BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Bomba a explodat în această seară în PSD: Anunţul şoc făcut de Ponta cu numai o zi înainte de votarea MOŢIUNII

    Secretarul general al Guvernului, Victor Ponta, a declarat, marţi, că vor fi cel puţin 13 parlamentari ai coaliţiei PSD-ALDE care vor fi absenţi de la votare sau vor vota împotriva moţiunii de cenzură.

    “Eu sunt convins că 13 voturi, cu siguranţă, nu vor fi. Ceea ce e foarte urât, ceea ce ilegal, ceea ce doreşte în PSD – nu poţi dă-ţi dai jos propriul guvern negociind la bucată. Nu ştiu să se negocieze la bucată, dar sper să nu se negocieze la bucată, că e oribil. Dar mai sunt 19 ore în care poate să fie găsită o soluţie”, a declarat Victor Ponta.

    El a precizat că nu a discutat cu Liviu Dragnea şi nici nu i-a solicitat o discuţie acestuia.

    Ponta a mai spus că speră să nu se ajungă la votarea moţiunii de cenzură.

    “Eu am doar semnalul că putem să fim raţionali şi să nu ne sinucidem. După moţiune viitorul PSD va fi tragic, dacă se ajunge. Se ajunge la disoluţie, ceea ce e rău. Mai avem 19 oresă salvăm acest lucru”, a mai spus Ponta.

    În opinia lui, negocierile duse de Liviu Dragnea cu liderii UDMR au reprezentat semnalul că PSD nu are numărul necesar de voturi pentru trecerea moţiunii de cenzură.

    “Dacă ar fi avut voturi, nu ar fi făcut această uriaşă greşeală, cu negocierile de aseară. UDMR a cerut ceea ce cere de 16 ani, nu au nicio vină. Dar au tras cu glonţul de argint că au luat voturile UDMR şi după aia… UDMR nu participă, cu nu participă niciun alt partid, ceea ce e normal, fiindcă e o bătălie internă în PSD şi nu te bagi în bătălia altora, că nu îţi place nici ţie să se bage cineva în bătăliile interne”, a punctat secretarul general al Guvernului.

  • Bomba a explodat în această dimineaţă: Document intern HALUCINANT al PSD: Se încearcă ÎNLĂTURAREA lui Dragnea. ”PSD este sub ASEDIU”.

    Un document intern al PSD arată directivele pe care comunicatorii partidului trebuie să le respecte în ieşirile publice, iar printre ideile principale se află încercarea statului paralel de a prelua partidul, înlăturarea lui Liviu Dragnea şi un PSD care este sub asediu.

    Potrivit unor surse politice din interiorul PSD, documentul a fost primit de către comunicatori, iar acesta conţine directive clare despre ce trebuie să spună aceştia în ieşirile publice.

    “Unghiul principal: PSD se află sub asediul statului paralel. După victoria PSD în alegerile parlamentare, am asistat la continuarea unui scenariu mai vechi de folosire a PSD în interesul sistemului cu scopul de a captura statul. În România au avut loc alegeri democratice, a avut loc o campanie electorală, un partid a câştigat alegerile, o coaliţie a câştigat guvernarea, iar ţara e condusă acum de un individ din Timişoara, care s-a încuiat pe dinăuntru în Guvern şi insultă democraţia, electoratul, legile ţării.”, se arăta în documentul intern.

    Acelaşi act arată că PSD se confruntă cu o acţiune politică ilegală la care participă forţe din afara PSD şi din interiorul structurilor de putere paralelă.

    ”Prin instrumentarea unui nou dosar penal, sistemul a blocat posibilitatea preşedintelui PSD de a ocupa funcţia de prim-ministru. Propunerea de premier a PSD a fost respinsă (Sevil Shhaideh), apoi a fost acceptată o altă propunere, care s-a dovedit a fi cea preferată de sistem. E vorba de Sorin Grindeanu”.

    Totodată, se vorbeşte despre strategia în trei paşi: atacarea liderului, blocarea actului de guvernare, crearea unui pol alternativ de putere în PSD.

