mult de 1 milion de clienţi din băncile Citi din Asia, iar banca poloneză mBank are un departament de analiză predictivă pentru a oferi clienţilor sevicii personalizate Majoritatea băncilor şi-au digitalizat serviciile şi oferă clienţilor lor banking digital, credite online şi aşa mai departe. ”Nu este îndeajuns să-şi digitalizeze modelul de afaceri, este necesar să definească modelele de business digitale de vreme ce fluxurile de venituri tradiţionale pentru bănci sunt ameninţate de fintech-uri şi de schimbarea comportamentului clientului“, spune Tomic, care aduce în discuţie start-up-ul Revolut. Start-up-ul a început ca un serviciu de schimb valutar fără taxe, însă s-a extins rapid pentru a oferi mai multe servicii: de la asigurare de călătorie până la investiţii imobiliare, totul într-o singură aplicaţie.

    Acum, compania oferă şi un card Visa pentru cheltuieli în mai multe ţări, fără taxe sau comisioane. Revolut procesează în prezent peste 1,8 milioane de dolari lunar şi atrage zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii cinci ani. Recent, start-up-ul fintech britanic a anunţat şi deschiderea unui birou în România, în luna mai, cu planul de a ajunge la 100.000 de utilizatori la finalul acestui an. Compania a reuşit să atragă până acum în România, fără a avea o prezenţă locală, circa 25.000 de utilizatori care au făcut tranzacţii de 3 milioane de dolari în 2017. De asemenea, compania va reprezenta o soluţie şi pentru românii care doresc să achiziţioneze criptomonede în condiţiile în care majoritatea băncilor din România refuză să mai lucreze cu exchange-urile care cumpără monede digitale.

    ”Din cauza sau datorită companiilor ca Revolut, costurile tradiţionale pentru clienţii băncilor vor fi reduse la minimum sau vor dispărea“, spune Tomic. Revolut susţine că prin serviciile lor clienţii au economisit 150 milioane de lire sterline care altfel s-ar fi dus pe comisioane. ”Revolut a devenit prima companie dintr-o nouă rasă de bănci digitale din Marea Britanie şi oferă o suită de servicii care au ajutat-o să-şi sporească veniturile“, adaugă Tomic.

    În acest caz, cum ar trebui să reacţioneze băncile? Care este soluţia? Reprezentantul SAP este de părere că băncile au mai multe opţiuni la dispoziţie pentru a rămâne atrăgătoare pentru clienţi şi crede că este important ca băncile să colaboreze cu fintech-urile. ”Fintech-urile pot depăşi băncile oferind servicii şi produse noi. Pe de altă parte, băncile au de partea lor clienţi, mărimea pe care start-up-urile o caută.“ El dă exemplu bănci precum Barclays sau Citi, care colaborează cu start-up-uri fintech pentru a oferi servicii noi clienţilor lor. De fapt, cel mai mare centru de co-working fintech din Europa este deschis chiar de gigantul britanic din banking Barclay’s. Revolut nu este singurul start-up britanic care activează în această zonă. Mai mult, Londra este oraşul unde apar cele mai mai multe şi cele mai importante start-up-uri fintech. Potrivit unui sondaj realizat de EY, Londra este numărul unu pe segmentul fintech, luând în considerare mărimea pieţei, numărul investiţiilor, forţa de muncă, dar şi activităţile de reglementare. În acest clasament urmează California, New York, Singapore şi Germania, conform lui Tomic, care menţionează faptul că acum peste 20 de start-up-uri din Marea Britanie aplică pentru o licenţă de banking. Mai mult, în 2017 peste 1 miliard de dolari au fost investiţi în start-up-uri fintech din Marea Britanie, adică dublu faţă de 2016. ”Băncile care nu lucrează cu fintech-urile, care nu colaborează cu aceste start-up-uri, care nu inovează împreună cu fintech-urile sau care nu cumpără astfel de start-up-uri riscă să rămână în urmă“, spune Anton Tomic.

