In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a
Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, “nu
prea are sens”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef
al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri
temporare de la limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al
acestei limite este imposibil”.
Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a
cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor.
Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru
deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de
catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare
constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de
impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate aplicate
rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea economiei
inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
incadrarea in limita de 3%.”
In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri
anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena
o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita
in Constitutie.
Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o
reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu
cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza
cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic,
lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al
bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de
deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume
se poate estima exact deficitul structural.
Sursa: FMI
Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se
elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si
care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica
urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa
se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive,
in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului
structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR
drept adevarata masura a sanatatii unei economii.
In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal
era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea
mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din
2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural
s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 – aproape 9% din
PIB.
Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse
pentru Constitutie – scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de
salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale,
precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la
Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.
Leave a Reply