BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Previziuni 2023 – Economie verde. Banii din PNRR pentru reciclare, Sistemul Garanţie-Returnare şi găsirea unor soluţii pentru poluarea din Bucureşti sunt cap de afiş în economia verde

    Presiunea de a fi sustenabile devine tot mai mare pe umerii companiilor care, dacă nu au făcut-o până acum, va trebui să se conformeze normelor în acest sens.

    „Aş preconiza un focus din ce în ce mai mare asupra măsurilor ce trebuie implementate şi o presiune mai ridicată atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul populaţiei privind un management eficient al deşeurilor, dar şi orientarea către soluţii de business sustenabile, având în vedere că şi în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiţii verzi sau valorificarea deşeurilor”, spune Daniela Dobre, directorul executiv al Green Environment Support, companie care oferă consultanţă de mediu pentru agenţii economici.

    Prevederile legislative sunt însă cele mai mari obstacole peste care trebuie să treacă businessurile active în domeniul sustenabilităţii.

    „Deşi contextul economic actual este unul incert la nivel global, cred că România are toate şansele să aibă un an bun în zona economiei verzi. Cred că cea mai mare provocare va fi în zona legislativă, dat fiind faptul că este nevoie să corectăm cu rapiditate lucrurile care încă nu funcţionează”, spune Marius Costache, CEO al GreenWeee, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor.

    În ceea ce priveşte Bucureştiului, aici nevoile sunt acute când vine vorba de economie verde, poluarea fiind una dintre problemele principale.

    „Sper la zone cu emisii reduse în tot Bucureştiul şi la eliminarea treptată a autovehiculelor poluante, transport în comun electric şi eficient şi stabilizarea problemelor de salubrizare de la nivelul întregului oraş”, spune Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis.

    În 2023 ar trebui făcute noi demersuri şi pentru monitorizarea zgomotului şi gestionarea lui pe baza unor politici publice.

    Cu siguranţă însă, cea mai mare aşteptare a anului 2023 din economia verde este implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), începând cu 30 noiembrie. Aceasta este, spun specialiştii, „un punct de cotitură” pentru reciclarea din România.

    „Pe lângă costurile suplimentare pentru conţinutul de zahăr, producătorii de băuturi răcoritoare vor suporta şi costurile finanţării investiţiilor în SGR. Împreună cu ei, şi ceilalţi ambalatori în plastic vor absorbi un cost suplimentar de peste 200 de milioane de euro, aferent taxei pe plasticul nereciclat pe care România o achită către UE”, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

     

    PREVIZIUNI:

    ► De la 1 ianuarie 2023, se modifică ţintele de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, iar ţinta globală va creşte cu 5%, ceea ce va presupune atât taxe mai mari pentru agenţii economici, cât şi o presiune mai mare pentru creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.

    ► În primăvară ar trebui să fie gata planul integrat de gestionare a calităţii aerului în Bucureşti, ceea ce înseamnă măsuri clare de reducere a poluării în oraşe, precum şi politici publice adecvate.

    ► Pe 30 noiembrie 2023 devine funcţional Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi nereutilizabile, obiectivul fiind de creştere a gradului de reciclare şi de educare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile.

    ► Din bugetul acordat prin PNRR, ar urma să se înfiinţeze centre de colectare municipale care ar trebui să rezolve problema colectării selective de la populaţie, primăriile fiind principalii beneficiari ai acestor fonduri, precum şi noi fabrici de reciclare.

    ► Comisia Europeană va intensifica solicitările pentru date de mediu corecte şi pentru intervenţia mai promptă a autorităţilor în vederea rezolvării neconformităţilor.

     

    Surse: Green Environment Support, GreenWeee, Ecopolis, Ecoteca

     

  • Acţiunile Chimcomplex, care în 2021 au fost cele mai performante de la Bursa de Valori Bucureşti cu un randament de 1.200%, au avut în 2022 o scădere de 6%. Compania, la 7,3 mld. lei capitalizare

    Acţiunile combinatului chimic Chimcomplex (CRC), companie de 7,3 mld. lei controlată indirect de omul de afaceri Ştefan Vuza, cele care în 2021 au avut un randament de 1.200% fiind cele mai performante de la Bursa de Valori Bucureşti, au încheiat anul 2022 la preţul de 23,7 lei, în scădere cu 6% faţă de începutul anului, arată datele BVB. La începutul anului 2022 acţiunile CRC au atins maximul de circa 27 de lei pe unitate.

    În ianuarie anul trecut Chimcomplex s-a transferat de pe segmentul AeRO pe segmentul principal al bursei. Chimcomplex a fost a doua companie care a trecut de pe AeRO pe piaţa reglementată, după Bittnet Systems în iunie 2020. Transferul acţiunilor Chimcomplex Borzesti a fost realizat cu sprijinul Estinvest.

    Chimcomplex (simbol bursier CRC), principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 182 de milioane de lei, în scădere cu 56,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, la afaceri de 1,76 de miliarde de lei, în urcare cu 3%, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Veniturile totale au urcat cu 2,4% în ianuarie-septembrie 2022 faţă de perioada similară din 2021, la 1,88 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 23,7%, la 1,67 de miliarde de lei.

     

  • Dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor a semnat un contract pentru vânzarea complexului de birouri @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti către Adventum Group. Tranzacţia ar putea fi finalizată în T1 2023

    Dezvoltatorul imobiliar Belgian Atenor a semnat un contract privind intenţia de vânzare complexul de birouri  @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti către Adventum Group.

    Contractul semnat de cele două companii prevede încheierea tranzacţiei până la finalul trimestrului 1 din 2023.

    Fondul de investiţii „boutique“ Adventum, condus de o echipă maghiară, dar cu sediul oficial în Malta, a cumpărat în 2021 şi birourile Hermes Business Campus din Capitală, tot de la Atenor, contra sumei de 150 mil. euro.

    Complexul @Expo conţine trei clădiri de birouri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 48.900 mp, incluzând şi spaţii de retail.

    Primele două clădiri au fost finalizate în 2022, iar a treia are ca termen primul trimestru din 2023. Printre chiriaşii actuali se numără Deutsche Telekom şi GameLoft.  

    ”Tranzacţia va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor financiare ale Atenor şi a poziţiei de cash. În plus, impactul ar putea fi imbunătăţit ulterior printr-un contract de închiriere a clădirii”, se arată într-un comunicat al Atenor.

    Dezvoltatorul belgian a vândut în 2021 şi proiectul Dacia One către Pavăl Holding, proprietarul afacerii româneşti de bricolaj Dedeman, într-o vânzare cu un impact financiar de 50 mil. euro. Proiectul include două clădiri – una istorică de 1.500 mp şi una nouă de 13.500 mp.


     

     

     

  • A ştiut sau nu Fondul Proprietatea când în urmă cu doar două săptămâni a vândut 3% din Petrom că urmează o OUG de suprataxare a profiturilor din energie? Dacă ar fi vândut astăzi ar fi încasat cu 50 de milioane de lei mai puţin de pe urma exit-ului de la cea mai mare companie listată la Bucureşti

    Dacă mai aştepta doar două săptămâni pentru a-şi vinde restul deţinerii de aproape 3% pe care o mai avea la OMV Petrom, Fondul Proprietatea ar fi încasat mai puţin cu 50 de milioane de lei de pe urma exitului de la cea mai mare companie de la Bursa românească din cauză scăderii puternice a preţului acţiunilor Petrom în şedinţa de miercuri.

    Cumpărătorii, în special fondurile de pensii Pilon II, au acum scădere faţă de preţul exitului FP, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza cotaţiei de ieri a acţiunilor SNP la care s-a aplicat discountul de 7,4% practicat de Fond la tranzacţia din 13 decembrie. Atunci Fondul a vândut aproape 3% din Petrom pentru 765 mil. lei. Astăzi, Fondul ar fi vândut pentru 713 mil. lei.

    Iar asta pentru că proiectul de OUG de suprataxare a profiturilor companiilor de petrol şi gaze a adus o reacţie puternică negativă pe cotaţia Petrom, cu o scădere chiar de până la 5%, şi o presiune la vânzare. A ştiut Fondul că urmează un astfel de „cadou” pe ultimele zile din 2022?

    Deşi, la nivel european, se discută încă din octombrie despre o suprataxare pe fondul facturilor mari la energie şi profiturilor record ale companiilor, Guvernul Ciucă a decis pe ultima sută de metri din 2022 să aducă în discuţie acest proiect. Investitorii au fost luaţi prind surprindere mai ales de nivelul mare de impozitare, de 60%, astfel că au încercat să iasă de la Petrom şi Romgaz punând presiune la vânzare.

    Astfel, în cercurile de investitori şi de analişti, s-a adus în discuţie dacă Fondul Proprietatea a ştiut sau nu despre ce a pregătit statul român, întrucât pe 13 decembrie, atunci când toţi se pregăteau de vacanţă, Fondul a luat prin surprindere investitorii, raportând că vrea să vândă restul deţinerii de aproape 3% pe care o mai avea la SNP printr-o tranzacţie fulger.

    „Fondul a fost vizionar”, spune un analist. „Însă să nu uităm că şi la Nuclearelectrica a ieşit la 17 lei pe acţiune în 2020, iar acum Nuclearelectrica se tranzacţionează la 43 de lei. Deşi este clar că cele doua operaţiuni sunt diferite ca perioadă şi valoare, exitul de la OMV Petrom a fost bine gândit, poate chiar norocos”.

    Fondul Proprietatea a vândut pachetul de 2,8% din Petrom la preţul de 0,43 lei pe unitate, adică la un discount de 7,4% faţă de preţul de tranzacţionare din piaţă, într-o tranzacţie fulger care a avut drept cumpărători fonduri de pensii Pilon II.

    Miercuri, acţiunile SNP se tranzacţionau la 0,43 lei pe unitate. Dacă Fondul Proprietatea ar fi aplicat acelaşi discount la preţul de acum al unei acţiuni OMV Petrom, ar fi însemnat un preţ de 0,4 şi o tranzacţie în valoare totală de 713 milioane de lei.

    În T3/2022, Fondul şi-a redus uşor participaţia prin vânzarea a aproximativ 40 de milioane de unităţi direct prin intermediul pieţei locale de capital, în urma unor tranzacţii în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, potrivit calculelor efectuate de ZF, bazate pe un preţ mediu de 0,47 lei pe unitate.

    Singurul producător local de petrol şi gaze şi-a triplat vânzările la 44 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în vreme ce profitul net a urcat de cinci ori la 9,2 miliarde de lei. Doar în T3/2022, grupul a avut vânzări de 19 miliarde de lei şi un rezultat net de 4,5 miliarde de lei.

    Acţiunile SNP au pierdut 5,8% în 2022, pe tranzacţii de 3,3 miliarde de lei, arată datele BVB. Prin comparaţie, indicele de referinţă BET este pe minus cu 9% în aceeaşi perioadă. Cu o capitalizare de 27 de miliarde de lei, OMV Petrom este cea mai mare companie de la Bursa de Valori Bucureşti.

     

     ​

  • Harta salariilor din România pe judeţe. Salariile din Capitală au depăşit 1.000 de euro net pe lună, iar cele din Cluj se îndreaptă şi ele spre această medie. Unele judeţe au înregistrat creşteri ale salariilor de 20% – 25% de la an la an

    ♦ Un angajat din Bucureşti are un salariu mediu net de peste 5.200 de lei, iar în Cluj salariile au ajuns aproape de 4.800 de lei net ♦ Timişul a completat podiumul celor mai mari salarii din ţară, cu o medie de circa 4.300 de lei net ♦ Cel mai mult au crescut salariile din Sălaj, cu 25% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, până la aproape 3.500 de lei, urmate de cele din Covasna, cu o creştere de 20% ♦ Cel mai puţin au crescut salariile din Harghita, Vâlcea şi Tulcea ♦ Patru judeţe au înregistrat salarii medii nete lunare mai mici de 3.000 de lei: Harghita, Vrancea, Teleorman şi Vâlcea.

    Capitala şi judeţele Cluj şi Timiş conduc clasamentul celor mai mari salarii medii nete din economia locală, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

    Astfel, un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net lunar de peste 5.200 de lei în luna sep­tembrie a acestui an, adică peste 1.000 de euro, în Cluj salariile au ajuns aproape de 4.800 de lei net, iar Timişul a completat po­diu­mul celor mai mari salarii din ţară, cu o medie de circa 4.300 de lei net.

    Salariile din Bucureşti au crescut cu 15% în septembrie 2022 faţă de aceeaşi lună din anul 2021, iar cele din Cluj şi Timiş au crescut cu 13%. Cel mai mult au crescut salariile din Sălaj, cu 25% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, până la aproape 3.500 de lei, urmate de cele din Covasna, cu o creştere de 20%, până la puţin peste 3.300 de lei net, şi cele din Sibiu, cu 19%, până la o valoare medie lunară de aproape 4.200 de lei.

    În Bucureşti lucrau aproape 1,06 mi­lioane de persoane în luna septembrie din acest an, în creştere cu 5.245 de angajaţi faţă de septembrie 2021, în Cluj lucrau circa 275.500 de angajaţi, în creştere cu aproape 8.800 de persoane faţă de septembrie 2021, iar în Timiş erau circa 262.500 de salariaţi, în creştere cu puţin peste 4.000 de persoane.

    Sorina Donisa, CEO-ul companiei de recrutare în regim temporar APT Prohuman, spune că şi din perspectiva recrutării Bucureştiul, Clujul şi Timişul sunt printre cele mai dinamice judeţe.

    „Pe profile de specialişti, piaţa din Bucureşti rămâne în continuare cea mai dinamică din România datorită investiţiilor atrase de această zonă şi de paleta variată de oferte de muncă. Candidaţii sunt foarte atraşi de aceasta piaţă, mai ales că există şi joburi în întregime sau parţial remote. Dacă vorbim de profiluri de muncitori, atât calificaţi, cât şi necalificaţi, o efervescenţă mare vedem în zona de vest, unde prezenţa fabricilor asigură dinamicitatea pieţei pe aceste profiluri de candidaţi. Cele mai dinamice judeţe din punctul de vedere al recrutării, exclusiv Bucureşti şi Ilfov, sunt Dolj, Timiş, Iaşi, Braşov, Sibiu, Bihor, Cluj, Argeş, în mare parte unde există angajatori reprezentaţi de companii multinaţionale şi din zona de producţie şi servicii”, a spus ea pentru ZF.

    Cel mai puţin au crescut salariile din Harghita, cu 5%, până la aproape 2.980 de lei, cele din Vâlcea, tot cu 5%, până la aproape 2.900 de lei, şi cele din Tulcea, cu 6%, până la aproape 3.200 de lei net în luna septembrie a acestui an.

    Sorina Donisa spune că pentru com­pania sa nu sunt judeţe cu rezultate slabe în ceea ce priveşte recrutarea, însă în zona centrală şi de vest a ţării sunt cele mai mari fluctuaţii ale cererii de recrutare.

    „Activitatea de recrutare este oricum dinamică şi are fluctuaţii periodice, nu putem spune că avem un judeţ cu rezultate slabe, dar pot spune că cele mai mari fluctuaţii ale cererii de recrutare le resimţim în zona centrală şi de vest, în mare parte şi din cauza lipsei de predictibiltate econo­mică pe termen lung, care îngreunează dimensionarea echipelor”, a explicat ea.

    Harghita şi Tulcea se află şi printre cele patru judeţe care au înregistrat salarii medii nete lunare mai mici de 3.000 de lei în luna septembrie a acestui an, cele din categoria celor mai mici salarii din economia locală. Alături de ele mai sunt Vrancea, cu un salariu mediu net de 2.955 de lei, în creştere cu 7% de la an la an, şi Teleorman, cu 2.967 de lei net, în creştere cu 12% în sep­tembrie 2022 faţă de septembrie 2021.

     

  • Curieratul în 2022. Piaţa de curierat mizează tot mai mult pe lockere, dar şi pe extinderea pe noi pieţe

    Piaţa de curierat şi-a continuat drumul ascendent şi anul acesta, chiar dacă avansul veniturilor din 2022 nu a fost la fel de accelerat ca în ultimii ani. Anul 2022 a venit cu o extindere a reţelei de lockere, odată cu noile investiţii ale companiilor în această zonă, dar şi cu depăşirea graniţelor. Totodată, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de curierat şi-a anunţat insolvenţa.

    Lockerele FANbox

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, şi-a lansat anul acesta propria reţea de lockere. Până în vara anului 2023, compania şi-a propus să aibă 400 de lockere instalate, investiţie care se ridică la 10 milioane euro. Primele lockere FANbox au fost instalate  în Bucureşti şi judeţul Ilfov, Constanţa, Mangalia, Eforie Nord, Năvodari, Cluj-Napoca, Braşov, Arad şi Timişoara.

    Extinderea în Bulgaria

    Sameday, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de curierat, şi-a extins activitatea în Bulgaria, unde are în plan investiţii de 20 milioane euro în următorii trei ani. Extinderea în Bulgaria vine la doi ani după ce Sameday a ieşit pentru prima dată în afara ţării în Ungaria. în Bulgaria, compania de curierat vrea să instaleze 250 de lockere.

    Insolvenţa Nemo Express

    Compania de curierat Nemo Express a intrat în insolvenţă, după ce 45 de creditori din cei 2.500 identificaţi şi chiar şi debitorul au cerut intrarea în starea de insolvenţă. Datoriile companiei se ridică la 55 mil. lei.

    DHL şi-a lansat propria reţea de lockere

    DHL şi-a lansat propria reţea de lockere, având în prezent peste 100 de lockere în toată ţară. Lansarea reţelei de lockere a fost făcută în parteneriat cu Poşta Panduri. O astfel de mişcare era necesară în contextul în care piaţa se concentrează tot mai mult pe acest tip de livrare, iar clienţii aleg din ce în ce mai des să opteze pentru livrarea la lockere.

    Schimbări de conducere

    Compania de curierat Cargus a schimbat într-un singur an trei directori generali. Anul 2022 a început cu Jarosław Śliwa, care se afla la conducerea Cargus. în luna mai, compania de curierat l-a numit pe Olivier Van Houtte în funcţia de CEO, acesta având experienţă de 20 ani în poziţii de conducere în companii internaţionale din Europa şi SUA, precum GE, DuPont sau Johnson & Johnson. Olivier Van Houtte a preluat rolul de CEO de la Jarosław Śliwa, care a condus Cargus timp de 3 ani şi jumătate. Actualul CEO al companiei este Yannick Mooijman, care a fost firector general al companiei UPS, conducând activităţile de business din patru ţări din regiune, anume Ungaria, Grecia, România şi Slovenia.

    Black Friday mai bun

    În pofida situaţiei economice, oamenii au continuat să cumpere, iar ediţia din acest al a Black Friday a adus creştere chiar şi de 20% a curierilor faţă de ediţiile anterioare. Dezvoltarea comerţului online contribuie la creşterea pieţei de curierat, astfel că Black Friday, cea mai mare campanie de promoţii din an, este şi una dintre cele mai importante perioade din an pentru curieri.

     

  • Cine este omul care a creat cel mai nou lanţ de magazine care a venit în ţara noastră chiar săptămâna trecută

    Retailerul internaţional de modă Primark a deschis săptămâna aceasta primul magazin din România în centrul comercial ParkLake din Bucureşti, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro. În urma extinderii pe plan local, compania ajunge la a 15-a piaţă internaţională.

    Noua inaugurare face parte din planurile de extindere în Europa Centrală şi de Est (ECE), unde marca deţine deja magazine în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia. Primark a anunţat şi deschiderea celui de-al doilea magazin în Bucureşti, în centrul comercial AFI Cotroceni, care va fi inaugurat în 2023.

    Noul magazin Primark din ParkLake Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 3.700 de metri pătraţi, împărţită pe două etaje şi va aduce clienţilor din România.

    Primark este un retailer de modă internaţional cu peste 70.000 de angajaţi în 15 ţări din Europa şi SUA. Brandul a fost înfiinţat în Irlanda în 1969 sub denumirea Penneys.

    Cel care a pus bazele companiei, în urmă cu doar 50 de ani, este Arthur Ryan.
     
    Arthur Ryan s-a născut pe 18 iulie 1935 în Cork, Irlanda. Ulterior, familia s-a mutat în Dublin, unde el a urmat cursurile şcolii Synge Street CBS. După ce a emigrat la Londra, Ryan a lucrat pentru retailerul de modă Carr & McDonald. S-a întors apoi în Dublin şi s-a angajat în cadrul lanţului de retail Dunnes Stores.
     
    În 1969 şi-a deschis, în capitala irlandeză, propriul magazin, Penneys. Cinci ani mai târziu, când reţeaua ajunsese la 11 unităţi, a hotărât să îşi extindă businessul şi în Marea Britanie. Ulterior, a fost nevoit să schimbe numele magazinelor deschise în afara graniţelor Irlandei în Primark, pentru a evita problemele legale cu lanţul american JC Penney. Cea mai importantă schimbare în parcursul businessului a avut loc în 2005, când Primark a achiziţionat un portofoliu imens de magazine Littlewoods.
     
    Ryan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie a avut patru copii, iar din a doua, cu Alma Carroll, a avut o fiică. Antreprenorul a preferat să ducă o viaţă departe de ochii presei – nu acorda niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi, mai ales că una dintre cele mai mari temeri ale sale era aceea de a fi răpit. El a murit pe 8 iulie 2019, cu câteva zile înainte de a împlini 84 de ani.
     

  • Povestea fondatorului Primark, cel mai nou brand de modă din România, care a atras toţi bucureştenii la mall

    Retailerul internaţional de modă Primark a deschis săptămâna aceasta primul magazin din România în centrul comercial ParkLake din Bucureşti, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro. În urma extinderii pe plan local, compania ajunge la a 15-a piaţă internaţională.

    Noua inaugurare face parte din planurile de extindere în Europa Centrală şi de Est (ECE), unde marca deţine deja magazine în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia. Primark a anunţat şi deschiderea celui de-al doilea magazin în Bucureşti, în centrul comercial AFI Cotroceni, care va fi inaugurat în 2023.

    Noul magazin Primark din ParkLake Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 3.700 de metri pătraţi, împărţită pe două etaje şi va aduce clienţilor din România.

    Primark este un retailer de modă internaţional cu peste 70.000 de angajaţi în 15 ţări din Europa şi SUA. Brandul a fost înfiinţat în Irlanda în 1969 sub denumirea Penneys.

    Cel care a pus bazele companiei, în urmă cu doar 50 de ani, este Arthur Ryan.
     
    Arthur Ryan s-a născut pe 18 iulie 1935 în Cork, Irlanda. Ulterior, familia s-a mutat în Dublin, unde el a urmat cursurile şcolii Synge Street CBS. După ce a emigrat la Londra, Ryan a lucrat pentru retailerul de modă Carr & McDonald. S-a întors apoi în Dublin şi s-a angajat în cadrul lanţului de retail Dunnes Stores.
     
    În 1969 şi-a deschis, în capitala irlandeză, propriul magazin, Penneys. Cinci ani mai târziu, când reţeaua ajunsese la 11 unităţi, a hotărât să îşi extindă businessul şi în Marea Britanie. Ulterior, a fost nevoit să schimbe numele magazinelor deschise în afara graniţelor Irlandei în Primark, pentru a evita problemele legale cu lanţul american JC Penney. Cea mai importantă schimbare în parcursul businessului a avut loc în 2005, când Primark a achiziţionat un portofoliu imens de magazine Littlewoods.
     
    Ryan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie a avut patru copii, iar din a doua, cu Alma Carroll, a avut o fiică. Antreprenorul a preferat să ducă o viaţă departe de ochii presei – nu acorda niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi, mai ales că una dintre cele mai mari temeri ale sale era aceea de a fi răpit. El a murit pe 8 iulie 2019, cu câteva zile înainte de a împlini 84 de ani.
     

  • Un eveniment dedicat pieţei regionale de Blockchain şi Crypto va fi organizat la Bucureşti. De ce au ales organizatorii România

    Ca urmare a faptului că „România este pe locul 1 în Europa Centrală şi de Est ca procent de utilizare a crypto”, organizatorii Crypto Expo Europe anunţă printr-un comunicat de presă că evenimentul B2B şi B2C dedicat exclusiv pieţei Blockchain şi Crypto din Europa Centrală şi de Est se va desfăşura în perioada 19-20 martie 2023 la Bucureşti.

    Aceştia estimează un număr de peste 3.000 participanţi, dintre care peste 50% vor fi din afara României. În cele două zile de eveniment, vor urca pe scenă peste 100 speakeri şi vor fi susţin peste 80 de workshop-uri şi seminarii, iar în cei 5.000 mp dedicaţi evenimentului vor fi peste 60 de expozanţi internaţionali. „Companii precum Binance, OKX, Lbank, Gemini şi mulţi alţii vor fi pe scenă reprezentate de C level speakers.”

    Evenimentul Crypto Expo Europe se adresează companiilor care lucrează pe sau pentru blockchain (reţele, exchanges, utilities, Web3, payments, servicii etc.), investitorilor în crypto, celor care vor să înveţe mai mult despre blockchain şi crypto, celor care îşi caută joburi în blockchain şi crypto, freelancerilor, startup-urilor şi fondurilor de investiţii. „Crypto Expo Europe are rolul de a conecta companiile cu persoanele independente care doresc să aprofundeze sau să afle mai multe despre industria Blockchain şi Crypto şi de a crea oportunităţi unice de networking şi business”, spun organizatorii. Potrivit lor, obiectivul principal al evenimentului este acela de a educa pasionaţii, practicienii şi amatorii de crypto şi de a le transmite informaţii şi noutăţi despre piaţa crypto.

  • Scandalul Schengen-Austria. Companiile subordonate Ministerului Transporturilor îşi mută conturile de la BCR

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: Mai multe companii de stat, precum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Administraţia Porturilor Constanţa sau Aeroporturi Bucureşti au decis să închidă conturile deschise la bănci cu acţionariat austriac şi să se mute la CEC Bank

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că mai multe companii din subordinea ministerului, precum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Administraţia Porturilor Constanţa sau Aeroporturi Bucureşti au decis să închidă conturile deschise la bănci cu acţionariat austriac, cum este cazul BCR, şi să se mute la CEC Bank.

    ”Au anunţat o intenţie şi o vor face. Nu doar CNAIR, ci şi altele din subordinea ministerului. Vorbim de Administraţia Porturilor Constanţa, de Aeroporturi Bucureşti. Au spus că au găsit condiţii mai bune la CEC. E o explicaţie cât se poate de simplă”, a declarat Grindeanu.

    Ministrul a participat astăzi la inaugurarea staţiei de metrou Tudor Arghezi din sectorul 4 al Bucureştiului.