    ”Victor Ponta este adevăratul responsabil pentru eşecul USL şi, aşa cum a rupt USL, acum doreşte să rupă PSD, totul în interesul sistemului. Liviu Dragnea este omul care a închis relaţiile PSD cu Gabriel Oprea şi care a dorit o separare a politicului de servicii. (…) În acest moment, Victor Ponta este un Gabriel Oprea pentru Sorin Grindeanu. Echipa Ponta – Grindeanu pun la cale, cu sprijinul oamenilor din servicii, un nou UNPR, un nou partid balama care să facă jocurile în Parlament. Partidele se nasc din alegeri, nu în unităţi militare”, se mai arată în documentul intern.

    Se vorbeşte şi despre ancheta parlamentară în privinţa SIPA, dar şi despre activitatea comisiei SRI. ”Statul paralel s-a speriat şi acţionează acum prin conservele Ponta şi Grindeanu în direcţia îndepărtării prin forţă, nedemocratic şi ilegal a PSD de la guvernare”.

  • Plagiatul lui Ponta – Ministrul Educaţiei: Universitatea Bucureşti nu m-a contactat. Rector: Trimitem o nouă solicitare, deşi există una la minister

    “Nu m-a contactat Universitatea Bucureşti. Cu siguranţă, după ce voi termina bugetul, voi lua şi voi discuta toate priorităţile”, a spus noul ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, întrebat dacă va lua o decizie privind retragerea titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003.

    Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că va trimite şi ministrului Adrian Curaj solicitarea, pe care a mai trimis-o la Ministerul Educaţiei, prin care se solicită retragerea titlului de doctor al lui Victor Ponta, după ce Comisia de Etică din UB a stabilit că fostul premier a plagiat în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată.

    La rândul său, şeful Comisie de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul se află la Ministerul Educaţiei încă din septembrie 2012.

    “Comisia de Etică şi-a făcut atunci treaba. Sigur că Universitatea Bucureşti ar putea să-i facă din nou o solicitare, dar dacă se schimbă din nou ministrul, ce facem?”, a spus Marian Popescu.

    Şeful Comisiei de Etică a venit şi cu o propunere pentru noul ministru al Educaţiei: “Trebuie reactivat acest dosar. Ministrul ar trebui să demită Consiliul Naţional de Etică, care a dat în 2012 verdictul că Victor Ponta nu a plagiat, ar trebui format un nou consiliu, care să reanalizeze dosarul”.

    În decembrie 2014, Universitatea din Bucureşti a transmis Ministerului Educaţiei o adresă prin care solicita dispunerea măsurilor necesare în vederea retragerii titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003, demersul instituţiei de învăţământ superior fiind urmarea unei notificări făcute de premier.

    Victor Ponta, care atunci ocupa funcţia de premier, arăta, într-un mesaj postat pe Facebook, că a trimis o scrisoare către rectorul Universităţii din Bucureşti în care îl notifică asupra faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în 2003. Ponta preciza că acesta este un gest pe care trebuia să îl facă mai demult, încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza sa de doctorat, dar că nu a făcut acest lucru deoarece s-a considerat de bună-credinţă în argumentele sale la momentul apariţiei contestării şi nu a vrut să amestece planul pur profesional cu cel politic. El menţiona că, după ce va părăsi viaţa politică, îşi doreşte să iniţieze un nou demers doctoral, “respectând toate standardele şi cerinţele de la acel moment”.

    În 2003, fostul premier Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Bucureşti cu teza “Curtea Penală Internaţională”, coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcţie. În 2012, săptămânalul britanic de ştiinţă “Nature” a publicat în ediţia online ştirea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din “Nature” despre plagiat a fost preluat de presa românească şi internaţională. Ponta a respins acuzaţiile şi a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul şi preşedintele României, pe atunci Traian Băsescu, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European.

    Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

    Pe 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică a anunţat că titlul de doctor al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

    Pe 20 iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat, în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, “prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

    Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept “comisie ad-hoc” special pentru el, este “politică” şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică.

    În august 2012, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru au făcut un denunţ la Parchetul instanţei supreme în acest caz, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale.

  • Victor Ponta, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dan Şova, audiat şi el

    Victor Ponta a intrat în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) fără să facă declaraţii cu privire la dosarul în care este judecat şi în care vineri trebuie să spună dacă vrea să formuleze cereri şi să ridice excepţii înaintea începerii judecării cauzei aflate în prezent în Cameră preliminară.

    Înaintea lui Victor Ponta, la ICCJ a venit şi senatorul Dan Şova, citat şi el, alături de ceilalţi inculpaţi din dosarul Turceni-Rovinari.

    Judecătorul a dispus de la primul termen în Cameră preliminară citarea, pentru 6 noiembrie, a inculpaţilor din dosarul Turceni-Rovinari, care să prezinte eventualele cereri, excepţii sau obiecţii în privinţa rechizitoriului procurilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În cazul în care avocaţii inculpaţilor din dosar au semnalat nereguli, le vor aduce în discuţie la termenul de vineri, pentru ca acestea să fie aduse şi la cunoştinţa procurorilor DNA, iar apoi soluţionate, prin prisma normelor legale, de către judecătorul de Cameră preliminară.

    În 21 septembrie, Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a analizat, la primul termen din dosarul “Turceni-Rovinari”, măsurile asiguratorii şi preventive dispuse de procurori.

    În urma discuţiilor din dosar, care au avut loc cu uşile închise, judecătorul a decis ca senatorul Dan Şova să rămână cu măsura controlului judiciar şi i-a respins cererea de ridicare a interdicţiei de a se apropia şi a comunica, direct sau indirect, cu Victor Ponta, alături de care a fost trimis în judecată, în dosarul Turceni-Rovinari.

    Fostul premier nu a fost prezent la termenul din 21 septembrie, de la ICCJ, el mergând atunci la şedinţa Comitetului Executiv al PSD, care discuta sprijinul pentru menţinerea la guvernare cu Ponta premier. Victor Ponta spunea atunci că nu a fost citat pentru acel termen de la ICCJ.

    Victor Ponta a anunţat, miercuri, că îşi depune mandatul, iar o zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    În 17 septembrie, la aproape trei luni şi jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în dosarul Turceni-Rovinari şi după cinci “vizite” la DNA, Victor Ponta a fost trimis în judecată, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin Cabinet Individual de Avocat “Victor-Viorel Ponta” a obţinut de la SCA “Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.

    Victor Ponta este primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului său.

    În acelaşi dosar, Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

    Procurorii i-au trimis în judecată, în libertate, şi pe Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul. 

  • Victor Ponta, convins de PSD să demisioneze, după refuzul lui Oprea de a se retrage din Guvern – surse

    Liviu Dragnea a început, încă de pe vremea când era doar lider interimar al PSD, să dea semnale publice că ar fi dispus să negocieze cu preşedintele Klaus Iohannis schimbarea lui Victor Ponta din fruntea Guvernului. Condiţia, prezentată nuanţat de Liviu Dragnea, era ca Iohannis să fie cel care să facă public apelul la negocieri şi să-i cheme pe social-democraţi la discuţii la Palatul Cotroceni.

    Aceste planuri nu s-au dezvoltat, intervenind scandalul din jurul lui Gabriel Oprea, după moartea poliţistului Bogdan Gigină, cel care deschidea coloana oficială a vicepremierului. Problemele s-au acumulat şi agravat după tragedia din clubul Colectiv, care a dus la noi solicitări din partea opiniei publice ca Oprea să demisioneze. Aceste solicitări s-au transformat şi în ample proteste de stradă, care au culminat şi cu cerinţa ca întregul Guvern, în frunte cu Victor Ponta, să plece de la Palatul Victoria.

    În aceste condiţii, după ce peste 25.000 de români au ieşit în stradă în Capitală, Liviu Dragnea s-a consultat, marţi noapte, cu liderii de la vârful PSD şi, în special, cu preşedintele executiv al partidului, Valeriu Zgonea. Concluzia discuţiilor a fost că vicepremierul Gabriel Oprea nu mai poate fi susţinut de PSD în Guvern, iar acesta trebuie să demisioneze. Liderii PSD au discutat cu premierul Victor Ponta, indicându-i ca variantă de ieşire din actuala criză demisia lui Oprea, potrivit unor surse social-democrate.

    La scurt timp după aceste discuţii, preşedintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea, s-a exprimat şi public, pe Facebook. “De data aceasta, trebuie să se meargă până la capăt. Trebuie ca societatea să ştie exact cine şi de ce se face vinovat pentru moartea acelor tineri nevinovaţi. (…) Este nevoie să se afle adevărul şi toţi cei care se fac vinovaţi de această tragedie să plătească, indiferent ce funcţii sau responsabilităţi au”, a scris preşedintele Camerei Deputaţilor, în timpul manifestaţiilor din Capitală.

    Potrivit surselor citate, Victor Ponta a avut o discuţie cu vicepremierul Gabriel Oprea, însă acesta a refuzat să demisioneze.

    Refuzul lui Oprea nu a schimbat, însă, planul PSD, care hotărâse să nu îl mai susţină pe liderul UNPR. În aceste condiţii, lui Victor Ponta i s-a prezentat, de către Liviu Dragnea, varianta ca întregul Cabinet să demisioneze. Potrivit unor surse social-democrate, Victor Ponta a decis să accepte această variantă şi să-şi depună mandatul, ducând la demisia întregului Guvern.

    Anunţul public a fost făcut, însă, de către Liviu Dragnea, care s-a folosit de ocazie pentru a-l ataca dur, dar indirect, pe vicepremierul Gabriel Oprea. “Am înţeles că unii dintre partenerii noştri nu doresc să-şi asume nicio responsabilitate. Nu se mai poate face politică rupt de societate. Dacă ei nu-şi asumă, primul ministru a hotărât să-şi depună mandatul pentru că nu se mai poate continua aşa”, a spus Dragnea.

    Acesta l-a atacat direct şi pe primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. “Dacă un primar nu doreşte să-şi asume nicio responsabilitate şi a adoptat politica struţului, noi nu putem rămâne insensibili. (…) Sunt foarte curios câţi lideri europeni ar trebui să demisioneze pentru ca Piedone să-şi depună mandatul şi să înţeleagă că totuşi România este în altă etapă?”, a continuat Dragnea.

    În acelaşi timp, potrivit unor surse social-democrate, decizia luată de Liviu Dragnea a fost ca PSD să nu mai colaboreze cu UNPR în vederea formării unui nou Cabinet. Discuţiile urmau să fie purtate la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru a se găsi o soluţie guvernamentală pentru anul care a mai rămas până la alegerile parlamentare la termen din 2016.

    Social-democraţii au făcut însă un pas înapoi în urma anunţului tranşant al PNL, potrivit căruia liberalii îşi doresc un acord politic pentru dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate. PSD s-a arătat împotriva acestei variante, astfel încât, în urma unei şedinţe care a avut loc la Parlament, Liviu Dragnea a declarat că există în continuare o majoritate formată din PSD, ALDE şi UNPR, care doreşte să rămână la guvernare. Singura modificare a fost că actualul vicepremier Gabriel Oprea nu va mai face parte dintr-un eventual nou Cabinet format în jurul PSD.

    Liviu Dragnea a continuat însă, şi după această şedinţă a Coaliţiei, atacurile la adresa liderului UNPR. Întrebat cum de UNPR rămâne în actuala coaliţie, deşi a refuzat să demisioneze şi să-şi asume responsabilitatea, Dragnea a replicat: “Bună întrebare”.

    La rândul său, Gabriel Oprea a declarat, miercuri, că el, personal, nu va mai face parte din niciun guvern, că este solidar cu Victor Ponta, dar că UNPR va intra în negocieri pentru a face parte din noua echipă guvernamentală.

  • ANALIZĂ: Mandatul lui Victor Ponta a început şi s-a sfârşit la fel – la presiunea străzii

    În cei aproape patru ani cât a durat mandatul său de premier, Victor Ponta a fost implicat în câteva scandaluri în urma cărora i s-a cerut demisia, în anul preluării mandatului Ponta fiind acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat, iar în anul terminării mandatului a fost trimis în judecată de DNA.

    Dacă în plan economic şi social, Ponta a luat măsuri atât apreciate, cât şi controversate, scandalurile politice au fost cele care i-au umbrit mandatul de premier. Un bilanţ sumar al măsurilor guvernamentale apreciate ar putea cuprinde reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea CAS la angajator, creşterea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate şi educaţie şi în general creşterea economică din anii în care a fost prim-ministru, mandatul său survenind crizei din anii 2009 – 2012. Însă aceste decizii sunt contrabalansate de ratarea marilor proiecte de infrastructură, de scăderea investiţiilor străine, de creşterea aparatului de stat şi de unele măsuri punctuale impopulare, cum au fost creşterea accizelor la carburanţi şi impunerea taxei de stâlp.

    Acestora li se adaugă bilanţul politic plin de scandaluri, precum şi un stil de guvernare bazat pe un grup de apropiaţi, unii chiar fără legătură prea mare cu PSD, fără a ţine cont de reacţiile negative. Mai mult, Ponta a avut numeroase războaie cu unele instituţii de presă, favorizând altele în ceea ce priveşte informaţiile despre activitatea guvernamentală.

     

    Preluarea mandatului: Venit la putere pe valul de antipatie faţă de Băsescu şi guvernarea PDL

    În 8 mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României, în urma demiterii Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, prin moţiune de cenzură iniţiată de Uniunea Social Liberală (USL), devenind cel mai tânăr premier al României. Guvernul Ungureanu a deţinut puterea executivă din 9 februarie 2012 şi până în 27 aprilie 2012 şi a venit la putere după depunerea mandatului de către premierul Emil Boc, ca răspuns la o serie de proteste ample în Bucureşti şi marile oraşe din ţară. Mandatul scurt al lui Ungureanu a fost urmare a unei situaţii sociale explozive, ceea ce a provocat o reconfigurare politică cu câteva luni înainte de alegeri. Uniunea Social Liberală venea atunci pe un val de antipatie exprimată în stradă faţă de preşedintele Traian Băsescu şi de măsurile nepopulare ale Guvernului Boc. Această stare de fapt a fost validată în alegerile de la sfârşitul anului 2012, când Uniunea formată de PSD şi PNL a câştigat cu o largă majoritate, iar Victor Ponta a fost reconfirmat prim-ministru.

     

    Scurtă istorie: De la “micul Titulescu” la preşedinte al PSD

    În perioada 2001-2004, Victor Ponta a fost procuror al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, atunci fiind remarcat de Adrian Năstase, care l-a adus în Guvern ca secretar de stat, şef al Corpului de Control al Guvernului, ulterior fiind ministru Delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar şi ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul.

    În noiembrie 2002, Ponta este ales preşedinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase face celebra remarcă prin care l-a asemuit cu Nicolae Titulescu – “micul Titulescu”.

    Ponta este deputat PSD din 2004 şi este membru al Comisiei pentru Politică Externă, membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vicepreşedinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă.

    El a fost, din septembrie 2006, vicepreşedinte al Biroului Permanent din Camera Deputaţilor. Se remarcă în conflictele directe cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, legate de modul de numire a magistraţilor. Ponta a fost purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană, în toamna anului 2009.

    Ponta şi-a anunţat candidatura la şefia PSD cu mai puţin de o săptămână înainte de Congresul din 2010, plecând, oficial, de la ideea că este nevoie de alternativă în partid la Mircea Geoană.

    Victor Ponta a fost ales, la congresul PSD din 21 februarie 2010, în funcţia de preşedinte al PSD, câştigând în faţa lui Mircea Geoană şi susţinut de Adrian Năstase, la acea vreme preşedinte al Consiliului Naţional al partidului.

    În mandatul său de preşedinte al PSD, Ponta a avut o luptă constantă cu Traian Băsescu, când acesta a fost şeful statului. De altfel, şi când şi-a lansat candidatura la Preşedinţie, în iunie 2014, Ponta a păstrat ca poziţie definitorie lupta împotriva lui Traian Băsescu şi a “regimului” acestuia. Momentul ales pentru lansarea – data de 29 iulie – a fost unul cu o simbolistică aparte, explicată de Ponta în debutul discursului său: atunci se împlineau exact doi ani de la referendumul organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. Ca o ironie, Ponta a demisionat miercuri, 4 noiembrie, exact în ziua în care Traian Băsescu a împlinit 64 de ani.

     

    Principalele scandaluri în care a fost implicat Ponta:

    – Acuzaţiile de plagiat

    Încă din primul an de mandat premierul Victor Ponta se confruntă cu un scandal imens, fiind acuzat de plagiat în cazul lucrării sale de doctorat din 2003, privind Curtea Penală Internaţională. În 2003, a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Bucureşti cu teza “Curtea Penală Internaţională”, coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcţie. În 2012, săptămânalul britanic de ştiinţă “Nature” a publicat în ediţia online ştirea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din Nature despre plagiat a fost preluat de presa românească şi internaţională. Ponta a respins acuzaţiile şi a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul şi preşedintele României, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European. Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. O lună mai târziu, în iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, “prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”. Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunţată la o zi după ce Consiliul Naţional de Etică informase că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine. Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept “comisie ad-hoc” special pentru el, este “politică” şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (ANCS). În agust 2012 Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru făcuseră un denunţ la Parchetul instanţei supreme în acest caz. Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a arătat în rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat.

    – “Lovitura de stat”

    Tot în 2012, Victor Ponta, împreună cu aliatul său din USL Crin Antonescu, nu au mai avut răbdare să aştepte alegerile la termen şi au declanşat procedura de înlocuire a oamenilor PDL şi a preşedintelui atunci în funcţie, Traian Băsescu. Astfel, Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară şi a decis revocarea lui Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului şi a celor doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, Roberta Anastase, respectiv Vasile Blaga. Preşedinţii revocaţi ai celor două camere au atacat decizia la Curtea Constituţională, dar Guvernul emisese anterior o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a revocat dreptul CC de a judeca hotărârile Parlamentului. Această OUG a fost declarată neconstituţională câteva zile mai târziu. USL a depus apoi în Parlament documentul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, iar Guvernul a adoptat şi publicat o Ordonanţă de Urgenţă care a modificat Legea referendumului, stabilind că preşedintele poate fi demis cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate ale cetăţenilor participanţi la referendum, şi nu cu jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale şi că vor putea vota şi cetăţenii români aflaţi în străinătate. La vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, iar 11,15% au votat NU, fiind contra demiterii. Ulterior, Curtea Constituţională a declarat referendumul invalid. Problema lui Ponta a fost că în străinătate schimbarea bruscă a legilor şi a demnitarilor a fost primtă ca fiind o încălcare a regulilor democraţiei, iar el a trebuit să răspundă în faţa liderilor europeni ca premier. De altfel, fostul preşedinte la Comisiei Europene Jose Manuel Durrao Barosso i-a înmânat lui Ponta o listă de măsuri (to-do-list) pe care să le ia pentru reinstaurarea statului de drept.

    – Scandalul Duicu

    Numele premierului apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală. Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupţie, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ştefan Ponea, atunci şef al IPJ Mehedinţi, şi a spus că aşteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ştefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde şeful Cancelariei premierului l-a chemat pe şeful Poliţiei, arătând că “un sfert de oră, în birou’ oval”, s-a vorbit despre numirea lui Ponea şi a soţiei acestuia în funcţii de conducere la Bucureşti. Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are “habar” dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori: “Habar nu am ! Eu…dacă mă întrebaţi cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebaţi cu cine am fost acum un an şi jumătate…în general, merg cu colegi de partid, cu miniştri, cu oameni politici, cu jurnalişti. E posibil, habar nu am”. Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise. De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate. Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

    – Începutul sfârşitului: Eşecul la alegerile prezidenţiale

    În noiembrie 2014, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis şi, imediat după cel de-al doiale tur de scrutin, el spunea că s-a gândit să demisioneze de la şefia Guvernului, dar că a înţeles că a primit peste cinci milioane de voturi şi că are o datorie faţă de electoratul care a votat USL în 2012. Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal. Dar tot el spunea că trebuie să se renunţe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

    – Scandalul votului din diaspora

    Declaraţiile lui Victor Ponta surveneau scandalului votului din străinătate, în urma căruia pierduse alegerile. Iniţial, Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a preşedintelui, astfel încât votul să poată fi exprimat de alegători în orice secţie de votare. Alegătorii care votau în afara localităţii de domiciliu nu au putut vota şi au fost nevoiţi să caute alte secţii care mai aveau formulare tipizate pentru declaraţiile pe proprie răspundere. Din cauza numărului mic de secţii de votare din străinătate (294 de secţii) şi a procedeului deficitar de votare în afara ţării, foarte mulţi români nu au reuşit să voteze până la închiderea urnelor în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, deşi au stat mai multe ore şi au format cozi de mii de persoane în mai multe capitale europene, dar şi în alte oraşe. Această situaţie a provocat furia electoratului, dar Guvernul Ponta a refuzat să înfiinţeze mai multe secţii de vot în străinătate şi să ia măsuri pentru facilitarea dreptului de vot. După ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, procurorii au deschis dosar penal, iar noul preşedinte a promis să rezolve problema votului din străinătate. Deşi de-abia pierduse alegerile şi partidul era într-o situaţie dificilă din cauza sa, Ponta a plecat într-o vizită privată în Dubai, alături de prietenul său Sebastian Ghiţă. Prietenia dintre Ghiţă şi Ponta a devenit de notorietate, cel puţin în cercurile social-democraţilor, în 2010, atunci când Ponta a câştigat şefia PSD, în detrimentul lui Mircea Geoană. Ulterior, în media au fost lansate atât acuzaţii directe, cât şi voalate, potrivit cărora Ponta ar fi câştigat la congresul din 2010 cu ajutorul lui Ghiţă. Mai mult, Ghiţă a fost acuzat la rândul său că a câştigat prin firmele pe care le controlează numeroase contracte cu statul.

    – Victor Ponta, primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului

    Victor Ponta este primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului său. Dosarul a fost trimis instanţei supreme în luna septembrie, la aproape trei luni şi jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în cazul “Turceni-Rovinari” şi după cinci “vizite” la DNA. Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova. Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie. La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul “Turceni – Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA “Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat. În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că este “o situaţie imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite. La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara. El a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut linişte. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar. În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere” în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie. Ulterior, Dragnea i-a luat locul la conducerea PSD şi Ponta pierde controlul partidului.

     

    Sfarşitul mandatului: Măturat de la putere de furia populară în urma tragediei de la Colectiv

    Deşi a trecut peste aceste mari scandaluri şi peste altele mai mici în care a fost implicat direct, fără a demisiona, deşi i s-a cerut, până la urmă Victor Ponta şi-a pierdut funcţia într-un caz în care se aştepta mai puţin şi în care nu avea responsabilităţi concrete. Dar, pe fondul acumulărilor de antipatie, Ponta a fost perceput ca şeful “sistemului” care a dus al tragedia de la clubul Colectiv. Protestul de miercuri seară, după trei zile de indignare şi tăcere apăsătoare, a pornit ca un tăvălug care a măturat totul în cale: începând de la obiectivul iniţial Piedone, primar în sectorul 4, unde a avut loc tragedia, la Gabriel Oprea, care îl avea pe “conştiinţă” şi pe poliţistul Bogdan Gigină, până la premierul Victor Ponta, perceput ca fiind în vârful piramidei.

  • Ponta îl propune pe ministrul Apărării, Mircea Duşa, ca premier INTERIMAR

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • PRIMA REACŢIE a lui Oprea, după demisia Guvernului: Aseară la ora 23.00 m-am consultat cu Ponta şi am decis că trebuie să ascultăm vocea străzii

    ”UNPR şi eu ne-am ţinut cuvântul, am sprinit Guvernul din care am făcut parte, aşa cum ne-am ţinut de cuvânt faţă de preşedintele Klaus Iohannis pe probleme de securitate naţională şi o să o facem şi de acum încolo”, au fost primele declaraţii ale lui Gabriel Oprea după anunţul premierul Victor Ponta de depunere a mandatului Guvernului.

    Oprea a spus că marţi seară, la ora 23.00, a discutat cu Victor Ponta şi au decis împreună că trebuie să asculte ”glasul străzii”.

    ”Aseară, bănuiesc că Victor Ponta o să vă confirme, în urma tragediei din Clubul Colectiv, unde Ministerul de Interne şi-a făcut datoria, am vorbit cu premierul, la ora 23.00, şi împreună am decis că trebuie să ascultăm glasul străzii şi cea mai bună decizie este ca Victor Ponta să îşi depună mandatul. Era normal şi aşa este corect (…) Am considerat că este normal ca întregul guvern să îşi prezinte demisia”, a spus Oprea.

    Miercuri seară, peste 25.000 de bucureşteni au protestat în centrul Capitalei, cerând demisia primarului Piedone, pe care îl fac responsabil de tragedia din Clubul Colectiv, aflat în Sectorul 4, care funcţiona fără autorizaţii.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia Guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, adăugând că este nevoie de soluţii raţionale.

  • GUVERNUL A DEMISIONAT – REACŢIILE liderilor PSD: „Să facem alegeri anticipate”. „Ponta a înţeles că puteau escalada manifestările”

    Liderul PSD Arad: Premierul a înţeles că puteau escalada manifestările din stradă

    Preşedintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar, consideră că gestul premierului de a-şi depune mandatul “este unul de onoare” şi că Victor Ponta “a înţeles că puteau escalada manifestările din stradă”, el afirmând că viitorul Guvern trebuie format tot în jurul PSD.

    Deputatul Dorel Căprar, preşedintele judeţean al PSD Arad, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că depunerea mandatului de către premierul Victor Ponta “este un gest de onoare”.

    “Victor Ponta a înţeles că puteau escalada manifestările din stradă. Aşa cum a declarat, el luptă cu adversarii politici, nu cu oamenii”, a adăugat Căprar.

    Referitor la stabilirea viitorului Guvern, deputatul consideră că acesta trebuie format tot în jurul PSD.

    “Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să accepte un premier al majorităţii parlamentare actuale, formate în jurul PSD”, a spus Căprar.

    Liderul PSD Cluj: Viaţa politică şi administrativă trebuie restartată, să facem alegeri anticipate

    Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, consideră că demisia lui Victor Ponta reprezintă un act de demnitate şi curaj şi crede că ar trebui să aibă loc “un restart” al vieţii politice şi administrative, proces care presupune alegeri anticipate.

    Remus Lăpuşan a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc pentru administraţiile locale, pentru Parlament şi preşedintele României.

    “Demisia lui Victor Ponta a fost un gest de demnitate şi curaj şi cred că, dacă s-a ajuns aici, atunci este momentul unui restart de la zero în viaţa politică şi administrativă. Să stabilim principii şi valori pentru a continua mai departe, împreună cu societatea civilă. Cred că ne putem gândi la alegeri anticipate pentru primării, consilii judeţene, Parlament şi preşedintele României, dar şi la modificarea Constituţiei. Anarhia nu este o soluţie”, a spus Lăpuşan.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia Guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.

  • Klaus Iohannis urmează să numească un premier interimar, după demisia Guvernului, potrivit legii

    Potrivit articolului 110 al Constituţiei, Guvernul al cărui mandat a încetat prim demisia prim-ministrului “îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.

    Aceasta prevedere este completată prin Legea 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Astfel, în cazul unei demisii a premierului, potrivit articolului 9 “preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern”.

    În aceste condiţii, atribuţiile prim-ministrului interimar vor fi restrânse.

    Ultima astfel de situaţie s-a înregistrat în 6 februarie 2012, în urma demisiei prim-ministrului Emil Boc. La acea vreme, preşedintele Traian Băsescu l-a numit premier interimar pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Ulterior, a fost format Cabinetul condus de Mihai Răzva Ungureanu care a fost demis, la scurt timp, prin moţiune de cenzură.