BusinessMagazin

Tag: santier

  • Cum arată în acest moment cea mai AŞTEPTATĂ AUTOSTRADĂ din România

    CNAIR a publicat pe pagina de Facebook imagini cu şantierul autostrăzii Bucureşti – Braşov, tronson Comarnic – Braşov, lot 2, sector Predeal – Cristian, km 162+300 – km 168+600, antreprenor Asocierea S.C. ALPENSIDE S.R.L.

    Constructorii au decopertat deja stratul vegetal încă de la jumătatea lunii mai, pe o parte din suprafaţa viitorului drum. Aceştia lucrează la pregătirea terasamentelor şi la amenajarea drumurilor de acces pe şantier.

    De asemeni, în zona intersecţiei autostrăzii cu DN73, la ieşire din Râşnov spre Zărneşti, săpăturile pentru stâlpii pasajului sunt în plină desfăşurare, scrie promotor.ro

     

  • Şantierul naval Vard Tulcea, cu 3.400 de angajaţi, va aduce 50 de brazilieni pentru a construi nave. “Românii pleacă în străinătate în ritm mare.”

    Compania a trecut pe locul 25 în top 500 de exportatori anul trecut, faţă de locul 134 cu un an în urmă, iar comenzile noi au determinat şi o creştere accelerată a numărului de salariaţi.

    „În prezent avem 3.400 de angajaţi şi până la final de an vrem să ajungem la 3.600-3.700 de oameni. Într-o lună şi jumătate aducem 50 de angajaţi din Brazilia, de la un şantier al grupului, şi 90 de angajaţi de la şantierul din Vietnam şi alţi angajaţi vietnamezi de la terţi“, a spus Ivan Firsa, consilier pe resurse umane în cadrul şantierului. El a mai precizat că vor fi aduşi angajaţi din afara României, dat fiind că românii pleacă cu un ritm mare, „facem şcolire, dar pleacă cu un ritm mai mare în străinătate, este o piaţă deschisă“. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Transporturilor a cerut REZILIEREA contractului de modernizare a DN73 Braşov – Piteşti/ Ce a descoperit Răzvan Cuc la vizita făcută pe şantier

    Prezent la Râşnov pentru deschiderea lucrărilor de construcţie a tronsonului Comarnic- Braşov al autostrăzii A3, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că, în urma vizitei inopinate făcute pe şantierul de pe DN 73 Braşov – Piteşti, a găsit la lucru doar 11 utilaje şi 20 de muncitori şi i-a cerut directorului CNAIR, Narcis Neaga, să rezilieze contractul cu constructorul.

    „În urmă cu o lună făceam o vizită în Braşov şi unul dintre obiectivele pe care le-am vizitat atunci era DN 73, care începe la Piteşti şi se termină la Braşov. Am spus constructorului respectiv că vreau să văd o mobilizare corespunzătoare pentru că este un contract semnat din 2011, un contract pe fonduri, un contract care trebuie implementat şi nu mai avem de ce să aşteptăm şi să tergiversăm din cauza unei proaste mobilizări a unor constructori care nu au înţeles că în România nu se vine doar cu o mapă şi cu un laptop, ci trebuie să ai şi utilaje, şi forţă de muncă angajată în România. Aşadar, conform graficului pe care firma respectivă şi l-a asumat la vizita precedentă, trebuia în acest moment să aibă în şantier 190 de muncitori şi 71 de utilaje. Azi dimineaţă am ajuns în jurul orei 8.00 şi m-am dus să inspectez, am constatat cu stupoare că în şantier erau 11 utilaje şi doar 20 de muncitori. Acest mod de a se mobiliza doar când se anunţă vizita ministrului nu mai poate fi tolerat. Ori lucrează aşa cum şi-au asumat în contracte, ori, dacă nu, aşa cum am spus şi până acum, vor pleca acasă”, a spus ministrul Răzvan Cuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muncitorii de pe şantierul centurii Bacău şi-au luat liber, la doar o săptămână după ce lucrările au fost anunţate/ Ministrul Transporturilor: Termenele sub nicio formă nu vor fi întârziate

    De marţi, 26 martie lucrările vor fi reluate la capacitate maximă, în două schimburi, începând cu ora 07:00, precizează compania de drumuri.

     
    „Precizăm că în cele trei săptămâni dintr-o lună în care se lucrează în câte două schimburi, programul de lucru este luni – sâmbătă, inclusiv.
     
    Pe perioada încetării activităţii în şantier utilajele vor fi garate în puncte special amenajate pentru a fi păzite.
     
    Reamintim că lucrările au început în data de 8 martie, cu trei luni mai devreme decât prevedea contractul. Acest lucru a fost posibil ca urmare a faptului că Spedition UMB a accelerat faza de proiectare şi a predat proiectul tehnic în trei luni, deşi contractul semnat cu CNAIR la sfârşitul anului trecut prevedea 6 luni pentru această fază”, arată CNAIR.
     

  • Câţi asiatici lucrează în România. Doar la şantierul Vard din Tulcea numărul lor a ajuns la 450

    Una dintre soluţiile pe care le-au găsit angajatorii pentru compensarea deficitului de forţă de muncă este recrutarea de personal din statele asiatice. Aceasta este politica aplicată, de altfel, de şantierul naval Vard Tulcea, cel mai mare angajator din judeţ, care a adus câteva sute de specialişti din Vietnam.

    „Vard Tulcea, deşi într-un oraş mic, este cel mai mare angajator: avem 3.600 de angajaţi proprii, dintre care 450 sunt vietnamezi, iar pe platformă operează în fiecare zi 2.000 până la 2.500 de subcontractori. În fiecare zi, în jurul şantierului nu găseşti un loc de parcare, de câtă lume este la treabă acolo. Ne confruntăm cu aceste probleme la fel ca toată ţara probabil – pe fondul reducerii populaţiei, anticipăm reducerea numărului de oameni care ar putea să vină la muncă.

    Nu am fost pregătiţi pentru măsuri compensatorii, abia mai târziu ne-am trezit să găsim formula aducerii de personal din străinătate”, a spus Ivan Firsa, vicepreşedintele de resurse umane al Vard Tulcea, care a subliniat faptul că, dacă nu ar fi adus vietnamezi, compania nu ar fi reuşit sub nicio formă să compenseze deficitul creat de plecările românilor în străinătate.

    La finalul anului 2018 „stocul“ imigranţilor din ţările din afara UE care lucrează în România era de aproximativ 25.000 de persoane, iar cererea mare de personal asiatic i-a determinat pe guvernanţi să majoreze cota de imigranţi ce pot fi aduşi să lucreze în România. Prin urmare, anul acesta guvernul a mărit contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.

    „Noi am preluat modelul de la şantierul naval din Mangalia, am luat chiar şi o mică parte din personalul de acolo. În general, vietnamezii pe care noi i-am adus la capitolul sudori excelează, sunt foarte buni, în schimb la capitolul lăcătuşi şi construcţii nave şi tubulaturi sunt mult mai slăbuţi, dat fiind faptul că nici industria din Vietnam nu oferă astfel de specializări, astfel că trebuie să îi pregătim noi, cu cursuri de pregătire şi toate celelalte”, a mai spus Ivan Firsa.

    El a adăugat că, în acest proces, Vard Tulcea este ajutată de o filială a companiei care se află în Vietnam, iar o dată la trei luni sunt trimişi anumiţi superviseri care asigură şi dialogul intercultural între vietnamezi şi români, pentru că există o problemă: numai o parte dintre vietnamezi cunosc limba engleză. „Ca să putem să comunicăm cu ei, facem cu cei care sunt dornici cursuri de limba engleză intensiv astfel încât să putem să ne înţelegem cu ei şi, după ce creăm nuclee de oameni cu care putem comunica, îi folosim ca şefi de echipă – coordonatori, organizatori ai activităţilor, împreună cu români”, a mai spus Firsa.

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Senatul a respins moţiunea pentru demisia ministrului Transporturilor | Şova: Un ministru nu este şef de şantier/ Opoziţia: Sunteţi ministrul dezastrului

    Senatorii au respins moţiunea simplă depusă împotriva ministrului Transporturilor, Lucian Şova, cu 64 de voturi „împotrivă”, 40 de voturi „pentru” şi opt abţineri.

    Votul a fost secret, cu bile.

    Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat în timpul dezbaterilor pe moţiunea simplă împotriva sa, din Senat, că un ministru nu este „şef de şantier” şi că a redus birocraţia. Opoziţia l-a acuzat de incompetenţă.„Un ministru nu este şef de şantier.

    Mulţi dintre predecesorii mei au preferat să stea pe şantiere, rezultatele le vedeţi. În cele opt luni de zile am emis peste 1400 de Hotărâri de Guvern, acte normative, ordine de reglementare, pentru a debloca procedurile administrative. Am fost acuzat de birocraţie, birocraţia am redus-o şi am desfiinţat-o în Ministerul Transporturilor. Acest luru se face din biroul ministrului începând de la ora 8:00 dimineaţa până la 8:00 seara. Vă aştept la mine la birou”, a afirmat în timpul dezbaterii moţiunii din Senat, ministrul Transporturilor, Lucian Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Vama nu mai e ce-a fost


    La Tagoo, în Vama Veche, piscina azurie şi zidurile albe ale pensiunii te trimit imediat cu gândul la Grecia, iar dacă totuşi există nostalgici, aceştia îşi pot găsi leacul la Sandalandala, un camping cu de toate, de la duşuri la maşini de spălat, plus o terasă cu cuptor pe lemne şi cărţi la raft.
    Pentru ceva mai multă linişte, în 2 Mai, la Casa Stavros se înfiripă o atmosferă care îţi aminteşte de Melrose Place. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea, conversaţiile curgând la fel de lin ca o tură prin bazinul pensiunii.
    În Olimp au apărut primele proiecte care aduc conceputul de bungalow la malul mării, iar marile unităţi vedetă din Neptun, celebrele hoteluri Belvedere, Amfiteatru, Panoramic, intră în renovare.
    La hotelul Europa din Eforie Nord abia a fost finalizată investiţia într-o piscină cu apă sărată din lacul Techirghiol, iar în Agigea, Pescăria lui Matei ajunge anul acesta la un business de peste 11 milioane de lei, fiind poate cel mai cunoscut restaurant pescăresc de pe litoralul românesc.
    Scurta enumerare de mai sus se vede în cifre.
    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 2013-2017 numărul unităţilor de cazare din municipiul Mangalia a crescut de la 160 la 247 de hoteluri sau pensiuni, în contextul în care numărul de unităţi de cazare la nivelul judeţului Constanţa, care au avut o cifră de afaceri mai mare de zero, a ajuns anul trecut la 579 de unităţi, de la 430, câte erau în 2013.

     

    Ce fac primăriile din sudul litoralului?
    Mangalia are în grija sa staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun şi Olimp, dar până la închiderea ediţiei reprezentanţii primăriei nu au putut preciza care sunt investiţiile majore în infrastructură aflate în derulare şi nici nu au dat detalii despre proiectele viitoare. La primăria Limanu, cea care are în administrare Vama Veche şi 2 Mai, lucrurile stau la fel. Nimeni de la primărie nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în afară de un robot telefonic deloc comunicativ. După cum se vede însă în statistici, lucrurile se mişcă şi aşa. La primăria din Eforie, situaţia este mai roz, cel puţin pe partea de comunicare.
    „Avem mai multe proiecte în derulare”, spune Robert Nicolae Şerban, primarul oraşului Eforie. Printre acestea se numără un proiect pentru reabilitarea infrastructurii de utilitate publică în valoare de aproape 22 de milioane de lei semnat în martie, anul acesta, care este deja în faza de implementare. Şi pentru amenajarea lacului Belona, care se întinde pe o suprafaţă de 52.104 metri pătraţi, având şi peste 17.000 de metri pătraţi de teren adiacent, a fost semnată
    o finanţare de aproape 21 de milioane de lei în vara anului trecut,
    proiectul fiind în curs de implementare, potrivit datelor furnizate de primăria Eforie.

     

    Cei care au investit însă în Eforie vin cu alte cerinţe
    „În primul rând vorbim de accesul rutier, mai ales în zona Eforie, unde circulaţia se îngustează din cauza accesului pietonal în trepte spre plajă. O soluţie ar fi şi aici pasarelele de acces, ca în staţiunea Mamaia. În zona sudului, implicarea financiară a Primăriei Mangalia este destul de mică, ţinând cont că oraşul Mangalia nu poate susţine administrarea a şase staţiuni, deci probabil implicarea de la nivel central ar contribui mult la administrarea lor adecvată”, spun reprezentanţii Ana Hotels, grup controlat de omul de afaceri George Copos, care în 2001 a preluat hotelul Europa din Eforie Nord. Unitatea este azi una dintre cele mai frumoase din sudul litoralului, dar investiţiile au fost substanţiale.
    „În urma lucrărilor de modernizare au fost refăcute complet compartimentările şi finisajele de la interior şi exterior. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, inclusiv pentru spa, care nu exista anterior. Cele 11 niveluri de cazare dispun în total de 221 camere.”
    Spa-ul are 45 cabinete şi camere de tratament pentru tratamente balneare, beauty şi wellness, iar hotelul are patru piscine.
    Reprezentanţii Ana Hotels mai spun că anul acesta a fost finalizată şi investiţia în piscina exterioară cu apă sărată din lacul Techirghiol, incluzând şi modernizarea instalaţiilor şi a echipamentelor de tratare a apei. Astfel, în timpul sezonului, gradul de ocupare a unităţii depăşeşte 90%.
    „Luna august este la acest moment peste anul 2017, deci per total previzionăm un sezon mai bun decât în 2017.”

    Arta de a bate pasul pe loc
    Mai departe însă, în Eforie Sud, lucrurile nu stau la fel de bine. În 2016, au fost înregistrate circa 22.700 de sosiri în staţiune, iar numărul străinilor a fost de 3,5 ori mai mic faţă de cel din 2012, de exemplu.
    „Eforie Sud este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. Localitatea a fost înfiinţată de Ioan Movilă şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului din lacul Techirghiol şi a razelor solare marine”, se arată într-un material furnizat de primăria Eforie. În acelaşi material se mai arată însă un lucru.
    „Până în 1938, se construiesc în staţiune aproximativ 500 vile, hoteluri şi case de locuit. Staţiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 de vizitatori pe sezon.” Statisticile de azi arată însă că numărul de turişti este aproape neschimbat, anul trecut fiind înregistrate 203 unităţi de cazare în oraşul Eforie, faţă de 195 în 2013. „Este destul de dificil să ţinem o evidenţă a noilor spaţii de cazare, pentru că mulţi îşi iau autorizaţii pentru case personale cu 11 camere, de exemplu, dar de fapt acestea devin unităţi de cazare. În acest context, numărul real de turişti este dublu faţă de ce vedem în statistici”, spun surse din domeniu.

    Un alt gen de investiţie
    Interesant este că într-un peisaj dominat încă de structuri gândite în urmă cu zeci de ani, ţinute în viaţă de regimul all inclusive, apar iniţative de business dedicate şi altor categorii de turişti, aflaţi în căutare de spaţii cu personalitate, nu de sute de camere identice. În Eforie Sud, de exemplu, o astfel de investiţie este Arome 22. Unitatea de cazare are 12 dormitoare, toate dotate cu băi proprii, şi dispune de o piscină, restaurant şi un jacuzzi pe acoperiş cu vedere directă la lacul Techirghiol. Mai departe, în staţiunile pentru care sudul litoralului era faimos pe vremuri, lucrările sunt în derulare la modernizarea unor structuri de cazare emblematice.
    Noutăţi pentru 2019
    Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează
    800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută deja să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi. Semnul este cât se poate de bun, dar hotelierul vrea să se extindă. În total, omul de afaceri are în plan investiţii de 30 de milioane de euro în turism pentru anul acesta şi 2019. El a demarat modernizarea complexului hotelier Belvedere  Amfiteatru  Panoramic din Neptun  Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc”, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. În total, Murad va investi 15 milioane de euro în modernizarea acestui complex.
    „Lucrăm cât ne permite sezonul pentru că nu vrem să închidem camerele”, spune Leonard Buianu, director general al Phoenicia Hotels & Resorts, brandul sub care este grupat portofoliul de unităţi hoteliere deţinut de Mohammad Murad. „Ceea ce ne dorim noi este ca până la anul să finalizăm lucrările”, a mai precizat Buianu.
    La rândul său, Ciprian Constantinescu, proprietarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, spune că va demara moderni-zarea integrală a hotelului de două stele Atlas din Jupiter, preluat în 2016, şi că are în plan să îl redeschidă anul viitor sub o clasificare de patru stele.
    „Investiţia se va ridica la câteva milioane de euro, cu bani de la bănci. Vom reface hotelul Atlas integral pentru că vrem să îl reclasificăm la patru stele. Sunt încă multe unităţi în sudul litoralului care au nevoie de investiţii mari. Problema cea mai mare este că autorităţile nu fac nicio investiţie din bani publici, zonele dintre hoteluri arată jalnic, ca tot litoralul“, spunea recent, pentru ZF, Ciprian Constantinescu, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“, ce reuneşte hotelieri din Venus, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn.
    În sudul litoralului, majoritatea hotelurilor care funcţionează în prezent au fost construite înainte de ’90, cumpărate de oameni de afaceri, şi doar câteva unităţi au fost modernizate integral. În sud mai deţine hoteluri THR Marea Neagră, cea mai mare companie hotelieră, care operează 8.000 de locuri de cazare pe litoralul românesc, multe unităţi de două stele din Neptun, Saturn sau Venus fiind lăsate în paragină, dar şi fraţii Micula, care nu au investit nimic în amenajarea hotelurilor preluate, încercând în ultimii doi ani să le vândă sau să le închirieze.
    „În Neptun au fost închiriate câteva hoteluri de la fraţii Micula, în Olimp vor urma investiţii, dar tot nu este suficient pentru sudul litoralului“, mai spune Constantinescu. Printre hotelierii care au investit în unităţile din sudul litoralului se numără  Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează două unităţi în Venus, hotelul de patru stele Melodia şi hotelul Favorit şi care a investit peste 5 milioane de euro în renovarea celor două unităţi.
    Tot în zona de sud urmează să finalizeze un proiect major familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, care a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a hotelurilor Onix şi Safir din Cap Aurora, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all inclusive.
    „Sudul litoralului s-a dezvoltat în special pe segmentul de resort cu all inclusive, un concept care poate fi aplicat cu succes în lunile de sezon pentru familişti. Pur şi simplu investitorii au identificat un segment interesat de aceasta zonă şi s-au adaptat la solicitările oaspeţilor”, spun la rândul lor reprezentanţii Ana Hotels. Aproape 60.000 de camere sunt în unităţile de cazare din sudul litoralului, iar pe tot litoralul sunt circa 120.000 de camere.
    Noul val de antreprenori
    Dincolo de renovarea unor vechi proprietăţi, interesantă este abordarea cu care vine noua generaţie de hotelieri, accentul fiind pus pe unităţi de dimensiuni mici, nestandardizate, care recreează local mult din aerul vacanţelor greceşti.
    Casa Blanca din Olimp este, potrivit reprezentanţilor proiectului, singura investiţie locală de tip bungalow. Lansat anul trecut, proiectul este situat direct pe plajă. Conceputul de bungalow presupune o casă realizată din materiale naturale, de obicei lemn sau împletitură de trestie, cu un singur etaj, situată într-un mediu natural.
    „Este opţiunea perfectă pentru o vacanţă caracterizată de linişte şi relaxare alături de toţi membrii familiei (inclusiv animăluţele de companie) într-o căsuţă de lemn, de tip bungalow, de aproximativ 40 de metri pătraţi“, spune Laura Iancu, reprezentanta Casa Blanca din Olimp. În sezon, bungalow-urile din Casa Blanca din Olimp se rezervă pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu check-in şi check-out duminica, iar în extrasezon „căsuţele“ se pot închiria pentru minimum două nopţi.
    De anul acesta, Casa Blanca din Olimp are 12 spaţii de cazare de tip bungalow. Tot în Olimp, echipa din spatele proiectului Casa Blanca a deschis în 2016 Casa de Mare.
    „Deschisă la început de sezon estival 2016, Casa de Mare a funcţionat în primul an cu 15 camere duble, adăugând în al doilea an de funcţionare încă opt camere triple, de tip family cottage, situate în zona de pădure a proprietăţii.“
    În timp ce perioadele de sejur sunt dedicate mai ales concediilor în familie, la final de săptămână cele mai multe rezervări vin din partea cuplurilor tinere, care dau başii din cluburi pe sunetul mării la orice oră din zi şi din noapte.
    În 2 Mai au început, la fel, să apară investiţii care se integrează frumos în ţesătura satului, dar care aduc pe plan local ceva din frumuseţile greceşti. Casa Stavros are 50 de camere, 47 duble şi trei triple, şi o piscină care deşi este destul de mică, devine un competitor serios al mării aflate la câţiva paşi. Proiectul a fost realizat tot de echipa care a gândit conceptele Casa de Mare şi Casa Blanca din Olimp.

    Noua Vamă
    Mai departe, spre Vama Veche sunt alte exemple care arată că sudul litoralului trece printr-o transformare majoră. Tagoo este unul dintre hotelurile care prin design se adresează unui alt gen de public, piscina din incintă şi zidurile albe fiind atrăgătoare pentru vamaioţii care încă mai apreciază atmosfera locului, dar care au nevoie de mai mult confort decât clasicul cort pe malul mării.
    Iar pentru cei care încă apreciază somnul sub stele există campingul Sandalandala, dotat însă cu maşini de spălat şi duşuri. Vestea bună este că aceia care au pariat pe astfel de modele de business spun că potenţialul este aici şi că investiţiile în sudul litoralului vor continua.
    „Ne dorim să investim an de an în locaţiile existente astfel încât fiecare sezon să aibă o notă de prospeţime, dar ne-am propus şi să avem minimum o locaţie nouă deschisă la fiecare doi ani, cel puţin în zona de sud a litoralului. Credem foarte tare în potenţialul acestei zone de litoral”, mai spune Laura Iancu. Aparent, nu este singura.

  • Fie omu’ cat de mic, dupa masa doarme-un pic. Imaginea zilei de pe un santier

    Aflati in pauza de pranz si doborati de caldura, pe strada Teiului, aproape de Gheorghe Lazar, lucratorii trag un pui de somn direct pe asfalt. Momentul a fost surprins, se pare, joi, in jurul orei 13.00.

    „Trei bravi luptători din Ordinul Dezvoltării în Forţă căzuţi la datorie în bătălia de pe Strada Teiului, în apropiere de Gheorghe Lazăr. Întru veşnica lor pomenire, constructorul a anunţat că va abandona un morman de moloz în colţul blocului, iar Primăria lui Nicolae Robu va include obiectivul în circuitul turistic al oraşului.

    Acum vă rugăm să păstraţi liniştea, să le fie odihna uşoară! Mă refer şi la voi, ăia cu Zilele Oraşului.

    Distribuiţi mai departe pentru ca sacrificiul lor să nu treacă neobservat. Vor rămâne veşnic în memoria noastră„, a notat pe Facebook, alaturi de fotografie, timisoreanul care i-a surprins pe lucratori in timp ce se odihneau.

    Imaginea a nascut o multime de reactii. Unii timisoreni au sustinut ca acestia au dreptul sa faca ce vor in pauza de munca, in vreme ce altii s-au aratat revoltati, facand trimitere la faptul ca, in general, pe santierele din Timisoara sunt putini cei care muncesc, iar termenele de finalizare sunt mai mereu depasite.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Schimbări MASIVE în inima Capitalei. Centrul Bucureştiului se transformă într-un ŞANTIER uriaş şi va fi de nerecunoscut

    Unirii View, Day Tower şi proiectul în lucru de pe strada Sfânta Vineri au împreună peste 40.000 de metri pătraţi. Lor li se adaugă 86 de locuinţe şi un hotel cu 100 de camere pe Bulevardul Unirii.

     
    „Zona Unirii este nodul central al Bucureştiului, zonă în care, doar în ultimii ani, s-au investit peste 150 mil. euro doar prin proiecte private“, spune Andreea Păun, consultant imobiliar, managing partner la compania de profil Griffes. Alina-Elena Vasiliu