BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Nu mai speriaţi România: Economia nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei! Suntem într-o situaţie controlabilă

    Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că economia României nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei, respin­gând declaraţiile alarmiste le­gate de situaţia economică a României, lăsată moştenire de PSD.

    Într-adevăr, suntem într-o situaţie mai di­ficilă, prociclică, dar, cred eu, con­tro­labilă dacă avem înţelepciunea să găsim formule adecvate de control, a spus el.

    Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, creşterea nesustenabilă a consumului şi piaţa ten­sio­nată a muncii sunt vulnerabilităţile eco­nomice actuale, dar situaţia nu este scăpată de sub control şi, prin măsuri de corecţie, se poate re­veni la un echilibru macro.

    El spune că discută cu noul gu­vern, cu noul ministru de finanţe pentru a găsi ce­le mai bune metode de a controla situa­ţia. El a reafirmat că nu va folosi cursul valutar, în sen­sul deprecierii leului, pentru a corecta deficitul extern.

    Isărescu a afirmat că nu este împotriva creş­te­rii salariilor şi a salariului minim, dar dis­cu­ţia ţine de în cât timp se fac aceste creşteri şi cum pot companiile şi economia să le gestioneze. 

    El a remarcat dinamizarea investiţiilor în construcţii, sector care are o perspectivă favorabilă, dar la polul opus există semnale de temperare a investiţiilor tehnologice.

    În ultimii ani, România şi-a bazat cea mai mare parte a creşterii economice pe consum şi mai puţin pe producţie, mai ales că Europa începe să se confrunte cu o stagnare şi o recesiune economică.

    În privinţa deficitului bugetar, care sigur va depăşi 3% din PIB în acest an, Isărescu respinge ideea că România poate să ajungă la un deficit bugetar de 6% în 2021, estimat de Comisia Europeană.

    „Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit, nu te iartă pieţele şi noi avem nevoie de o finanţare majoră şi de pe piaţa internă, şi de pe piaţa externă.“

    România este deja într-o perioadă destul de lungă de alegeri şi campanie electorală – prezidenţiale, locale şi parlamentare – ceea ce va face greu de implementat măsuri de austeritate.

    „Eu ştiu cât de greu este într-un an electoral, pentru că am fost prim-ministru“, a menţionat guvernatorul.

  • Analiştii spun că România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3%

    România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3% impusă de Comsia Europeană, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Mircea Coşea, după anunţul de miercuri al Ministerului Finanţelor privind execuţia bugetară, unde apare un deficit de 2,6%.

    Potrivit lui Coşea, prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o aplice în atingerea ţintei de deficit bugetar este flexibilizarea programului de creştere a pensiilor şi salariilor.

    “Ne vom încadra în acest 3% pe acest an cu mare dificultate, însă trebuie să existe nişte măsuri care pot fi luate. Prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o ia este o flexibilizare a programului de creştere a pensiilor şi salariilor, o anumită centralizare. Aceată creştere este în termen prea scurt, cu un procent prea mare, ori asta va creea dificultăţi pentru anii 2020 şi în 2021. Trebuie neapărat să crească pensiile şi salariile, pentru că România are nevoie de o populaţie cu venituri mai mari, dar lucrul acesta se poate face într-un ritm mai lent, acordat cu o creştere a colectărilor la buget şi cu o creştere a nivelului productivităţii muncii”, a apreciat specialistul.

    Mircea Cosea s-a referit şi la măsurile anunţate marţi în comisiile parlamentare de Florin Cîţu, propus pentru funcţia de ministru al Finanţelor. „Ceea ce spune domnul Cîţu este, să spun într-un cuvânt mai politicos, o reluare a unei idei existente de trei ani de zile. În 2012, a fost prezentat un studiu la Academia Română pe această temă, şi anume necesitatea pentru România de a renegocia Tratatul de Guvernanţă Fiscală, deoarece un deficit de 3% structural este imposibil de realizat pentru România care are o economie neconsolidată în comparaţie cu cea a ţărilor occidentale din Uniunea Europeană. Noi avem nevoie de dezvoltare, ceilalţi au nevoie de consolidare. Dezvoltarea se face cu un deficit mai mare şi ne trebuie o dezvoltare corectă, adică un deficit care să fie introdus în investiţii pentru obţinerea de beneficii, nu un deficit care să fie introdus în cheltuieli de personal şi guvernamentare. Nevoia de a modifica acest 3% fie temorar, fie o negociere pe termen mediu, este de susţinut”, a explicat economistul.