    Reprezentantul SAP este de părere că ne îndreptăm tot mai mult către metode de plată contactless. Dă exemplu Paytm, sistem de plată cu mobilul din India, în care Alibaba prin braţul financiar Ant a investit 680 milioane de dolari şi care acum are peste 200 de milioane de utilizatori în India. În decembrie 2018, utilizatorii Paytm au efectuat 7 milioane de tranzacţii pe zi, mai mult decât toate tranzacţiile cu carduri de debit şi de credit din India. ”Sistemul de plată mobilă nu numai că schimbă modelele de business tradiţionale din banking, dar ajută şi cei 2,5 miliarde de oameni care nu au acces la serviciile financiare clasice.“

    Anton Tomic crede că dacă băncile vor să facă faţă schimbărilor actuale trebuie să ţină cont de următoarele lucruri: ”Trebuie să pună clienţii pe primul plan, să colaboreze cu fintech-urile, să reîmprospăteze forţa de muncă, să creeze o cultură digitală şi să investească în tehnologii de nouă generaţie, precum IA, machine learning, blockchain, IoT.“

    El spune că vede oportunităţi, dar şi provocări pentru start-up-urile fintech din România. Tomic consideră că deşi viteza de internet este foarte mare în România, utilizarea serviciului de online banking este foarte redusă. ”Recomandarea mea pentru start-up-urile româneşti ar fi să se alieze cu băncile locale, dar în acelaşi timp şi cu huburi fintech precum Barclay’s Rise şi să se poziţioneze ca acceleratoare pentru organizaţii ca Plug & Play sau Startup Bootcamp care sunt specializate pe fintech¨, spune Anton Tomic. Succesul unei unei colaborări dintre o bancă şi un start-up ţine de înţelegerea punctelor forte şi acelor slabe pentru a putea îmbunătăţi experienţa clienţilor, reducând în acelaşi timp costurile operaţionale, explică reprezentantul SAP. ”Poate mai important este faptul că aceste colaborări vor putea aduce nivelul de personalizare, viteză şi contextualizare pentru clienţi pentru a-şi apăra poziţia de la companii care le-ar putea ameninţa poziţia, companii ca Google, Amazon, Facebook, Apple, Alibaba sau Tencent.“

    Totuşi, băncile au ceva ce fintech-urilor le este greu să obţină: încrederea clienţilor. Modelul de business al băncilor se bazează pe încredere, iar câştigarea încrederii clienţilor este cea mai mare provocare pentru un fintech. Până la urmă, astfel de firme au pe mână banii, economiile şi bunurile oamenilor. ”Criza financiară din 2008 a scăzut foarte mult încrederea oamenilor în bănci, dar aceasta a rămas în continuare ridicată. Totuşi comportamentul tinerilor se schimbă şi 73% dintre millenniali ar prefera un serviciu financiar oferit de Apple, Google sau Facebook în dauna unei instituţii clasice financiare“, spune vicepreşedintele SAP. Aceasta s-ar putea schimba pentru Facebook din cauza scandalului Cambridge Analytica, în urma căruia datele a 87 de milioane de oameni au fost compromise. Încrederea se construieşte în timp, dar poate fi distrusă în câteva secunde. ”Aşadar, cred că fintech-urile trebuie să se concentreze pe următoarele elemente: calitatea serviciilor, produse excelente şi experienţa pe care o pot aduce clienţilor. Primele două aduc un nivel de credibilitate, iar o experienţă bună pentru clienţi construieşte cel mai de preţ element al încrederii: loialitatea.“

  • Aceste companii plătesc SALARII MEDII de 120.000 de euro

    Facebook, Microsoft, Banca Canadei şi Credit Suisse se numără în top 10 companii cu cele mai mari salarii din Marea Britanie, însă doar – Nomura International – îşi are sediul central în Marea Britanie.

