Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
economii, spune Croitoru.
“Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
economia sa se rastoarne”.
Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.
Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
UE).
“Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
nationala”.
In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
2014).
Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
3%, in Bulgaria in jur de 1%.
Leave a Reply