    Totodată, analistul Adrian Benţa a declarat pentru MEDIAFAX că România s-ar putea încadra în ţinta de deficit bugetar dacă anumite cheltuieli ar fi limitate. “Dacă gestionăm bugetul în sensul de a mai limita din cheltuieli sau poate reuşim nişte încasări bugetare mai mari acum, la sfârşitul anului, am putea să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar. Desigur, foarte greu. Pe de altă parte, dacă mergem în contunuare cu prime de vacanţe, cu decontarea unor cheltuieli mari, sunt toate şansele să depăşim ţinta de 3%. Vom mai avea un joc de glezne, adică ori se vor amâna investiţiile, ori se vor amâna plăţile din ultimele luni ca să ne încadrăm în ţinta de deficit”, a susţinut specialistul.

    Potrivit acestuia, măsura propusă de Florin Cîţu, ministrul propus pentru Finanţe, aceea de a solicita de la Comisia Europeană o derogare de la ţinta de 3% pentru deficitul bugetar poate fi posibilă, însă problema structurală a unui deficit bugetar este cum se utilizează banii în invesiţii. “Lucrurile sunt mai profunde. Faptul că ceri o derogare de la regulă, poti să îţi dea Comisia Europeană, că au mai dat derogări. Dar problema structurală a unui deficit este ce faci cu acesta. Dacă ai un deficit bugetar pentru că te-ai apucat să realizaezi infrastructură, sau pentru că te-ai apucat să măreşti salarii la profesori şi la medici, astea sunt lucruri bune pe termen mediu şi lung şi da, îţi permiţi acel deficit bugetar. Însă dacă foloseşti deficitul bugetar să dai pensii şi salarii, iar acestea se duc în consum, un consum exagerat al bunurilor din import şi vedem că avem un deficit comercial uriaş, atunci deficitul nu este bun. Prim urmare, nu existenţa unui deficit bugetar este problema, ci cum foloseşti acei bani în investiţii”, a conchis Benta.

    Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative anunţate de Ministerul Finanţelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.

  • Eugen Teodorovici: Cu noi erau şanse ca deficitul să se încadreze sub 3%. Cu alţii, sigur nu

    Întrebat dacă România are şanse să respecte ţinta de deficit bugetar de 3%, Eugen Teodorovici a afirmat: “Existau şansele cu noi, acum nu. O să-l vedeţi (deficitul-n.red.) prezentat. L-aţi avut cel pe luna septembrie. O să prezinte situaţia pe octombrie cei care o să vină. Cu noi (se încadrează sub 3%-n.red.), da. Cu alţii, sigur nu. Aveţi până la final de an cel puţin două luni şi jumătate de funcţionare în care orice guvern, dacă este cât de cât cu minime cunoştinţe economice, poate să facă foarte multe. Dacă spun că sunt mai buni, să vină să demonstreze acest lucru. Românii vor putea să compare şi vor simţi pe pielea lor, din păcate, această schimbare. Poate suntem şi noi vinovaţi pentru acest lucru. Vor putea să compare ceea ce unii au făcut şi alţii au promis marea cu sarea”.

    Ministrul interimar al Finanţelor a declarat, după evenimentul de lansare a programului de candidat al Vioricăi Dăncilă la prezidenţiale, că luni se vor deconta facturile pentru PNDL.

    “Sigur, luni. Se decontează facturile (pentru PNDL-n.red.) intrate în Ministerul Dezvoltării într-o ordină cronologică, dacă toate elementele pe care contractul le prevede sunt respectate. La PSD nu există o aplicare bazată pe alte elemente”, a declarat Eugen Teodorovici.

