BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Judeţul din România unde orice angajat îşi doreşte muncească. Aici companiile plătesc cele mai mari salarii

    Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13,0% (304 lei) comparativ cu anul precedent.

    Venitul mediu lunar brut a fost, anul trecut, de 4.357 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în: informaţii şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%), administraţie publică (+66,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,0%), sănătate şi asistenţă socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8%).

    Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-33,7%), construcţii (-27,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,1%),distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%).

  • Cea mai mare intervenţie guvernamentală din istoria Berlinului asupra pieţei imobiliare: Germania cumpără 6.000 de apartamente cu 1 miliard de dolari

    O companie de imobiliare deţinută de guvernul de la Berlin a încheiat un acord pentru achiziţia a 6.000 de apartamente pentru 920 milioane euro (1 miliard dolari), de la ADO Properties, în contextul în care administraţia guvernamentală încearcă să răspundă la ceea ce se conturează a fi o criză a chiriilor, în care preţurile cresc constant şi lasă din ce în ce mai mulţi locuitori ai oraşului în imposibilitatea de a-şi permite o chirie, potrivit Bloomberg.

    Tranzacţia este cea mai mare intervenţie guveramentală din istoria Berlinului, potrivit senatoarei Katrin Lompscher.

    Prin această mutare, guvernul german încearcă să păstreze piaţa chiriilor deschisă pentru cât mai mulţi oameni, în contextul în care vrea să îngheţe preţurile chiriilor.

    „Această decizie îşi propune să menţină chiriile din Berlin la preţuri stabile şi să ofere siguranţă chiriaşilor. În acelaşi timp, vom continua să construim noi apartamente şi să asigurăm îngheţarea chiriilor din punct de vedere legal”, spune primarul Berlinului, Michael Muller.

    Managerul de proprietăţi Gewobag va cumpără câteva subsidiare ale ADO Properties, anunţă compania municipală într-o declaraţie publică. Apartamentele sunt situate în principal în cartierele de la marginea Spandau şi reinickendorf.

     

     

  • Şoferii Uber pot merge gratuit la facultate dacă respectă anumite condiţii, sau îşi pot trimite familia

    Uber lansează un program de loialitate pentru şoferi care le va oferi acestora acces la peste 900 de cursuri universitare gratuite, potrivit CNBC.

    Program va fi lansat iniţial în Marea Britanie unde Uber s-a parteneriat cu britanicii de la Open University pentru a oferi o schemă de studiu – reprezentând un beneficiu pe care şoferii Uber îl pot accesa prin programul de loialitate al companiei denumit Uber Pro.

    Participanţii care optează pentru a face parte din această schemă, şi care câştigă accesul la ea prin intrarea în programul de loialitate, pot trimite un alt membru al familiei la cursuri universitare gratuit, încât benficiul poate fi accesat şi de soţ, soţie, ori copii.

    Şoferii vor putea accesa beneficii în baza nivelului pe care îl au, cele patru nivele fiind „blue”, „gold”, „platinum” şi „diamond”.

    Categoriile vor reflecta statutul şoferilor în baza loialităţii lor către Uber, iar ascensiunea printre aceste nivele poate fi realizată prin finalizarea cât mai multor curse.

    Toţi şoferii care optează pentru Uber Pro vor primi automat statut „blue” şi pot creşte până la cel „diamond”.

    Pentru a putea accesa nivelele superioare, şoferii trebuie să menţină un rating de cel ăuţin 4,85 din 5, şi o rată mică de anulări.

    Mai mult, schemele de loialitate includ inspecţii gratuite ale vehiculelor, asistenţă rutieră non-stop şi abonamente reduse la sala de fitness.

    Programul Uber Pro este deja disponibil în opt ţări, inclusiv SUA, Brazilia şi Australia şi va fi lansat complet în Marea Britanie în ianuarie 2020.

     

     

     

  • Oare când şi în România: Google investeşte într-un hub gigant în Polonia

    Google a anunţat vineri că va deschide un hub gigant pentru dezvoltarea serviciilor de cloud în Polonia în contextul în care gigantul american vizează creşterea în toată Europa, iar regiunea Europei Centrale şi de Est este una dintre cele mai atractive în prezent.

    Anunţul reîntăreşte ambiţiile Google Cloud, potrivit cărora gigantul american vrea să îşi extindă infrastructura de cloud în regiune, aminteşte CNBC.

    Într-un interviu acordat sursei citate, CEO-ul Google Cloud, Thomas Kurian, spune că Europa este o „zonă importantă” pentru business.

    „Creştem de fapt din ce în ce mai repede în termeni de oameni, clienţi şi venituri decât în orice altă parte a lumii”, spune Kurian.

    Google Cloud operează în prezent 20 de regiuni de cloud în toată lumea, dintre care şase în Europa. Compania a anunţat vineri că noua locaţie din Varşovia, Polonia va ajuta clienţii din Europa Centrală şi de Est să beneficieze de serviciile de cloud.

     

  • Cel mai SĂRAC JUDEŢ din România. Aici angajaţii sunt plătiţi mai prost ca oriunde în ţara noastră

    Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13,0% (304 lei) comparativ cu anul precedent.

    Venitul mediu lunar brut a fost, anul trecut, de 4.357 lei. Câştigul salarial mediu lunar net în anul 2018 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. 

    Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (2.044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Neamţ şi Vrancea (2.083 lei fiecare în parte, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), potrivit INS.

    La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3.666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.

  • Decizie istorică pentru România: Bursa de la Bucureşti promovează în rândul Pieţelor Emergente Secundare. Ce înseamnă pentru companiile româneşti

    Bursa de la Bucureşti a fost promovată de agenţia FTSE Russell la statutul de piaţă emergentă secundară într-o decizie istorică ce va intra în vigoare din septembrie 2020, potrivit unui anunţ oficial făcut în această seară.

    „FTSE Russell se bucură să anunţe că România va fi promovată la statutul de Piaţă Secundară Emergentă, decizie ce va intra în vigoare odată cu revizuirea semi-anuală din septembrie 2020”, anunţă agenţia FTSE Russell.

    România a fost adăugată pe lista scurtă pentru acest statut încă din septembrie 2016, cu posibilitatea de a fi reclasificată la piaţă secundară emergentă.

    Ca parte a revizuirii anuale, Comitetul de Reclasificare al FTSE a decis că Bursa de la Bucureşti a îndeplinit criteriul de lichiditate, unde a trecut de la „restricţionat”, la „îndeplinit”.

    Prin urmare, România îndeplineşte nouă criterii pe lista FTSE de calitate a pieţelor – criterii care sunt pe cerinţa de intrare pentru statutul de pieţe emergente.

    Astfel, trecerea României de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă secundară va fi implementată într-o sigură tranşă, prin eliminarea din indexul FTSE Frontier şi includerea în indexul FTSE Global Equity Index Series (GEIS), începând cu septembrie 2020.

    Pentru introducerea în indexul FTSE Global All Cap doar trei companii de la BVB s-au încadrat în cerinţele necesare în baza datelor urmărite de FTSE Russell la data de 28 iunie 2019. Astfel, acţiunile eligibile pentru FTSE Global All Cap din septembrie 2020 sunt Romgaz, Banca Transilvania şi BRD-SocGen. 

    Decizia finală pentru introducerea acestora în indicele FTSE Global All Cap din septembrie 2020 va fi luată în baza situaţiei companiilor pe bursă la data 30 iunie 2020. 

    Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, anunţă că „piaţa de capital românească intră într-un club mai select”, după anunţul agenţiei FTSE Russell de joi seară prin care statutul pieţei de capital din România este îmbunătăţit, de la cel de „piaţă de frontieră“, la cel de „piaţă emergentă“.

    „Anunţul FTSE Russell de astăzi este o decizie istorică pentru România, un nou pas către realizarea unui proiect de ţară pentru care am insistat în ultimii ani de zile şi care este legat şi de procesul de aderare la moneda Euro. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, echivalentă categoriei «investment grade» de care beneficiază ţara noastră în clasificarea agenţiilor de rating şi are acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti”, spune Eugen Teodorovici.

    El mai susţine că va sprijini „procesul unor noi IPO-uri ale companiilor de stat”.

     

  • Reduceri de personal masive la o multinaţională cu zeci de mii de angajaţi în România: Gigantul Continental va concedia peste 20.000 de persoane şi va închide fabrici

    Gigantul german Continental a anunţat un plan masiv de restructurare care ar trebui să se întindă pe următorul deceniu afectând până la 20.000 de locuri de muncă la nivel global, în cadrul unui efort de restructurare menit să impulsioneze profiturile într-o piaţă unde producţia încetineşte şi se reorientează spre maşini electrice, potrivit Bloomberg.

    Al doilea cel mai mare producător de componente auto din lume va investi circa 1,1 miliarde euro până în 2029 pentru a obţine o reducere anuală de costuri cu 500 de milioane de euro începând cu 2023, potrivit declaraţiei. Compania are circa 244.000 de angajaţi în peste 60 de ţări.

    Continental a ajuns la peste 20.000 de angajaţi în România, iar în 2017 afacerile grupului german au sărit de 3 miliarde de euro în România, devenind primul producător de subansambluri care depăşeşte acest prag vreodată în România.

    Compania a detaliat luna trecută un plan de impulsionare a profiturilor care cuprindea încăd e atunci potenţiale concedieri şi închideri de fabrici. Mai mult, în cadrul aceluiaşi plan a anunţat decizia de a opri dezvoltarea businessului de componente hidraulice, unde produce injectori şi pompe pentru motoare pe gaz şi pe diesel şi a mai anunţat că îşi revizuieşte operaţiunile în aceste segmente.

    Schimbările subliniază sentimentul de urgenţă prezent printre producătorii de componente auto de a-şi adapta operaţiunile la transformările bruşte de pe scena industriei auto, unde software-ul a început să joace un rol din ce în ce mai important.

    În acelaşi timp, regulile mai stricte referitoare la emisiile de carbon în China şi Europa forţează producătorii de autovehicule să vândă mai multe maşini electrice, într-un moment în care cererea de pe piaţa auto la nivel global încetineşte după aproape zece ani de creştere constantă.

     

  • Un bancher puternic din Europa a fost găsit mort. El era implicat într-un caz de spălare de bani de peste 200 de miliarde euro

    Fostul şef al Danske Bank în Estonia, Aivar Rehe, a fost găsit mort, potrivit Reuters, care citează un purtător de cuvânt al poliţiei estoniene.

    Poliţia îl caută pe Rehe de luni, de când acesta a dispărut din casa lui din Tallinn, capitala Estoniei.

    Rehe a condus subsidiara estoniană a Danske Bank în perioada 2007-2015.

    Banca este anchetată în mai multe ţări, printre care Statele Unite, Danemarca, Marea Britanie şi Estonia, pentru o serie de plăţi suspecte de 200 miliarde euro, realizate prin micuţa sucursală din Estonia în aceeaşi perioadă în care Rehe a condus instituţia bancară. În această fraudă ar fi implicaţi banii mafiei ruse.

    Rehe a fost un martor într-o anchetă în derulare, însă nu era suspect, transmite biroul procurorului din Estonia.

    În 2018, CEO-ul băncii, Thomas Borgen, a plecat din funcţie după o investigaţie cu privire la aceste plăţi suspecte.

    În luna februarie autorităţile din Estonia le-au dictat celor de la Danske Bank să îşi închidă sucursala din Tallinn înainte de finalul anului.

     

  • Prăbuşire pentru Netflix: Acţiunile scad dramatic cu peste 46%

    Compania Netflix trece printr-o perioadă dificilă în contextul în care acţiunile au scăzut pe Nasdaq cu peste 46% de la începutul anului, pe fondul unei pierderi neaşteptate de utilizatori.

    Dacă la începutul lunii iulie acţiunile gigantului de streaming video se apropiau de noi maxime record, o pierdere neaşteptată la nivelul utilizatorilor şi competiţia din ce în ce mai ridicată din piaţa de streaming, au determinat acţiunile Netflix să şteargă întreaga evoluţie de 46% de anul acesta şi le-a trimis oficial în teritoriu negativ luni.

    Astfel, acţiunile Netflix au închis şedinţa de luni la 295,92 dolari, la o capitalizare bursieră de 116,4 miliarde dolari.

    Compania a fost „vânată” de veşti proaste încontinuu în ultimele luni. În primul rând, cel mai popular show de pe platformă – „The Office” – a fost scoasă de pe Netflix de NBC.

    Apoi, Netflix s-a confruntat cu o pierdere fără precedent la nivelul numărului de utilizatori din SUA şi a ratat ţinta de utilizatori noi pe al doilea trimestru, ceea ce a livrat o lovitură majoră pentru acţiunile companiei şi a determinat cea mai lungă perioadă de scădere pe bursă din ultimii cinci ani.

    În continuare, o serie lungă de anunţuri din partea companiilor media gigant care îşi lansează propriile servicii de streaming – Apple, Disney, WarnerMedia, NBC – au aplicat o lovitură fatală pentru compania listată.

    Unii dintre analiştii de pe Wall Street şi-au piedut încrederea în acţiunile Netflix, pe care majoritatea le lăudau până acum.

    Spre exemplu, Kannan Venkateshwar, analist la britanicii de la Barclays, spune că acţiunile Netflix sunt „foarte scumpe” sub noul cadru de evaluare, în contextul în care Netflix ar avea nevoie de milioane de utilizatori noi pe care nu îi poate obţine.

     

  • A început: Unii dintre cei mai mari jucători din economiile globale anunţă 60.000 de concedieri

    Concedierile din sectorul bancar la nivel global se apropie de 60.000 de persoane, cu majoritatea care se regăsesc în pericol de a-şi pierde locul de muncă localizaţi în Europa, unde dobânzile negative şi încetinirea economică determină creditori precum Commerzbank să îşi treacă la reduceri de costuri, potrivit Bloomberg.

    Nemţii de la Commerzbank au anunţat săptămâna trecută că plănuiesc să elimine 4.300 de poziţii, ceea ce ar adânci efectele unei restructurări care a început în urmă cu trei ani.

    Astfel, numărul reducerilor de personal anunţate la nivel global se ridică la 58.200, cu circa 90% dintre ele în Europa.

    Cifrele arată că 52.424 de poziţii sunt ameninţate în Europa, 2.769 în America de Nord, 2.487 în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa şi 513 poziţii în regiunea Asia Pacific.

    Situaţia actuală reflectă slăbiciunea industriei financiare din Europa, care trebuie să se confrunte cu o piaţă bancară fragmentată, încetinirea creşterii economice şi dobânzile negative au erodat încasările din creditare deja de jumătate de deceniu.

    Aşteptările conform cărora dobânzile vor începe să crească au fost estompate anul acesta când războiul comercial dintre SUA şi China au lovit în exporturile regiunii şi au forţa Banca Centrală Europeană să scadă şi mai mult dobânzile deja negative.

    Băncile germane, care depind de exporturi mai mult decât celelalte economii mari, anunţă cele mai mari restructurări.

    Deutsche Bank anunţă 18.000 de concedieri până în 2022, în timp ce alţi creditori anunţă de asemenea mii de concedieri în următoarea perioadă. Prin urmare, Santander anunţă peste 5.400 de concedieri, Commerzbank cu 4.300, HSBC cu 4.000, Barclays cu 3.000 sau SocGen cu peste 2.100.