    Compania americană de cloud computing Salesforce este, totuşi, cea care oferă cele mai mari salarii din Marea Britanie, conform platformei de locuri de muncă online Glassdoor. Incluzând salariile şi bonusurile de bază, angajaţii Salesforce se bucură de salarii de aproximativ 110.000 de lire sterline, cu un salariu mediu de bază de 75.000 de lire sterline.

    Pe locul doi se află gigantul online Facebook, unde salariile medii anuale, inclusiv bonusurile, depăşesc în mod regulat valoarea de 95 000 de lire sterline.

  • Percheziţii în multe ţări,într-o anchetă privind fraude fiscale asociate unei bănci elveţiene

    Direcţia olandeză pentru investigarea infracţionalităţii financiare (FIOD) a anunţat vineri lansarea unor percheziţii în Olanda, precum şi în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Australia, după depistarea a 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elveţiană, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Numele băncii nu a fost dezvăluit, dar surse judiciare citate de publicaţia elveţiană Tages Anzeiger afirmă că este vizat grupul de servicii financiare Credit Suisse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ai putea cumpăra cu 241 de mii de miliarde de dolari?

    Să presupunem pentru un moment că toată populaţia globului ar vinde tot ce ar deţine şi toţi oamenii ar pune banii într-un singur loc. Cât s-ar strânge? 241 de mii de miliarde de dolari, potrivit raportului Global Wealth Report 2013 realizat de Credit Suisse. Ce am putea face cu ei?

    Redactorii de la site-ul waitbutwhy.com s-au gândit la câteva variante. Dacă am transforma banii în bancnote de 100 de dolari şi le-am pune una peste alta am parcurge 68% din distanţa până la Lună. 10.000 de dolari au 1.09 cm grosime, ceea ce înseamnă că 1 milion de dolari are puţin peste 1 metru, un miliard puţin peste 1 kilometru, iar 241 de mii de miliarde de dolari se traduc în 262,000 km.

    Dacă am transforma suma în bancnote de 1 dolar, 241 de mii de miliarde de dolari ar putea acoperi întreaga suprafaţă a Algeriei (2 381 741 km² – locul 10 în lume). Dacă aceşti bani ar fi împărţiti în mod egal populaţiei globului fiecare persoană ar avea 51,600 de dolari sau un cub de aur cu o latura de 3,8 cm (aproape cât o minge de golf). Totuşi, în 2013, averea medie a unei persoane de pe glob era de 4,000 de dolari sau un cub de aur cu latura de 1,6 cm.

    Ok, ce am putea cumpăra cu bani ăştia? O pizza de la Dominos de 35,5 cm, la vremea respectivă, costa în New York 19 dolari, care s-ar traduce în 52,3 cm pătraţi per dolar. Astfel am putea converti averea omenirii într-o pizza de 1,26 milioane de km pătraţi, adică o pizza Nigerul. Dacă o sticlă de apă Poland Sprins de 0,5 litri se vindea cu 1 dolar, cei 241 de mii de miliarde de dolari ar însemna o sticlă uriaşă de aproape 121 de mii de miliarde de litri cu o înălţime de 11,6 km, adică cam pe unde zboară avioane. 

    Bill Gates este în continuarea cel mai bogat om de pe pâmânt cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortega (67 mld. dolari), Warren Buffett (60,8 mld), Carlos Slim (50 mld.) şi Jeff Bezos (45,2 mld).

     

  • Marea Britanie e pierdut 15% din milionari din cauza Brexit

    Numărul milionarilor în dolari din Marea Britanie a scăzut cu 15%, în contextul în care votul de ieşire din Uniunea Europeană a dus la o scădere a lirei şi a acţiunilor de pe pieţe, potrivit raportului Credit Suisse Group AG, citat de Bloomberg.

    Nivelul averilor din Marea Britanie a scăzut cu 10%, adică cu 1.500 de miliarde de dolari în ultimele 12 luni ca o consecinţă directă a votului în favoarea Brexit, potrivit raportului anual publicat marţi de banca elveţiană.

    „Marea Britanie a avut o perioadă agitată în 2015-2016, cu scăderi agresive ale ratei de schimb şi a pieţei de acţiuni care au urmat votul părăsirii Uniunii Europene. Perspectiva este foarte neclară, atât pentru economie, cât şi pentru averile oamenilor”, susţine Credit Suisse într-un raport.

    Aproape 14.000 de miliarde de dolari, cât reprezintă averile private în Marea Britanie, se împart la 49 de milioane de adulţi, dintre care 5% au cel puţin un milion de dolari. Rezultatul referendumului din 23 iunie a dus la scăderea lirei sterline cu 15% şi la cea mai mare scădere într-o singură zi a pieţei de acţiuni globale de la criza financiară din 2008. În timp ce dividendele şi-au revenit, ţara se confruntă cu incertitudini la nivel politic şi economic în legătură cu Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea brazilianului care a cumpărat unele dintre cele mai importante companii americane

    Jorge Lemann este numele omului de afaceri care se află în spatele unora dintre cele mai cunoscute branduri americane. Compania 3G Capital deţinută de miliardar a susţinut câteva dintre cele mai importante preluări: Kraft, Heinz, Burger King şi Anheusr-Busch. Kraft Heinz Co., rezultatul unei fuziuni dintre Heniz şi Kraft, ar putea bifa anul viitor o afacere uriaşă, potrivit lui Matthew Grainger, un analist al Morgan Stanley citat de Business Insider. Compania ar urma să facă o nouă preluare în 2017. Analistul vorbeşte despre o achiziţie de peste 100 de miliarde de dolari în a doua jumătate a anului 2017, iar presa internaţională  vorbeşte despre spune că printre potenţialele companii ce ar putea fi achiziţionate sunt Kraft şi Mondelez.

    Jorge Paulo Lemann este un investitor elveţiano-brazilian, ce se află pe locul 19 în clasamentul bogaţilor lumii realizat de publicaţia internaţională Worth, cu o avere estimată la 32,3 miliarde de dolari din iunie 2016.

    S-a născut în 1839 în Rio de Janeiro, în familia lui Paul Lemann, un imigrant elveţian care a fondat producătorul de lactate Leco, căsătorit cu Anna Yvette Truebner, cetăţeană braziliană cu origini elveţiene. Lemann a studiat în cadrul Şcolii Americane din Rio de Janeiro.

    Tatăl său a murit într-un accident de autobuz, când Lemann avea doar 14 ani. În 1961, şi-a obţinut Licenţa în Economie la Universitatea Harvard. Între 1961-1962, a fost intern la Credit Suisse în Geneva. În 1966, prima companie în care Lemann avea acţiuni, o companie de împrumuturi numită Invesco, a falimentat. În 1971, după o prăbuşire a pieţei ce a venit la scurt timp după fondarea băncii de investiţii Banco Garantia, Lemann a reuşit să transforme banca în una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii, descrisă în presa internaţională drept ”o versiune braziliană a Goldman Sachs”. Împreună cu fondatorii acesteia, Carlos Alberto Sicupira şi Marcel Herrman Telles conduc AB Inbev ca membri ai consiliului director al companiei. În iulie 1998, Lemann a vândut Banco Garantia companiei Credit Suisse First Boston, într-o tranzacţie de 675 de milioane de dolari.

    Ulterior, el împreună cu parteneri cu care a fondat compania de private equity GP Investimentos şi-au cumpărat controlul în două berării braziliene – Brahma şi Companhia Antarctica Paulista, ce s-au transformat în AmBev.