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, că Guvernul are un plan de măsuri, astfel încât până la finalul anului să se încadreze în deficitul bugetar. Referitor la rectificarea bugetară şi la banii acordaţi primarilor, premierul a susţinut că formula este aplicată şi că sunt cheltuieli de funcţionare pentru primăriile care nu mai au bani pentru funcţionare.

  • Se apropie ”ziua judecăţii”: Italia este la un pas de un deficit bugetar de 40 de miliarde de euro, iar guvernul populist de la Roma exclude orice austeritate

    Mario Draghi, preşedintele Băncii Central Europene, a iniţiat o nouă rundă de stimulare monetară, scăzând randamentele obligaţiunilor în zona euro. Această mişcare nu explică de ce investitorii au redus prima de risc pe care o cer pentru obligaţiunile Italiei, în comparaţie cu alte ţări. Motivul este ascuns în decizia Romei de a căuta un compromis cu partenerii săi din Uniunea Europeană pentru planurile legate de bugetul Italiei.

    Luna trecută, Comisia Europeană a făcut primul pas spre a recomanda ca liderii UE să sancţioneze Italia pentru încălcarea limitelor de îndatorare ale uniunii în 2018. Giovanni Tria, ministrul Finanţelor din Italia, a trimis un răspuns prin care nu a reuşit să descrie în detaliu cum va aborda Roma provocările sale fiscale.

    Coaliţia Five Star-Lega a aprobat o ajustare fiscală în valoare de 7,6 miliarde de euro care va scădea ţinta deficitului bugetar al Italiei de la 2,4% din PIB, la 2%. Această mişcare nu se încadrează în ceea ce a cerut Comisia Europeană, dar mulţi investitori consideră că va fi suficient pentru ca instituţia să îşi amâne decizia de a pedepsi ţara până la sfârşitul anului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reprezentant al Ministerului de Finanţe: Datoria publică a României este de 55% din PIB

    „Guvernul este ferm hotărât să menţină deficitul sub 3%. România face eforturi de a ajusta deficitul bugetar. Deficitul structural va fi ajustat de la 3% în 2020 la 2.4% în 2022. Creşterea deficitului structural faţă de 2019 la 2020 se va datora reflectării unei măsuri pozitive. Estimăm un deficit structural de 2,4% în 2022. Datoria publică este în limitele de 60% din PIB. Avem acum 55% şi estimăm că nu va depăşi 58%”, a declarat Daniel Vâlcu, director în cadrul Ministerului de Finanţe.

     

    El a afirmat că mărirea deficitului bugetar la 2,76% se datorează măririi alocaţiilor pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiune maximă la Finanţe. Deficitul bugetar pe 2019 a fost evaluat în prima fază la 4,98% din PIB. ANAF-ului i se cere încă un plus de 15% la încasări, după cel de anul trecut

    Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro) deficit cât înseamnă 3% din PIB.

    PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei.
     
    ANAF a strâns în 2018, conform celor mai recente date, venituri de 245 miliarde de lei, cu 15% mai mult faţă de 2017 şI la 104% faţă de programul iniţial din bugetul aprobat pentru 2018. De asemenea, încasările sunt cu 0,3% mai mari faţă de veniturile programate în a doua rectificare bugetară.
     
    Ritmul de creştere al încasărilor a fost cu 5% mai mare decât ritmul de creştere al PIB nominal în 2018. PIB-ul a fost de 949 miliarde de lei în 2018, faţă de 859 miliarde de lei în anul anterior.
     

  • Noi probleme pentru guvernul Dăncilă: Deficitul bugetar a urcat la 1,77% la nouă luni, de 2,2 ori peste nivelul de anul trecut

    În schimb, execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB. Astfel, nominal, în acest andeficitul bugetar a crescut de aproape 2,5 ori, iar ca pondere de aproape 2,2 ori.

    În primele nouă luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205 miliarde lei, reprezentând 21,7% din PIB, sunt cu 13,6% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,3%) şi din veniturile nefiscale (+19,4%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, au precizat reprezentanţii Finanţelor.

    De asemenea, MFP a constat o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, care au crescut cu 9% faţă de aceleiaşi perioadă din 2017, ajungând la o valoare de 42,4 miliarde lei, pe primele nouă luni ale anului în curs.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro