BusinessMagazin

Tag: croitoru

  • Croitoru: În România nu e capitalism. Clicile de antreprenori de carton – politicieni au acaparat economia

    Prezentăm comentariul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

    Lucian Croitoru: Vom reuşi să facem din capitalism noua normalitate?

    Cei mai mulţi cred că actuala criză economică şi mai ales profunzimea ei este produsul capitalismului bazat pe pieţe libere. Faptul că aceasta se întâmplă la foarte scurt timp de la căderea socialismului pare să fie o dovadă pentru mulţi români. Doar puţini mai cred şi chiar şi mai puţini înţeleg că, dimpotrivă, criza mondială a apărut de la lipsa capitalismului chiar în ţările care l-au consacrat.

    În lume, în general, soluţia la problemele economice şi sociale este refacerea capitalismului. În România provocarea profundă este chiar instaurarea capitalismului şi transformarea lui în noua normalitate.

    Criza mondială şi capitalismul

    Capitalismul înseamnă o succesiune de alegeri libere responsabile pe care le fac entităţile private (oameni sau firme) dat fiind un set de reguli bune. Alegerile libere responsabile şi regulile bune conlucrează pentru a face din capitalism cel mai productiv mod de organizare economică cunoscut.

    Germania capitalistă a întrecut Germania socialistă, Coreea de Sud a întrecut Coreea de Nord, iar Finlanda a întrecut Estonia pe vremea când aceasta din urmă era parte a Uniunii Sovietice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Croitoru: Reluarea fluxurilor de capital sprijina revenirea economiei, dar pune presiune pe inflatie

    Croitoru a aratat, intr-o prezentare sustinuta la o conferinta
    de teme economice, ca pana in anul 2015 contributia fluxurilor de
    capital la cresterea Produsului Intern Brut va fi de 2,9% in
    viziunea FMI, cu un punct procentual mai mica fata de estimarile
    autoritatilor romane, de 3,9%. “In Romania, cresterea economica
    depinde foarte mult de ce se intampla in afara Romaniei. Suntem o
    tara mica si depindem de ce se intampla acolo si de deciziile care
    se iau acolo”, a spus Croioru. El a precizat ca este gresita ideea
    potrivit careia motoarele cresterii economice ar trebui sa se mute
    de la consum la investitii.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.

  • Mersul economiei in 2011 – cum au trecut autoritatile de la optimism la indoiala

    In acelasi timp, la Bucuresti, Lucian Croitoru, consilierul
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu, atragea atentia ca anul acesta
    s-ar putea incheia cu o crestere economica “mai negativa” decat
    estimarea de acum, care s-a pastrat neschimbata la -2% de la
    inceputul lui august incoace, iar la anul e posibil sa nu se
    realizeze cresterea de 1-2% estimata in prezent de Guvern.

    Ambele interventii pregatesc in fapt terenul pentru noul acord
    cu FMI de care a vorbit presedintele Traian Basescu la inceputul
    saptamanii trecute si care a starnit deja intense controverse in
    opinia publica, desi toti oficialii vorbesc de un acord preventiv,
    o “plasa de siguranta” fara implicarea unor sume concrete ce ar
    indatora si mai mult statul.

    Interesant e ca singurul care a vorbit deschis de o suma
    aferenta noului acord a fost ex-ministrul Sebastian Vladescu (10
    miliarde de euro, spune el), cel ce a mentionat prima data, in
    Romania anului 2008, in decembrie, de necesitatea unui imprumut de
    20 de miliarde de euro de la FMI, intr-un moment cand multi
    politicieni nici macar nu-si dadeau seama ca si in Romania incepuse
    deja criza.

  • Croitoru: Romania ar fi intrat in faliment fara creditul de la FMI

    “Din nefericire, Romania nu e in stare sa produca destule
    economii in interior pentru a asigura o crestere in jurul
    potentialului. Fara capitalurile din exterior, Romania ar creste
    semnificativ sub potential”, a spus Croitoru, la dezbaterea
    “Romania 2010: constrangerile economico-financiare si imperativele
    sociale”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Premierii de rezerva Theodor Stolojan si Lucian Croitoru ii rescriu teza lui Boc

    Motiv de speculatii ca Stolojan testeaza, de fapt, o majorare a
    taxelor care ar putea avea loc intr-un viitor apropiat.

    Daca, la Institutul de Studii Populare, Stolojan a spus despre
    criza din Romania ca “este mai usoara, desi pare mai grea”,
    Croitoru le-a spus doctoranzilor ASE ca sectorul bugetar ar trebui
    usurat nu cu o suta de mii, ci cu cinci sute de mii de angajati.
    Iata, in continuare, cele mai importante “teze” pe care le-au
    abordat cei doi premieri de rezerva.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Croitoru: Coruptia si mediul privat “infirm” au facut ca romanii sa piarda respectul pentru munca

    “Anumite valori culturale si religioase nu s-au deteriorat. S-a
    deteriorat respectul pentru munca si rolul pe care-l joaca munca in
    viata individului. Oamenii trebuie sa vada o corelatie intre
    efortul depus si rasplata din partea societatii, legatura intrea
    munca si modul de a trai (…) Deocamdata acest lucru este
    imposibil pentru ca sectorul privat s-a nascut infirm, este prea
    legat de stat, sau unde nu este legat de stat este prea putin pe
    baze concurentiale”, a spus Croitoru la dezbaterea “Perspectivele
    dezvoltarii economiei romanesti pana in 2015”, oraginazata de
    clubul de macroeconomie Econosofia si Institutul de Studii
    Populare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croitoru: Aproximativ 500.000 de angajati nu au ce sa faca in sectorul bugetar

    Croitoru le-a spus studentilor ca, in ciuda unor estimari
    potrivit carora in sectorul bugetar ar fi angajati 100.000-200.000
    de oameni a caror productivitate a muncii este foarte redusa,
    situatia reala se refera la 500.000 de oameni care “nu au ce sa
    faca in sectorul bugetar”.
    El raspuns intrebarilor privind reluarea cresterii economice,
    aratand ca Romania nu are resurse pentru a iesi singura din criza,
    iar revenirea va depinde de reivgorarea pietelor externe si de
    credibilitatea oferita de politicile interne pentru a atrage
    investitorii straini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croitoru: Romania risca “un drum rau”, daca a luat bani de la FMI si UE dar nu face restructurari

    “Daca vointa politica nu se manifesta, daca nu se fac acele
    restructurari, suntem pe un drum rau”, a afirmat Croitoru, la
    emisiunea “Dupa 20 de ani” a Pro TV, intrebat daca Romania nu ar
    putea ajunge in cazul Greciei dupa ce a imprumutat sume mari de la
    FMI si UE, bani pe care i-a cheltuit pe pensii si salarii.
    Oficialul BNR a recunoscut ca se stia inca de la inceputul
    acordului ca banii de la FMI si UE se vor duce in salarii si
    pensii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro