BusinessMagazin

Tag: yen

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Cea mai nouă victimă colaterală a speculatorilor financiari

    Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, anticipează că inflaţia va creşte la 2% din a doua jumătate a anului fiscal 2014, care va începe în aprilie. Oficialii băncii arată însă că turbulenţele bursiere au afectat deja Japonia, apreciind yenul (monedă de refugiu pentru speculatori) şi lovind în preţurile acţiunilor.

    Guvernul şi banca centrală au iniţiat în primăvara anului trecut la un program agresiv de stimulare monetară a economiei, care ar urma să dubleze masa monetară până în 2015.

    Mişcările speculative care afectează bursele şi pieţele valutare sunt rezultatul deciziei Rezervei Federale de a reduce treptat programul de stimulare monetară neconvenţională, în funcţie de continuarea redresării economice a SUA. La finele lunii ianuarie, Fed a redus cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Consecinţa este actuala tendinţă generală de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente şi migrarea lor către activele considerate sigure în perioadele cu risc ridicat (yenul, aurul, titlurile de stat americane şi germane).

  • Japonezii tot încearcă să-şi urnească economia

    Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.

    Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.

    Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

  • Muniţie de temut pentru războiul valutar

    Dintre celelalte monede de refugiu (atractive pentru speculatori), şi dolarul australian a scăzut puternic, cu 2,7% într-o singură săptămână, în condiţiile în care banca centrală australiană a scăzut dobânda de politică monetară la 2,75%, un minim istoric.

    Încercarea ţărilor cu monede supraevaluate de a le deprecia, spre a stimula economiile naţionale prin ieftinirea exporturilor, şi volatilitatea spectaculoasă astfel rezultată pe pieţele valutare este o dovadă că temutul “război valutar” chiar există: un oficial sud-coreean a comentat, recent, că deprecierea agresivă a yenului este pentru ţara sa mai periculoasă chiar decât ameninţările Coreei de Nord.

    La începutul lui aprilie, principalul indice al bursei nipone a sărit de 13.000 de puncte pentru prima dată în ultimii patru ani, după ce banca centrală a anunţat cel mai agresiv plan de până acum de stimulare a economiei naţionale, slabe şi grevate de deflaţie, prin injecţii de bani în sistemul financiar. Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    La 9 mai, indicele Dow Jones al bursei americane a depăşit 15.000 de puncte pentru prima dată în istorie, evoluţie speculativă explicată de unii analişti prin încrederea investitorilor în redresarea economiei americane, iar de alţii prin excesul de bani provenit din măsurile de relaxare monetară iniţiate de Rezerva Federală (şi care îşi caută plasamente ori în cumpărări de acţiuni, ori în speculaţii valutare). Anul acesta, indicele Dow Jones a câştigat aproape 2.000 de puncte, iar în ultimii patru ani a crescut cu 130%. De 87 de zile, indicele a crescut continuu, fără nicio zi de scădere – cea mai lungă perioadă fără scădere din 1958 încoace.

  • Pompa cu bani, ultima soluţie pentru stimularea economiei

    Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, de la reducerea datoriei publice (233% din PIB) şi până la creşterea salariilor, spre a stimula consumul intern. În plus, există temerea că încercarea de depreciere a yenului prin demersul Băncii Japoniei va stimula şi alte ţări să încerce să-şi deprecieze monedele spre a câştiga competitivitate, contribuind astfel la “războiul valutelor” – o perspectivă de care a început să se vorbească încă din 2009-2010, de când Rezerva Federală a SUA, urmată apoi de Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană, au adoptat măsuri de relaxare monetară cantitativă (tipărire de bani) cu scopul de a restabili încrederea pieţelor şi a stimula economia.

  • Miliardari la vânătoare de elefanţi şi de yeni

    Mai mult, Buffett a declarat că este în continuare în căutarea unei achiziţii mari şi are bani să plătească, aşa că “cine vede vreun alt elefant”, să îl anunţe. “Sunt pregătit pentru un alt elefant. Vă rog, dacă vedeţi vreunul, daţi-mi un telefon”, a glumit Buffett într-o discuţie telefonică cu moderatoarea emisiunii Squawk Box de la CNBC. Berkshire contribuie la preluarea fabricantului de ketchup Heinz, la care s-a asociat cu 3G Capital, cu 12-13 miliarde de dolari, dintr-o valoare totală a tranzacţiei de 28 de miliarde de dolari, astfel că are suficient capital pentru o altă achiziţie mare, dacă Buffett va găsi una.

