BusinessMagazin

Tag: Emil Boc

  • Boc despre rectificarea bugetară: Responsabilităţile la noi, banii la Bucureşti

    Emil Boc a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că Primăria Cluj-Napoca nu a primit niciun leu pentru compensarea la creşterea salariului mediu în construcţii, care a dus la alte pierderi însemnate, şi nici nu s-au înregistrat datele privind asistenţa socială.

    „În privinţa diferenţelor de cote, adică faptul că noi nu am primit cota defalcată din impozitul pe venit la nivelul de 60% de la începutul anului, şi aveam nevoie pentru a fi compensată acea cotă de 40 de milioane de lei, iar în schimb am primit 12 milioane de lei. De asemenea, nu am primit niciun leu pentru ceea ce înseamnă compensare pentru creşterea salariului mediu în construcţii, care a dus la alte pierderi însemnate şi de asemenea, nu am primit datele privind asistenţa socială. Deocamdată suntem pierzători neţi la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca prin actuala rectificare bugetară”, a spus Boc.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMA ORĂ: Clujul mai dă o lovitură importantă Bucureştiului! Emil Boc, dezlănţuit

    România se apropie din ce în ce mai mult de momentul în care va organiza, la Cluj-Napoca, începând cu 2020, un turneu important din circuitul masculin profesionist. ProSport a aflat condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aducerea competiţiei în ţara noastră, dar şi planul pus la cale de Ion Ţiriac şi Emil Boc, primarul clujean care, în ultima vreme, s-a apropiat enorm de fenomentul tenisistic din România.

    Luni, la ProSport Live, Ilie Năstase s-a declarat optimist: “Din câte am înţeles, va fi un turneu de băieţi la Cluj, în sală”, a dezvăluit primul lider mondial din istoria tenisului masculin.

    Ar fi o nouă lovitură pe care Clujul o dă Bucureştiului, după ce în Ardeal s-au mutat multe dintre evenimentele sportive importante. Când vine vorba despre tenis, Polivalenta din Cluj e prima variantă fie că vorbim despre meciuri de Fed Cup, fie când sunt aduse în discuţie cele din Cupa Davis.
    Discuţiile dintre Ţiriac şi Boc au început încă din toamna anului trecut şi au fost reluate la începutul lui 2019.

    Miliardarul român va cumpăra licenţa pentru unul dintre cele patru turnee mari, de un milion de euro, pe care ATP-ul le va introduce în circuit începând cu anul viitor, va asigura finanţarea, iar Boc şi primăria pe care o conduce vor asigura sprijinul logistic. În acest moment, Clujul va pune la dispoziţie Sala Polivalentă, “casa” echipei de Fed Cup a României, iar edilul a promis că va construi, în preajma ei, alte patru terenuri impuse de forul mondial pentru a putea organiza un eveniment de asemenea natură.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Clujenii îi pot scrie direct primarului Emil Boc despre lucrurile care îi enervează în oraş: ”Am luat decizia de a propune clujenilor şi o altă modalitate de comunicare cu cetăţenii”

    Emil Boc a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că el singur are acces şi parolă la adresa respectivă şi că redirecţionează mesajele serviciilor de specialitate din Primăria Cluj-Napoca.

    ”Am luat decizia de a propune clujenilor şi o altă modalitate de comunicare cu cetăţenii, alături de aplicaţia MyCluj, de sesizările pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, de cele pe Facebook, astfel încât am înfiinţat o adresă de email, lucruricaremaenerveaza@yahoo.com, la care doar eu am acces şi doar eu am parola. Îi invit pe clujeni să scrie lucruri punctuale, mărunte, care îi enervează în oraş, pe care le-au văzut şi îi deranjează şi care pot fi îmbunătăţite repede, cu bani puţini. Eu sunt cel care redirecţionez aceste sesizări către serviciile de specialitate din primărie şi cărora le cer rezolvarea lor. Voi prezenta lunar un raport asupra sesizărilor, ce profil au şi câte au fost rezolvate”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clujul dă o lovitură de cinci stele! Mişcarea care pune oraşul peste Bucureşti

    Oraşul Cluj a găzduit meciuri din Fed Cup şi Cupa Davis în ultima perioadă, în incinta Sălii Polivalente, unde s-au strâns şi 10.000 de oameni, la meciul de Fed Cup dintre România şi Elveţia. Se pare că “pofta” oraşului pentru tenis l-a determinat pe Ţiriac să obţină licenţa unui turneu WTA.

    Astfel, pentru a aduce al doilea turneu WTA în România, Ţiriac plănuieşte să discute cu Emil Boc pentru a-şi pune planul în funcţiune: “Mă duc la Cluj să vorbesc cu primarul de acolo. Sunt două, trei, patru turnee feminine de vânzare. Cred că un turneu feminin mai mare de 250 puncte WTA îşi are locul în România”, a declarat Ion Ţiriac.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cine face un brand din şcolile profesionale

    Anual, România pierde 140.000 de români, 70.000 din deficitul natural (decese minus naşteri) şi 70.000 din migraţie, spune preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

    Până acum România a pierdut peste 3 mil. de români, majoritatea apţi de muncă. Cei mai mulţi au plecat la muncă peste hotare pentru că în ţară nu mai aveau unde să lucreze, prăbuşirea economică din perioada 1990-2004 fiind extrem de dură. Dar şi pentru că în Occident sunt salarii mai mari sau pentru că primesc oferte mai bune când sunt trimişi sau vânaţi de multinaţionale. Vârfurile unei generaţii, care termină liceul sau facultăţile de top, au ca opţiune de studiu sau de muncă ţările cele mai dezvoltate şi mai puţin România.

    Zonele din Moldova şi Muntenia sunt cele mai afectate şi sărăcite. În aceste zone, lipsa investiţiilor străine se vede cel mai mult. Cu toate că salariile sunt mai mici, multe investiţii străine, în special din zona de industrie, nu vin în aceste zone pentru că nu există infrastructură (90% din banii de infrastructură s-au dus în vestul ţării), nu există şcoli, nu există fluxuri de tineri, nu există interes din partea autorităţilor locale, nu sunt bine primiţi şi nici bine văzuţi.

    Cum şi de ce s-a ajuns aici? Un motiv ţine de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către Ecaterina Andronescu, profesor universitar şi un cunoscut lider al PSD (acum e puţin în dizgraţia lui Dragnea).

    Nu toată lumea poate urma o facultate, nu toţi elevii care termină gimnaziul sunt susţinuţi de familii şi de zona în care trăiesc să se ducă la liceu (să nu uităm că jumătate din România este rurală).

    Şcolile profesionale erau o alternativă foarte bună pentru cei care nu ţineau şi nu voiau să ţină pasul cu „toceala”. Şcoala profesională punea accentul pe obţinerea unei meserii şi mai puţin pe carte, pe teorie.

    În 2004 erau aproape 280.000 de copii înscrişi la şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat prăbuşirea unui sistem de educaţie vocaţională: în 2009 mai erau înscrişi 109.000 elevi în şcolile profesionale, în 2010 51.000, în 2011 10.000.

    Pur şi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier şi Traian Băsescu preşedinte, i-a alungat din România pe cei care puteau fi foarte buni meseriaşi în construcţii, transport, restaurante, hoteluri etc.

    Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile străine, în special cele germane, au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale, duale, vocaţionale. De la 10.000 în 2011, în 2012 au fost 18.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, 25.000 în 2013, 50.000 în 2014, 65.000 în 2015 şi 80.000 în 2016.

    Decizia dezastruoasă din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte şi astăzi.
    Problema este că aceste şcoli profesionale, deşi sunt extrem de utile într-o economie (şapte din zece germani care muncesc au la bază o şcoală profesională), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bună imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, când toţi părinţii voiau să îşi vadă copiii cu liceul terminat şi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia opţiune.
    Iar această imagine se perpetuează şi astăzi.

    270.000 de copii abandonează şcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru că preferă să se ducă la muncă brută în Occident.
    Pentru că pe stat nu îl interesează şcolile profesionale, având în vedere că pentru a lucra la stat trebuie să ai liceul şi facultatea, viitorul acestor instituţii de învăţământ, şi în primul rând imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de forţă de muncă, începând de la picoli, chelneri, croitori, bucătari, instalatori, electricieni sau şoferi.

    Piaţa serviciilor se bazează pe şcolile profesionale, iar în piaţa serviciilor activează în special companiile româneşti.
    Este foarte bine că Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc în facultăţile din România. Dar companiile din eşaloanele 2, 3 şi 4 ca putere financiară se bazează mai mult pe ceea ce produc liceele şi şcolile profesionale. Aşa cum au grijă de brandul lor, aşa ar trebui să aibă companiile româneşti grijă de brandul unor şcoli profesionale, care ar trebui să fie principalii lor furnizori de forţă de muncă. Dacă vom avea şcoli profesionale care să rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din România şi, de ce nu, cu cele mai bune facultăţi, atunci se va schimba şi percepţia tinerilor privind opţiunea de a lucra prima dată în România.

    Mai mult decât atât, programa şcolilor profesionale poate fi făcută mult mai uşor de către companii în funcţie de ce au nevoie decât dacă ar încerca să schimbe sau să introducă ceva în cursurile de la liceu sau de la o facultate.

    Pentru a ţine tinerii în ţară, mai ales pe cei din zonele mai puţin dezvoltate, dezvoltarea şcolilor profesionale este singura opţiune. Şi, în mod cert, după ce termină o astfel de şcoală nu sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, aşa cum sunt plătiţi acum cei care termină o facultate. În Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară există o criză acută de bucătari, cei mai buni fiind plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună, net. Fiecare oraş ar trebui să aibă o şcoală profesională masterchef din care să iasă bucătari de top. Sau şcoli de fotbal de unde poţi să ieşi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.

    Dacă peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolvenţi de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termină şcoli profesionale.

  • Cum arată primele autobuze electrice care au fost introduse în circulaţie în România – GALERIE FOTO

    Primarul Emil Boc a declarat, la prezentarea celor 10 autobuze electrice, că bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană.

    “Pentru prima dată în România se introduc în circulaţie autobuze electrice, fiind un eveniment în premieră naţională. (…) Bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană, restul fiind acoperit din bugetul local, cu aceşti bani fiind achiziţionate 10 autobuze electrice, de producţie poloneză. Cluj-Napoca dă semnalul privind direcţia de evoluţie spre transportul public nepoluant, pentru că ne interesează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reducerea poluării aerului, astfel că ne propunem ca prioritate strategică schimbarea flotei de transport în comun a CTP care să devină, după 2025, complet nepoluantă”, a spus Boc.

    Vezi aici mai multe imagini 

  • Al doilea oraş din România, după Bucureşti, care ar putea avea metrou. Primarul anunţă că japonezii sunt interesaţi de construirea liniei metrou

    ”Studiul de prefezabilitate pentru metrou este în faza de pregătire, ne trebuie un consultant care să îl redacteze pentru că nu am mai făcut aşa ceva, în afară de Bucureşti nu a mai făcut nimeni metrou în ţara asta şi nu e uşor să găseşti specialişti. Avem nişte japonezi interesaţi să poarte o discuţie cu Primăria. O să programăm o întâlnire cu ei.

    Ne-au trimis o scrisoare de intenţie pentru a discuta despre posibilitatea unui viitor metrou la Cluj. Noi i-am invitat să vină la o discuţie. Aceasta este, însă, o soluţie pe termen mediu şi lung. Minimal am spus că ar trebui să avem o linie de metrou din Floreşti şi până la aeroport sau Apahida, o linie principală, care să-ţi descongestioneze pe axa est-vest şi să-ţi permită descongestionarea reală a traficului şi prioritizarea transportului în comun şi spaţii de suprafaţă, spaţii pietonale, spaţii de biciclete, de agrement, îţi permit să lărgeşti mult mai mult faţă de ce am făcut.

    Oricum noi suntem printre oraşele care au luat de la maşină şi au dat spaţiu la pietoni. Gândiţi-vă numai în Piaţa Unirii, circulaţia a fost luată. Suntem un oraş care merge în această direcţie de a da înspre cetăţeni, înspre spaţii publice spaţiile care sunt cu caracter public şi de a prioritiza transportul în comun. Încă nu suntem pregătiţi mental, îmi dau seama, să ne schimbăm spre mijloace alternative de transport.

    Dar viaţa acolo ne va duce mai devreme sau mai târziu. Pentru noi asta e şi o provocare să mai finalizăm câteva lucruri precum pasajele subterane, centura metropolitană, care ne vor ajuta mult mai mult să punem în practică această direcţie de mobilitate alternativă bazată nu pe maşină”, a spus Emil Boc la o emisiune la radio.

    Până la construirea metroului, Boc spune că se lucrează intens şi la darea în folosinţă a unui tren care să utilizeze actuala linie de cale ferată.

    ”Lucrăm în concret în parteneriat cu CJ Cluj şi cu comunele limitrofe la valorificarea liniei de cale ferată doar pe culoarul de nord. Ne ocupăm să avem mai multe staţii, Baciu, Tetarom, Mărăşti, Someşeni, după aceea de a merge chiar spre Jucu şi Dej, Gherla, tocmai pentru a aduce forţă de muncă.

    Dacă avem o problemă în oraş astăzi, avem o problemă a insuficienţei forţei de muncă în foarte multe domenii. Iar această soluţie de a avea pe calea ferată o soluţie de mobilitate urbană, de a putea să vină oameni şi din alte părţi ale judeţului chiar de la Dej şi toată zona limitrofă sau dinspre Huedin, Mera, Baciu să poată veni şi să aibă acces, iar de acolo de la staţia respectivă din Cluj să avem transport în comun foarte bun pentru a ajunge în diverse părţi ale oraşului. E un proiect la care lucrăm şi sunt convins că va fi benefic pentru dezvoltarea economică a Clujului”, a mai spus Boc, scrie monitorulcj.ro

  • Boc poate face ce nu a reuşit Firea: Centura Clujului de 38 de km va fi construită de Primăria Cluj. Clujul va avea centură înaintea Bucureştiului

    Primarul Emil Boc a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că viitoarea centură metropolitană va trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2023, valoarea estimată a acesteia fiind de 150 de milioane de euro.
     
    „Am obţinut aprobarea CNAIR pentru a face în locul Guvermului României studiul de fezabilitate, planul urbanistic zonal şi detaliile tehnice în vederea construirii centurii metropolitane. Noi vom realiza aceste aceste studii şi proiecte în perioada 2018 – 2019, după care Ministerul Transporturilor va organiza licitaţia şi execuţia lucrărilor în perioada 2020 – 2023.
     
    Urmează să aprobăm în Consiliul Local Cluj-Napoca acordul de asociere cu CNAIR şi primăriilor de comune de pe traseul centuriii – Gilău, Apahida şi Floreşti. Centura metropolitană de sud va avea o lungime de 38 de km şi o alocare financiară de 150 de milioane de euro. Suntem într-un regim riguros şi posibil, orice zi de întârziere riscând că această centură să nu se mai facă sau să nu mai fie accesaţi banii europeni”, a spus Boc.
     

  • Băsescu bagă mâna în foc pentru Boc: Este un om modest, fără Mercedes

    ”Pentru Emil Boc bag mâna în foc. Stă într-un apartament la bloc, la Cluj. Este un om modest. Nu l-aţi văzut cu Mercedes, cu ştiu eu ce maşini extravagante, că Mercedes nu mai e o maşină extravagantă… Vă asigur că nimeni nu l-ar fi protejat dacă erau şi probe, pentru că nu îl proteja… Aţi văzut că premierii sunt o ţintă preferată pentru doamna Kovesi – <decopertaţi ca să ajungeţi la Grindeanu, la…>. Ştim că miniştri sunt ţintă preferată”, a declarat Traian Băsescu la România TV.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Comisia de anchetă: Băsescu şi Guvernul Boc au întreprins acţiuni concrete pentru FRAUDAREA alegerilor din 2009

    ”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului.

    Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.

    Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale. ”Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituţie)”, se arată în raport. Ulterior, au fost schimbaţi şi 20 de prefecţi cu impact direct asupra organizării alegerilor.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro