Cele mai mari investiţii vor fi în domeniul energiei (proiectul termoelectric de la Rovinari, reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la centrala termoelectrică Deva, construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, proiecte eoliene şi nucleare), unele dintre acestea figurând de mult pe lista propusă guvernelor Boc de Consiliul Investitorilor Străini şi pe care Emil Boc chiar a încercat în 2011 să le realizeze cu parteneri chinezi. La ele se adaugă deschiderea la Bucureşti a unui centru regional al firmei Huawei Technologies.
Cum era de aşteptat, dimensiunile reuniunii (prima vizită la Bucureşti a unui premier chinez în ultimii 19 ani, premieri din 16 ţări, 1.000 de oameni de afaceri) au alimentat din plin orgoliile politice, atât ale premierului, care a avut ocazia să anunţe un asemenea sac de bani pentru România exact într-o perioadă când Guvernul e atacat pe tema bugetului zgârcit, cât şi ale preşedintelui, care a avut ocazia să replice circularei trimise de Bruxelles forumului de la Bucureşti, conţinând avertismentul ca nu cumva participanţii să încalce liniile directoare stabilite de UE în relaţia cu China.
“Îmi venea să transmit un răspuns: dar cu Nabucco ce aţi avut?” a reacţionat (corect, de altfel) preşedintele. Conform Financial Times, circulara s-ar fi întemeiat pe vechea temere a Bruxellesului de o invazie de investiţii şi de influenţă chinezească în Europa, având drept cap de pod Europa de Est şi urmărind să obţină concesii în disputele comerciale ale Chinei cu UE. De data aceasta, coabitarea palatelor a funcţionat, iar Ponta a susţinut poziţia lui Băsescu.
Leave a Reply