BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • ALDE cere PSD să renunţe la două ministere. Variante: Transporturi, Dezvoltare, Sănătate sau Educaţie

    Deputatul şi purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, vineri, că partidul său a propus PSD ca din cei 19 miniştri, patru să aparţină ALDE şi patru să aparţină Pro România.

    „Fireşte unul dintre cei patru având şi rangul de vicepremier pentru fiecare dintre cele două partide. În acelaşi timp am făcut şi o clasificare a ministerelor, nu funcţie de importanţă pentru că nu toate au aceeaşi importanţă, dar funcţie de specific, unele au o pondere mai mare din perspectiva proiectelor derulate, altele au pondere mai mare în privinţa imaginii şi a relaţionării cu mediul internaţional şi societatea civilă”, a spus Vosganian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Valeriu Irimescu, director general Rocavera

    Pe Valeriu Irimescu l-a atras încă din facultate gândul de a se implica în businessul familiei. Tatăl său, antreprenorul Dragoş Irimescu, fondase Depaco, producător de acoperişuri, al cărui control a fost preluat în ultimul an de grupul Teraplast. Imediat ce şi-a finalizat studiile, a început să lucreze pentru Depaco, unde a ocupat mai multe funcţii, până la cea de director general, în care a stat mai mult de doi ani, până la sfârşitul lui 2018.

    După vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către Teraplast, familia Irimescu s-a orientat către un nou segment de piaţă, cumpărând o fabrică de prelucrare a pietrei în Băicoi, judeţul Prahova, business care funcţionează sub umbrela Rocavera. Acolo, Valeriu Irimescu este în prezent director general. Secretul în familia Irimescu a fost separarea dintre problemele de la birou şi relaţiile de acasă. „În prezent, ne concentrăm pe dezvoltarea companiei Rocavera, dar şi pe proiectele imobiliare pe care le avem în desfăşurare în Bucureşti. În ceea ce priveşte aceste afaceri, suntem siguri că ele vor rămâne şi pe viitor proiecte de familie”, spune Valeriu Irimescu.

    În prezent, în afară de Rocavera – pentru care Dragoş Irimescu estima afaceri de un milion de euro în primul an de funcţionare – familia Irimescu mai are afaceri şi în domeniul imobiliar. Familia investeşte 6 milioane de euro într-un complex cu patru blocuri în zona Străuleşti din Bucureşti şi încă 2 milioane de euro pentru un proiect de locuinţe în zona Băneasa.

  • Savanţii au dezvoltat o ”limbă artificială” pentru a detecta whisky-ul contrafăcut

    Echipa de oameni de ştiinţă scoţieni a arătat că aparatul inventat de ei poate detecta nu numai băuturile contrafăcute, ci şi diferitele tipuri de whiskey, fiind capabil să sesizeze diferenţele dintre băuturi de vechime diferită şi chiar când e vorba despre un amestec şi când despre un single malt.

    “Îţi poţi programa «limba» să cunoască gustul uneia dintre aceste băuturi astfel încât atunci când apare o substanţă contrafăcută o poate identifica”, spune Alasdair Clark, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea din of Glasgow.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andreea Vasilescu, KPMG România: „În domeniul de activitate în care eu activez, fiecare zi reprezintă un moment cheie”

    Cariera Andreei Vasilescu a început în cadrul companiei KPMG România, unde „am găsit resursele necesare pentru a mă dezvolta şi oamenii potriviţi pentru a creşte profesional în fiecare zi“.

    Spune că momentul cheie al carierei sale îl reprezintă decizia de a-şi continua dezvoltarea în cadrul KPMG. „În zilele noastre, ritmul de schimbare a jobului, a companiei, a mediului este foarte alert, iar în acest tumult eu am făcut alegerea de a continua într-un domeniu care mă reprezintă şi de asemenea în cadrul aceleiaşi companii ce m-a format ca profesionist, dar nu în ultimul rând ca om.”

    După 17 ani alături de KPMG România, consideră că are o vastă experienţă în gestionarea auditurilor marilor companii româneşti, precum şi a grupurilor internaţionale care operează în România. „Am coordonat angajamente de audit în principal pentru sectorul energiei şi utilităţilor, precum şi în alte sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, transportul şi telecomunicaţiile. De asemenea, pot adăuga experienţa în tranzacţiile de pe pieţele de capital, deoarece am participat ca auditor la listarea unui mare grup românesc pe bursele de valori Bucureşti şi Londra.”

    Angajamentele sale internaţionale au fost diverse, însă cel mai îndeaproape a colaborat cu Ungaria. „Personal, îmi doresc să rămân în România. Din această cauză am considerat aceste experienţe ca oportunităţi în cariera mea, oferindu-mi şansa de a rămâne în ţară şi de a lua constant contact cu mediul de business internaţional.”

  • Tânăra care se ocupă de cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România

    Sorina Boşcu s-a alăturat echipei Ceetrus în anul 2014 şi a contribuit, din rolul de leasing manager, la două proiecte majore pentru companie: dezvoltarea Coresi Shopping Resort în 2015 şi repoziţionarea Centrului Comercial Drumul Taberelor într-un hub al comunităţii în perioada 2017-2018.

    Din 2019, ocupă poziţia de director al centrului comercial Coresi Shopping Resort din Braşov, cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România. „Misiunea mea la Coresi a început în ianuarie 2019, când am preluat functia de director al Coresi Shopping Resort, centru comercial cu un trafic de 11,3 mil. vizitatori în 2018, ce şi-a păstrat trendul de creştere şi a înregistrat o evoluţie de 10% faţă de anul anterior”, spune ea.

    De altfel, unul dintre momentele marcante ale carierei sale a fost chiar experienţa inaugurării Coresi Shopping Resort, ca reprezentant al departamentului de leasing. „Am făcut parte din echipa care a contribuit la ceea ce reprezintă astăzi acest centru comercial, atât pentru oraş, regenerarea urbană a 10% din suprafaţa utilă a Braşovului, cât şi pentru comunitatea locală – peste 300 de parteneriate de susţinere şi dezvoltare a iniţiativelor civice din oraş.” Deşi nu exclude posibilitatea unei experienţe internaţionale pe viitor, Sorina Boşcu spune că „atât personal, cât şi profesional întotdeauna mi-am dorit să rămân în România”.

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero România (foodpanda, hipMenu)

    Andreea Petrişor este managing director al Delivery Hero România, rol din care coordonează peste 100 de oameni, care provin din toate zonele operaţionale (vânzări, logistică, suport clienţi, dezvoltare tech şi alte funcţii suport), de la începutul acestui an.
    „Activitatea grupului în România se dezvoltă cu o viteză foarte mare, favorizată şi de dinamica pieţei locale. Numai anul trecut am crescut afacerile cu 130% şi continuăm să creştem într-un ritm accelerat”, descrie ea cele mai recente rezultate înregistrate.
    Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, la Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criză, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională. De altfel, trecerea de la consultanţă, la rolul curent a fost cel mai dificil pas pe care l-a făcut în carieră. În ceea ce priveşte cea mai mare reuşită, aceasta se leagă de flexibilitatea de a se adapta la diferite culturi şi medii. „De-a lungul timpului, am locuit şi m-am integrat în şapte ţări străine, în metropole cu «personalităţi» complet diferite (Londra, Paris, Singapore, Bruxelles, Buenos Aires etc.) atât pentru studii, cât şi de-a lungul carierei. Această experienţă internaţională mi-a dezvoltat foarte mult abilitatea de a aprecia diversitatea culturală şi m-am asigurat că extrag ce este mai bun din interacţiunea cu oameni cu un alt background faţă de al meu. Pentru mine este extrem de important să poţi să îţi pui sub semnul întrebării propriile concepţii şi să fii deschis ca să înţelegi şi să accepţi perspective diferite, pentru a vedea imaginea în ansamblu.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Adrian Tudoscă, regional finance director – healthcare & diagnostic services Medicover România & diagnostic services, Medicover SEE

    Adrian Tudoscă ocupă funcţia de regional finance director – healthcare & diagnostic services Medicover România & diagnostic services, Medicover SEE, coordonând o echipă de 123 de oameni. Fiind absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci, a visat întotdeauna să aibă o carieră în domeniul bancar sau pe bursă, dar mirajul Big 4 a fost mult mai puternic, astfel că a schimbat direcţia şi a ajuns să activeze în cadrul Deloitte Audit. „Trecerea spre industrie a venit oarecum natural, simţindu-mă pregătit pentru a face acest pas, mai ales atunci când am fost abordat de o companie precum PepsiCo.” La numai 27 de ani i s-a oferit posibilitatea de a coordona o echipă de 14 persoane la PepsiCo. „Curba de învăţare s-a dezvoltat exponenţial în PepsiCo, colegii şi situaţiile de business întâlnite contribuind semnificativ la acest lucru.” Astfel, cei cinci ani şi jumătate petrecuţi aici i-au întărit convingerea că poate face următorul pas în carieră; prin urmare, a acceptat propunerea Synevo de a prelua rolul de director financiar pentru businessul din România şi, ulterior, pentru regiunea de sud-est a Europei. „În momentul de faţă consider că mediul de business din România oferă posibilităţi de dezvoltare, care nu sunt posibile în afara graniţelor ţării, astfel că, pe termen scurt şi mediu, nu aş vrea să plec din ţară”, spune el. „Desigur, pe termen lung cred că experienţa internaţională îmi va fi absolut necesară pentru a putea atinge toate obiectivele propuse.” Adrian Tudoscă a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori. El deţine o diplomă de master în management financiar şi pieţe de capital.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Iulian Maxim, manager general Ajusto (parte a Engie România)

    Iulian Maxim este responsabil de dezvoltarea proiectului Ajusto, coordonând o echipă de şapte oameni. El lucrează de peste 10 ani pentru grupul Engie, timp în care a ocupat diverse poziţii în zona comercială (vânzări prin canale alternative, call center). Anterior, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi IT în poziţii de business development.
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului descris de către reprezentanţii companiei drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro, prin intermediul căreia clienţii – persoane fizice sau firme pot opta pentru servicii precum amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele sau covoare. În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. Anul acesta, reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online. Maxim a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, este de profesie economist şi îi place să se implice în activităţi de voluntariat. „Am 40 de ani, sunt căsătorit şi tatăl a două fetiţe, pentru care îmi dedic aproape tot timpul după job. Când mai am timp, îmi place să alerg prin păduri şi munţi şi să mă ocup în unele weekenduri de microproducţia de vin a familiei mele”, se autodescrie el în câteva cuvinte.