Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
europeni pentru aceste sosele.
Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.
Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
respectiv 134 milioane de euro fara TVA.
Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
explica Florin Popa.
Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
spune reprezentantul Vitalis Consulting.
CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
3-5 per licitatie”.
Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.
CITESTE
SI De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
pentru 1,4 miliarde de euro
Leave a Reply