BusinessMagazin

Tag: moneda

  • Guvernatorul Băncii Ungariei: Trebuie să admitem că euro a fost o greşeală

    Guvernatorul Băncii Ungariei, Gyorgy Matolcsy semnează în Financial Times o opinie în care afirmă că multora dintre ţările care au adoptat moneda euro le era mai bine din punct de vedere economic înainte de adoptarea acesteia, euro fiind o eroare care trebuie corectată. 

    Matolcsy spune că moneda euro este “o capcană” din care e momentul să găsească “o ieşire”, şi că moneda euro a fost o “eroare strategică”, menită să concureze cu dolarul american şi care a generat un “război” tacit între SUA şi UE.

    “A sosit momentul să ne trezim din acest vis nociv şi lipsit de rezultate. Un bun punct de plecare ar fi să recunoaştem că moneda unică este, practic, o capcană pentru toţi membrii Uniunii Monetare – din diferite motive. Statele UE, atât cele din zona euro, cât şi cele din afara acesteia, ar trebui să admită că euro a fost o eroare strategică. Obiectivul construirii unei monede occidentale globale care să concureze cu dolarul american a fost o reală provocare pentru SUA. Viziunea Statelor Unite ale Europei a dus la un război deschis şi ascuns al SUA împotriva Uniunii Europene şi a zonei euro în ultimele două decenii”, a explicat acesta.

    Guvernatorul Băncii Ungariei a adăugat că “de-a lungul crizei financiare din 2008 şi a crizei economice din zona euro din 2011-2012, majoritatea membrilor din zona Euro au fost grav afectaţi, după ce acumulaseră datorii guvernamentale uriaşe”.

    Gyorgy Matolcsy a susţinut că ţările care au adoptat moneda euro, aveau o situaţie economică mai bună înaintea adoptării şi consideră că acum e timpul să găsească o ieşire din această “capcană”.

    “Celor mai multe ţări din zona euro le mergea mai bine înaintea adoptării monedei europene decât după ce acest lucru a avut loc. Conform analizei Centrului pentru Politică Europeană, în primele două decenii ale existenţei euro au fost mulţi învinşi, dar puţini învingătorii. (…) ​A sosit momentul să căutăm o cale de ieşire din capcana monedei euro”, a mai scris guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei în Financial Times.

  • Metoda de furt din maşini care face ravagii. Cu o monedă pusă unde trebuie îţi iau tot

    Alte metode „consacrate” de furt din maşini

    Bruiajul telecomenzii sistemului de închidere centralizată

    Aceasta este una dintre cele mai cunoscute metode de furt din maşini şi implică folosirea unui dispozitiv de bruiaj comandat de cineva dintr-o maşină din apropiere.

    Ce să faci ca să nu cazi în plasă: cel mai important e să verifici de fiecare dată dacă TOATE uşile s-au încuiat după ce ai apăsat pe butonul de pe telecomandă. Dacă nu s-a întâmplat asta, foloseşte cheia în yala uşii, aşa ca pe vremuri. Dacă nu ai cheie fizică sau nu ai o yală în care să o foloseşti (multe maşini noi nu au), intră înapoi în maşină, încuie uşile din interior şi pleacă de acolo – cine ştie, poate îi vezi pe cei care aşteaptă să te fure, vezi numărul de înmatriculare al maşinii în care stau şi chemi Poliţia.

    Metoda cerşetorului

    Chiar dacă s-ar putea ca prietenii tăi să-ţi spună că eşti paranoic dacă încui uşile la maşină de fiecare dată când porneşti la drum, să ştii că e foarte sănătos să faci asta, indiferent de ce spun ei.

    Atunci când eşti singur la semafor, noaptea, iar în jurul maşinii tale se adună o mare de cerşetori (care de fapt s-ar putea să fie hoţi), iar tu ai lăsat pe bancheta din spate o geantă de care ai uitat, cred că e mai bine să ai uşile încuiate decât să pari bărbat în faţa prietenilor tăi, nu?

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Data până la care românii mai pot folosi LEUL ca monedă naţională. Anunţul făcut de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

    Aflat la conferinţa care a marcat 10 ani de la denominarea leului greu, Mugur Isărescu a vorbit despre actualul context economic şi criza zonei euro, care vor face mai dificilă trecerea ţării noastre la moneda unică europeană în viitorul apropiat. Şeful BNR are însă soluţia şi le-a dezvăluit celor prezenţi care este moneda pe care românii o vor folosi peste 10 ani.

    Nu e euro. Isărescu a anunţat ce monedă vor folosi românii peste 10 ani

     

  • Statul Islamic emite propria monedă în teritoriile pe care le controlează. Cum arată banii Statului Islamic – FOTO

    Activistul Abu Ibrahim Raqqawi, care locuieşte în oraşul sirian Raqqa aflat sub controlul SI, a postat fotografii cu aceste monede pe contul său de Twitter, afirmând că acestea urmează să intre în curând în circulaţie. Imagini au fost postate şi pe conturile de socializare ale adepţilor SI.

    Statul Islamic a anunţat în noiembrie că va începe să pună în circulaţie propria sa monedă în zonele pe care le controlează, în efortul de a se “emancipa de sistemul economic global satanic”.

    Moneda, bazată pe dinarul original folosit în timpul Califatului lui Uthman în 634, va avea şapte diviziuni: două monede de aur, trei de argint şi două de cupru. Monedele de aur vor fi imprimate cu imaginea a şapte spice de grâu, o referinţă coranică, şi o hartă a lumii. Monedele vor purta şi un mesaj în arabă: “Statul Islamic – Un califat bazat pe doctrina Profetului”.

  • BNR: Monedă din argint dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea cardinalului Iuliu Hossu

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală – 10 lei, titlu – 999‰, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 31,103 g, calitate proof, cant zimţat.

    Aversul monedei redă Catedrala “Schimbarea la faţă” din Cluj-Napoca, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2015” şi inscripţiile “ROMANIA” şi “CATEDRALA «SCHIMBAREA LA FATA» – CLUJ-NAPOCA”.

    Reversul monedei prezintă portretul lui Iuliu Hossu, anii între care a trăit “1885”, “1970” şi, la exterior, inscripţia în arc de cerc “CARDINALUL IULIU HOSSU”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 de monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 350 lei/ bucata.

    Monedele din argint dedicate împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Iuliu Hossu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deţinut politic, cardinal şi membru de onoare, din 1945, al Academiei Române.

  • Monedă de argint, pusă în circulaţie pentru a comemora 20 de ani de la moartea lui Ayrton Senna

    Moneda de doi dolari neo-zeelandezi a fost creată de artistul brazilian Renato Saes şi se adresează colecţionarilor. Moneda are pe o parte chipul lui Ayrton Senna, triplu campion mondial în Formula 1, iar pe cealaltă parte chipul Reginei Elisabeta a II-a a Angliei.

    De asemenea, pe monedă se află anul naşterii (1960) şi cel al morţii (1994) pilotului brazilian.

    Moneda comemorativă se vinde în Brazilia cu 105 euro.

    Ayrton Senna a concurat zece ani în Formula 1 (1984-1994) şi a câştigat 41 de curse din cele 161 la care a luat startul. Brazilianul, aflat la volanul unui monopost Williams, a decedat la 1 mai 1994, în urma unui accident suferit în Marele Premiu al statului San Marino de la Imola.

  • BNR lansează pentru colecţionari o nouă monedă din argint

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 grame; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală “10 LEI”, inscripţia “ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune “2014”. Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit “1914”, “1993”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguţescu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Cea mai nouă victimă colaterală a speculatorilor financiari

    Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, anticipează că inflaţia va creşte la 2% din a doua jumătate a anului fiscal 2014, care va începe în aprilie. Oficialii băncii arată însă că turbulenţele bursiere au afectat deja Japonia, apreciind yenul (monedă de refugiu pentru speculatori) şi lovind în preţurile acţiunilor.

    Guvernul şi banca centrală au iniţiat în primăvara anului trecut la un program agresiv de stimulare monetară a economiei, care ar urma să dubleze masa monetară până în 2015.

    Mişcările speculative care afectează bursele şi pieţele valutare sunt rezultatul deciziei Rezervei Federale de a reduce treptat programul de stimulare monetară neconvenţională, în funcţie de continuarea redresării economice a SUA. La finele lunii ianuarie, Fed a redus cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Consecinţa este actuala tendinţă generală de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente şi migrarea lor către activele considerate sigure în perioadele cu risc ridicat (yenul, aurul, titlurile de stat americane şi germane).

  • Cum a intrat BNR în atmosfera Jocurilor Olimpice

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează jocurile olimpice, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2014” şi inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”. Reversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează sportul şi competiţia sportivă, inscripţiile “100 ANI”, “1914” şi, în arc de cerc, “INFIINTAREA COMITETULUI OLIMPIC ROMAN”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Comitetului Olimpic Român au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Comitetul Olimpic Român (actualmente Comitetul Olimpic şi Sportiv Român) a fost înfiinţat în 1914, iar prima participare oficială a României la JO a avut loc în 1924, la Paris, aducând şi prima medalie olimpică de bronz pentru echipa de rugby. Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice ulterioare, cu excepţia a două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948, şi a uneia de iarnă, cea din 1960.

    Palmaresul olimpic al României include 301 medalii (88 de aur, 94 de argint, 119 de bronz) obţinute la ediţiile JO de vară şi o medalie de bronz obţinută la JO de Iarnă de la Grenoble, 1968.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lungul drum spre zona euro

    Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că BNR are încă marjă de acţiune în materie de politică monetară, ţinând cont că faţă de Polonia, Ungaria sau Cehia, dobânda şi ratele rezervelor minime sunt încă mai mari la noi. Conform guvernatorului, direcţia politicii monetare a reuşit să asigure stabilitatea financiară, având în vedere reducerea inflaţiei (până la minimul istoric de 1,83% în noiembrie) şi ţinerea sub control a datoriei publice – criterii de bază pentru aderarea la zona euro.

    Chiar dacă popularitatea monedei unice a pierdut teren peste tot în Est, România rămâne în continuare cea mai optimistă ţară din regiune în privinţa aderării la euro, conform ultimului Eurobarometru pe această temă.