Inainte de vizita la Washington, Hu Jintao declarase pur si
simplu ca sistemul valutar actual, bazat pe dolar ca principala
moneda de rezerva si comerciala, “este de domeniul trecutului”,
vrand sa sanctioneze astfel ceea ce el considera o politica nefasta
de aruncare a poverii crizei de la SUA la restul lumii, prin
alimentarea inflatiei la nivel global prin tiparnita de bani a
Rezervei Federale. Iar conflictul mocnit il stim: daca SUA cer ca
Beijingul sa deschida mai mult supapa de apreciere a yuanului, dupa
ce spre jumatatea anului trecut chinezii au inceput sa lase
valoarea monedei sa creasca, prioritatea economistilor din China
pare sa fie acum temperarea presiunilor inflationiste prin alte
mijloace decat aprecierea yuanului – majorari treptate ale
dobanzilor, suficient de prudent incat sa nu atraga capitaluri
speculative, si restrictionarea creditarii interne.
Tacerea in chestiunile monetare a fost compensata de anunturi
spectaculoase in alte privinte. Beijingul a parafat un acord de
achizitie a 200 de aeronave Boeing, in valoare de 19 miliarde de
dolari si a facut promisiuni de pana la 45 de miliarde de dolari
sub forma de alte contracte economice bilaterale. Hu Jintao a avut
si politetea sa admita in fata jurnalistilor americani ca Beijingul
mai are de lucrat la respectarea drepturilor omului, insa intr-o
fraza astfel mestesugita incat la nevoie sa poata fi reinterpretata
conform cu deziderate sociale si nu neaparat politice: “Mai sunt
multe de facut in China in ce priveste drepturile omului. Ne vom
continua eforturile de a imbunatati viata poporului chinez si de a
promova democratia si domnia legii”.
Un prim test pentru a confirma atasamentul fata de domnia legii
ar fi, potrivit analistilor, pozitia mai dura pe care China e
asteptata sa o adopte – la presiune americana – in problema Coreei
de Nord, ale carei gesturi de sfidare a comunitatii internationale
au iritat suficient in ultima perioada.
Leave a Reply