    AmBev a fuzionat cu compania belgiană Interbrew în 2004. Acţiunile noii firme, InBev, au crescut cu 40% în 2005. InBev a anunţat apoi că va cumpăra producătorul american de bere Anheuser-Busch în 2008, în schimbul a 46 de miliarde de dolari într-o tranzacţie controversată, devenind astfel cel mai mare producător de bere din lume, Anheuse-Busch Inbev, iar Lemann devenind astfel unul dintre noii ”regi” ai berii.

    Lemann face parte din consiliul director al Lojas Americanas şi fost membru al consiliului director al Gillette, unde a lucrat pentru prima oară cu Warren Buffett; este preşedinte al Comitetului de Consultare Latino-American al Bursei din New York, fondator şi membru al consiliului director al Fundação Estudar, care oferă burse pentru studenţii brazilierni şi un membru al consiliilor de consultare internaţionale ale Credit Suisse şi DaimlerChrysler.

    Lemann este şi unul dintre fondatorii 3G Capital. În 2010, 3G s-a lansat un pariu de patru miliarde de dolari pentru toate acţiunile Burger King. Împreună cu Berkshire Hathaway, 3G Capital a cumpărat compania H.J. Company în schimbul a 28 de miliarde de dolari în 2013.

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.

  • Cum au scăzut 1% cei mai bogaţi la 0,7%

    Este vorba de acel magic 1% din cetăţenii planetei care deţineau jumătate din averea mondială. Acum procentul a scăzut. Nu vă îngrijoraţi, bogaţii au rămas tot bogaţi, dar acum piramida averilor lumii are în vârf 0,7%, care deţin jumătate din bogăţie, în timp ce 71% din cetăţenii planetei au averi mai mici de 10.000 de dolari.

    Practic avem de-a face, conform analiştilor de la Credit Suisse, care au întocmit studiul anual asupra evoluţiei averilor lumii, cu o accentuare a inegalităţilor în distribuţia averii.

    Noutatea este reducerea, pentru prima dată după 2008, a numărului celor foarte bogaţi, cu averi mai mari de un milion de dolari, al căror număr este în acest an de 34 de milioane în întreaga lume. Cu totul, cei foarte bogaţi deţin 112.900 miliarde de dolari, adică 45,2% din averea mondială.

    Inegalitatea în distribuţia averii a devenit un subiect la modă în ultima perioadă, drept doavadă stau atât analiza efectuată de Thomas Piketty în „Capitalul în secolul XXI“, dar şi acordarea premiului Nobel pentru economie, în acest an, lui Angus Deaton, profesorul de la Princeton în vârstă de 69 de ani specializat în analiza inegalităţii.

    Conform Credit Suisse, în jur de 20% din locuitorii ţărilor dezvoltate intră în categoria celor cu averi mai mici de 10.000 de dolari, dar ponderea creşte în India sau în Africa până la 90%. Statele Unite este ţara cu cei mai mulţi milionari, ponderea americanilor în clubul bogaţilor crescând la 46% în acest an, faţă de 41% anul trecut. Europa a pierdut 2 milioane de milionari.

    Interesantă este şi analiza topului, a vârfului piramidei celor mai bogaţi. Astfel, 123.800 de persoane, din care circa jumătate sunt americani, au averi mai mari de 50 de milioane de dolari, iar 1.337.700 de pământeni au averi între 10 şi 50 de milioane de de dolari. 

    Pe regiuni, doar americanii şi chinezii au înegistrat creşteri ale averilor, cu 3,2%, respectiv 5,9%. În Europa averile au scăzut în medie cu 12,5%, în America Latină cu 18,5% iar în zona Asia – Pacific cu 12%. Practic, averea europenilor a scăzut cu 10.664 miliarde dolari, în timp ce avuţia totală a americanilor a crscut cu 3.897 miliarde dolari. Practic, averile cetăţenilor din Belgia, Spania, Austria, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Norvegia, România, Turcia, Rusia şi Ucraina au înregistrat scăderi cuprinse întrre 15 şi 40% din valoare.