    Soros a câştigat aproape un miliard de dolari mizând începând din decembrie pe declinul monedei Japoniei, în timp ce Greenlight Capital – condus de David Einhorn, Third Point LLC – Daniel Loeb şi Hayman Capital Management – Kyle Bass, au obţinut, de asemenea, profituri semnificative din speculaţiile pe yen. Dolarul american s-a apreciat cu circa 17% şi euro cu aproape 23% în raport cu yenul în ultimele trei luni. Declinul rapid al monedei Japoniei a alimentat temeri privind declanşarea unui război global de depreciere a monedelor naţionale cu scopul îmbunătăţirii sau păstrării competitivităţii economice.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 10 ani faţă de yen

    Euro s-a depreciat cu 0,1%, la 1,2922 dolari, după ce a atins pe pieţele asiatice un minim de 1,2887 dolari, cel mai redus din 10 ianuarie, când moneda unică a înregistrat cel mai scăzut curs din acest an, de 1,286 dolari. Euro a atins totodată minimul ultimilor 10 ani faţă de moneda japoneză, coborând la 100,33 yeni, din cauza vânzărilor de valută derulate de investitorii retail japonezi şi de exportatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speculatorii au pariat 19 mld. dolari pe scăderea euro, sumă record pentru ultimii cinci ani

    Suma, care reprezintă diferenţa dintre contractele care mizează pe o viitoare depreciere şi cele care mizează pe o apreciere a euro în perioada 7-13 decembrie, este mai mare cu 18% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones. Numărul contractelor care mizează pe o depreciere este mai mare cu 116.457 decât al celor care au în vedere o creştere de valoare a monedei europene.

    “Investitorii cred că valoarea euro ar trebui să scadă”, a declarat Shaun Osborne de la TD Securities din Toronto. Firma lui de brokeraj prevede că euro va atinge 1,22 dolari până la jumătatea lui 2012, mult sub nivelul de 1,30 dolari din aceste zile.

    În schimb, investitorii s-au arătat mult mai optimişti în privinţa perspectivelor dolarului, valoarea contractelor care pariază pe o apreciere fiind mai mare cu 15,9 miliarde de dolari decât a celor care anticipează o pierdere de valoare a monedei americane. Suma este mai mare cu 11% faţă de cea consemnată în săptămâna precedentă.

    Speculatorii au mizat şi pe o depreciere a francului elveţian, însă suma netă a contractelor respective a scăzut cu 8% faţă de săptămâna anterioară, la 1,4 miliarde de dolari, însemnând 10.481 contracte.

    Pariurile pe o scădere a yenului le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele vizând o creştere a monedei nipone, dar suma este cu 8% mai mică decât cu o săptămână în urmă, reprezentând 35.600 de contracte.

    Anticipaţiile speculatorilor merg, de asemenea, spre o scădere a dolarului canadian şi o creştere a dolarului australian şi a celui neozeelandez.

    Marele pariu negativ al ultimei săptămâni pentru care CFTC a primit datele este însă lira sterlină, cu un total net de 1,3 miliarde de dolari în contracte short, sumă mai mică totuşi cu 10% decât în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie.

  • Speculatorii care mizează pe aprecierea dolarului au pariat cu 13,7 mld. USD mai mult decât cei ce aşteaptă o depreciere

    Suma este mai mare cu 3% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones.

    În contractele pe yeni, sumele investite de cei care iau în calcul aprecierea monedei nipone le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele mobilizate de investitorii care anticipează o scădere.

    Pariurile pe o viitoare cădere a monedei europene au scăzut cu 9% faţă de săptămâna anterioară, însă valoarea lor continuă să rămână mai mare cu 12,6 miliarde de euro (corespunzătoare unui număr de 73.795 de contracte) decât a celor care reprezintă poziţii “long”, deschise de investitorii convinşi că euro se va aprecia.

    Speculatorii s-au arătat tot cu 9% mai puţin pesimişti în privinţa lirei sterline, dar există în continuare un plus net de 6,1 miliarde de dolari reprezentând poziţii “short” deschise pe moneda britanică.

    În privinţa francului elveţian, investitorii cu poziţii “long” i-au depăşit doar cu 1,8 milioane de dolari (13 contracte) pe cei ce aşteaptă o pierdere de valoare a monedei. Explicaţia constă în poziţia fermă a Băncii Naţionale a Elveţiei în apărarea plafonului de curs al francului, după excesele speculative din lunile precedente, care au dus la aprecierea necontrolată a monedei.

  • Bursele din Asia au scăzut abrupt luni. Euro s-a depreciat puternic faţă de dolar şi yen

    Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei s-a prăbuşit cu 3,5%, la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în coborâre cu 2,2%, cu cea mai slabă finalizare din aprilie 2009. Euro a atins minimul ultimilor 10 ani faţă de yen , din cauza absenţei unor detalii sau măsuri concrete cuprinse în planurile liderilor europeni de a împiedica răspândirea crizei şi efectele ei asupra economiei globale. Moneda unică a urcat la un maxim de 1,3585 dolari pe euro, într-o şedinţă volatilă, revenind ulterior la 1,3395 dolari, în coborâre cu 0,8%, aproape de minimul ultimelor opt luni de 1,3382 dolari atins săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro