BusinessMagazin

Tag: politic

  • ASF dezgroapă nume şi salarii încasate de la CSA şi CNVM de apropiaţi ai PDL. Secretara lui Emil Boc a avut venituri de 64.131 de euro în două luni

    Autoritatea de Supraveghere Financiară consideră “inacceptabilă” formularea utilizată în spaţiul public de către preşedintele României a termenului de ‘‘cloacă’’ folosit la adresa întregii instituţii, se arată într-un comunicat al ASF, în replică la conferinţa de presă susţinută, miercuri seara, de Traian Băsescu, care cerea Parlamentului revocarea conducerii ASF, denumită de şeful statului drept “arborele genealogic al USL”.

    “Considerăm acest demers de defăimare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, ca instituţie, drept unul cel puţin nepotrivit din partea oricărui reprezentant al oricărei instituţii a statului. Remarcăm că acest atac fără precedent la adresa unei întregi instituţii de supraveghere a statului român vine în contextul în care ASF a luat o măsură fără precedent în piaţa asigurărilor din România. (…) Nu putem să nu remarcăm similitudinea de atitudine dintre Preşedintele României şi patronul ASTRA. Pentru patronul ASTRA, preşedintele ASF <habar nu are de asigurări>, iar pentru Preşedintele României, preşedintele ASF <nu are competenţe pe piaţa de capital>. Şi pentru Preşedintele României şi pentru acţionarul majoritar al ASTRA, conducerea ASF este <incompetentă>”, se mai arată în poziţia publică a ASF.

    ASF a decis marţi, 18 februarie 2014, deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrator special pentru societatea ASTRA, cea mai mare companie de asigurări din România. Conducerea instituţiei susţine că a primit avertismente că va fi demisă pe durata anchetei: “Când a demarat demersul de control la societatea ASTRA, consiliul ASF a primit avertismente din piaţa asigurărilor că în cazul unor decizii dure la adresa ASTRA, vor exista mari probleme iar conducerea ASF va fi demisă”.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut publice salariile conducerii CSA şi CNVM, formată anterior din apropiaţi ai Partidului Democrat Liberal (PDL) şi ai preşedintelui Traian Băsescu.

    “Domnul Constantin Buzoianu, descris de presă ca fost şef al Miliţei Economice din portul Constanţa şi un apropiat al Preşedintelui României, nominalizat politic pentru funcţia de Preşedinte al CSA, sub mandatul căruia societatea ASTRA nu a primit nicio sancţiune semnificativă, a avut într-un interval de două luni venituri de 151.851 de euro.Fostul comisar al CNVM, Gheorghe Albu, nominalizat politic pentru această poziţie, a avut în ultimele 2 luni înainte de înfiinţarea ASF venituri de 69.816 euro. Fostul comisar al CNVM, Stefania Ferencz, descrisă de presă drept ‘‘secretara domnului Boc’’, a avut în ultimele 2 luni înainte de înfiinţarea ASF, venituri de 64.131 de euro”, potrivit comunicatului de presă al ASF.

    “Cer Parlamentului revocarea imediată a întregii conduceri a ASF. Este o cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici, altfel profund incompetenţi şi nepregătiţi. Fie că vorbim de Ruşanu, Dăianu, Ursache, soţia domnului Chiţoiu, de Dan-Mircea Popescu, ce legătură o avea cu ASF, când a fost ministru la Muncă, fie de doamna Zgonea, de consilierii premierului, toată această cloacă trebuie curăţată şi făcut din ASF o instituţie cu autoritate profesională şi morală. Dacă priviţi cu atenţie la incompetenţa din ASF, parcă ar fi arborele genealogic al USL, cu nume, năşii. El este reprezentativ şi pentru clientelism şi pentru incompetenţă. Cer Parlamentului să îşi ia rolul în serios şi să cureţe imediat ASF, organizând un sistem de desemnare a conducerii şi a angajaţilor care să elimine cleintelismul şi incompetenţa. Nu ne putem juca cu o piaţă de 10 milarde euro”, a declarat anterior preşedintele Traian Băsescu, într-o conferinţă de presă susţinută miercuri seară la Palatul Cotroceni.

    Omul de afaceri Dan Adamescu, proprietarul companiei de asigurări Astra, plasată marţi de ASF sub administrarea KPMG Advisory, declara că Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, “habar nu are de asigurări”, în timp ce Corneliu Moldoveanu, vicepreşedintele ASF, “are puţin habar”, discurs similar cu cel al preşedintelui Traian Băsescu din ziua următoare. „Ruşanu habar nu are de asigurări, nu ştie nici o limbă străină. Moldoveanu are puţin habar, dar trebuie să vă uitaţi la poziţiile lui şi să nu uitaţi că vine din PRM, când a intrat în CSA”, a spus Adamescu, imediat după anunţul deciziei ASF.

  • Opinie Doru Lionăchescu – Alegerile: Stalingradul dreptei româneşti

    Or, tocmai aici e buba: fără a absolutiza rolul “voinţei populare”, ba, dimpotrivă, subliniind cu tuşă groasă evidentă că electoratul român îşi face educaţie politică exclusiv la televizor, cred că a poza în proroc neînţeles, când eşti doar un biet înfrânt prin KO în prima repriză mi se pare nu doar amuzant, ci şi neconstructiv. Un diagnostic rapid, în două puncte, al acestei înfrângeri – oferit de cineva care împărtăşeşte ideile dreptei fără niciun partizanat politic – poate fi, sper, util. În primul rând trebuie clarificată principala confuzie propagată asiduu de perdanţii care vor să fugă de răspundere: votând anti-PDL, românii NU au votat CONTRA măsurilor de austeritate! Cu prima ocazie care li s-a oferit, oamenii au sancţionat drastic habarnismul administrativ, nepotismele fără perdea, făţărnicia obraznică, favoritismele şi aroganţa nedisimulată, toate prezentate drept “austeritate”. Austeritatea, promovată consecvent şi aplicată inteligent, e un concept cu care suntem toţi obişnuiţi din viaţa de zi cu zi: “Nu te întinde mai mult decât ţi-e plapuma”, spune hâtru românul. Revolta se naşte atunci când la nivelul politicilor publice austeritatea devine minciuna prin care marea masă suferă, iar o cleptocraţie de partid se strecoară ori, şi mai grav, profită de pe urma crizei. Austeritatea nu înseamnă pauperizarea poporului, ci doar curmarea exceselor, revenirea la cumpătare. Iar pentru a avea legitimitate austeritatea corect aplicată şi limpede explicată impune sobrietatea, modestia, chiar frugalitatea elitelor conducătoare. Nu întâmplător Kaiserul german impunea tuturor guvernanţilor, cu el în frunte, să îmbrace doar modesta haină militară, ca simbol al austerităţii echitabil distribuite. În absenţa percepţiei publice că povara constrângerilor bugetare e cât de cât egal împărţită, credibilitatea oricărei măsuri antipopulare e făcută ţăndări, iar fără credibilitate nu există legitimitate. Fosta putere “de dreapta” a compromis de fapt principiile dreptei, iar acum se vaită că românii nu votează dreapta.

    Mai multe pe zf.ro

  • Duşa: Crăciunul de anul acesta a fost cel mai liniştit. Semn că intrăm în normalitate

    Duşa a precizat că drumurile judeţene şi naţionale sunt deblocate, fiind reluată alimentarea cu energie electrică în localităţile unde aceasta fusese întreruptă din cauza problemelor meteorologice. În acţiunile de deszăpezire au fost angrenaţi peste 30.000 de lucrători ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Apărării şi ai structurilor locale, intervenindu-se cu peste 13.000 de utilaje. Ministrul a anunţat că joi se preconizează căderi de precipitaţii slabe, potrivit meteorologilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Parlamentul şi-a ales noua conducere. Cine va trage sforile legislative în următorii patru ani

    Crin Antonescu (53 de ani) a fost ales preşedinte al Senatului, cu 136 de voturi “pentru” şi 9 “împotrivă”. Antonescu – propunerea USL pentru candidatura la prezidenţiale de peste doi ani – a ajuns şef al Senatului (a doua poziţie în stat în ierarhia demnităţilor) în vară, după ce noua majoritate parlamentară l-a revocat din funcţie pe preşedintele acestui for Vasile Blaga. În perioada în care preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat, în vară, a deţinut poziţia de preşedinte interimar al României. Antonescu a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al Senatului, susţinut de grupurile PSD, PNL şi PC. Politician cu state vechi, Crin Antonescu a intrat în politică în urmă cu peste 20 de ani. A fost ales la alegerile din 9 decembrie senator de Teleorman, după ce, în legislatura care s-a încheiat, a fost senator de Bucureşti. A ajuns în fruntea PNL în 2009, după ce l-a învins în alegerile din PNL pe fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ponta şi-a prezentat miniştrii cu care trebuie să scoată economia din criză. Căror sfidări trebuie să le facă faţă

    Lista celor 27 de miniştri ai vi­ito­rului guvern a fost anun­ţa­tă ieri de premierul desem­nat Victor Ponta şi nu va fi nicio problemă ca guvernul să fie învestit în funcţie în această săp­tă­mână. Este, de asemenea, puţin pro­ba­bil ca preşedintele Traian Băsescu să aibă vreo obiecţie faţă de pro­pu­nerile de miniştri, având în vedere că între cei doi a fost semnat un acord prin care ei se obligă să nu perturbeze buna func­ţionare a instituţiilor.
    Ponta va cere, aşadar, Parlamen­tu­lui, pentru a doua oară în acest an, un vot de în­vestitură şi îl va obţine fără pro­bleme. De interes rămâne însă progra­mul de guver­nare cu care premierul va veni în faţa Parlamentului pentru că abia acest pro­gram va da detalii esenţiale des­pre po­li­tica pe care o va adopta Gu­ver­nul în acest an şi în anii ce vin. Pentru că, în­tr-un an care se aşteaptă a fi destul de di­ficil, de la Cabinetul său se aşteaptă mult.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cel mai tânăr premier s-a înconjurat de o gardă de vechi oameni de partid de la care trebuie să vină ideile noi pentru relansarea economiei

    Cabinetul Ponta 2 este format în cea mai mare parte din oameni cu multă vechime şi influenţi în partidele din care provin, ceea ce arată că premierul mizează pe stabilitatea cabinetului mai degrabă decât pe măsuri care să producă “şocuri” la nivel de percepţie publică. Acum că lista viitorului guvern este publică, se aşteaptă programul de guvernare care va indica într-o bună măsură politicile ce vor fi adoptate de executiv în anul ce vine şi în anii viitori. În preajma campaniei electorale, premierul a spus clar că dezavuează măsurile de austeritate care, în opinia sa, au produs mai mult rău. Rămâne de văzut însă în ce măsură el poate pune şi în practică convingerile sale pentru că, dacă va vrea să cheltuiască mai mult, atunci va avea nevoie de o creştere economică robustă şi, cel puţin în 2013, acest lucru nu se întrevede. Nu va putea să cheltuiască mai mult îndatorându-se pentru că nu va putea depăşi un deficit de 3% din PIB, aşa cum s-a angajat România în faţa UE.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce nume de miniştri erau vehiculate ieri pentru noul cabinet. Ponta nu riscă şi nu-şi asumă surprize

    Noul Cabinet (Ponta 2) va avea 21 de ministere şi mai mulţi miniştri delegaţi. Un alt ministru va coordona marile proiecte de infra­structură şi va exista şi un vicepremier fără portofoliu (vor mai fi încă doi vicepremieri care vor conduce şi ministere). Însă sunt puţine noutăţi – cei mai mulţi dintre miniştri au mai deţinut astfel de funcţii în trecut sau şi le păstrează pe cele pe care le deţin în prezent în Cabinetul Ponta 1.

    Mai multe pe zf.ro

  • Pe fiecare din cei 26 de membri ai guvernului pe care îi va anunţa astăzi premierul Ponta stă o povară de 500 mil. euro.

    În total, în cei patru ani de guvernare pe care îi începe acum guvernul Ponta are de rambursat 13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pe fiecare din cei 26 de miniştri ai noului guvern stă o “povară” de 500 de milioane de euro. Din cei 13 miliarde euro care trebuie daţi înapoi la FMI şi Comisia Europeană în perioada 2013-2016, 9,4 miliarde euro trebuie rambursaţi de BNR, din rezerva valutară şi restul de 3,6 miliarde de euro de la bugetul de stat. Probabil că în 2009 puţini miniştri şi parlamentari ai PSD s-au gândit atunci când au aprobat cel mai mare împrumut din istoria României, cât jumătate din bugetul ţării şi reprezentând 9% din PIB, că va veni ziua când va trebui să-l ramburseze. În primul guvern Boc, Victor Ponta a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul. Rambursarea împrumutului contractat de la FMI (13,5 miliarde de euro – principal şi dobânzi) se încheie în 2016, cele mai mari sume – reprezentând aproximativ 5 miliarde de euro/an – trebuind date înapoi în 2013 şi 2014.

    Mai multe pe zf.ro

  • Averea parlamentarilor de Bucureşti: salariu mediu de 2.000 euro pe lună, plasamente de sute de mii de euro, apartamente şi case de vacanţă

    Între cei mai bogaţi parlamentari aleşi în Bucureşti pe primul loc se clasează George Becali, omul de afaceri cunoscut ca finanţatorul echipei de fotbal Steaua Bucureşti. El deţine 85% din Avicola Iaşi şi 71% din compania Arcom, participaţia în aceste două companii ridicându-se la 48 milioane de euro, potrivit informaţiilor din declaraţia sa de avere. Pe lângă aceste plasamente el deţine şi un portofoliu de bijuterii în valoare totală de 400.000 euro. El are de recuperat şi datorii de câteva milioane de euro pe care le-a acordat în nume personal altor persoane fizice. Spre exemplu Becali i-a acordat un împrumut de 5,3 milioane de euro lui Costel Bucur, cunoscut ca fiind un apropiat al omului de afaceri. Mai mult, omul de afaceri are de recuperat alte 3 milioane de euro de la Teia Sponte, unul dintre şefii de la Steaua Bucureşti, dar şi alte 18 milioane de euro de la Vasile Geambazi, unul dintre nepoţii latifundiarului.

    Mai multe pe zf.ro

  • Opinie Octavian Bădescu: (Re)Construcţia “dreptei” – între necesitate istorică şi impostura formelor fără fond

    Dar cine sunt de fapt acesti oameni care se grabesc sa “reconstruiasca dreapta” si ale cui interese le pot dansii reprezenta? Sunt ei cumva reprezentanti relevanti ai mediului de afaceri, sunt oameni care au condus echipe spre profit in cariera lor antreprenoriala sau manageriala? Sunt oameni cu credibilitate in zona de business datorita indelungatei lor experiente de succes, la cel mai inalt nivel in mediul antreprenorial sau corporatist? Sunt oameni care prin deciziile lor politice au aparat interesele intreprinzatorilor sau ale celor care lucreaza pentru acestia? Sunt oameni care incontestabil au adaugat valoare si au si generat resurse prin taxe si impozite pentru redistribuirea de care cu certitudine s-au ocupat? Sau sunt cumva oameni care, in cvasi-intreaga lor cariera, au beneficiat de, ori au decis doar redistribuirea unor resurse create de altii? Indiferent de cat respect am avea pentru abilitatile politice ale dansilor, pentru dedicare inspre binele tarii, pentru orice mai doriti, dar cata credibilitate pot avea pentru electoratul cu vederi “de dreapta”, pentru manageri, pentru antreprenori, pentru oamenii din esaloanele 2 si 3 ale mediului de business corporatist, oamenii din prima sau a 2-a linie a ARD? In egala masura – pot fi relevanti pentru “dreapta” actualii lideri de prim-plan ai PNL? Sau cei din esalonul 2? Din pacate, mult prea putini dintre toti acestia.

    Mai multe pe zf.ro