Toate cele trei tari vor avea la anul necesitati de finantare de
peste 10% din PIB – in cazul Romaniei, de aproape 17% din PIB, fata
de circa 13% in 2010, ceea ce inseamna un nivel inalt pe ansamblul
Europei Centrale si de Est, neintrecut decat de Serbia, cu peste
20%. Pentru Ungaria, necesarul de finantare va fi undeva sub
15%.
“Asemenea cerinte mari de finantare reflecta nu un fenomen care
dureaza doar un an, ci o problema intinsa pe mai multi ani, in
parte explicabila prin calendarul rambursarilor de datorii catre
FMI. Deloc surprinzator, aceste tari sunt aceleasi unde redresarea
economiei este mai modesta, cu semne slabe de reintoarcere a
fluxurilor de capital. Rambursarea acestor imprumuturi va afecta,
la randul ei, activitatea economica”, considera Gillian Edgeworth,
director pentru pietele emergente in cadrul UniCredit.
Ultima prognoza a UniCredit pentru economia Romaniei vizeaza o
scadere de 2,5% pentru 2010, ceea ce situeaza banca in tabara
pesimistilor, alaturi de Erste sau Raiffeisen, care prevad o
restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI, insusita de autoritati, are
in vedere o scadere de 1,9%.
“Balanta de cont curent se deterioreaza din cauza remiterilor mai
mici ale lucratorilor din strainatate si a reducerii investitiilor
straine directe. Coreland aceasta cu efectele politice problematice
ale masurilor de austeritate, ramanem prudenti asupra perspectivei
ratingului si a celei privind cursul de schimb”, apreciaza Rozalia
Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Pentru 2011, banca se asteapta la o crestere economica de 1,7%, sub
performanta regiunii, si la un curs mediu de schimb de 4,30
lei/euro, fata de 4,20 lei/euro in acest an. Investitiile straine
directe ar urma sa ajunga la 4,9 miliarde de euro, acelasi nivel
din 2009 (fata de 3,6 miliarde in 2010). Deficitul de cont curent
ar creste usor, de la 6,3% la 6,4% din PIB, in timp ce deficitul
bugetar s-ar reduce de la 7% la 5% din PIB.
ATENTIE LA 2013
Platile in contul programelor de finantare cu FMI nu vor depasi
nici anul acesta, nici la anul 0,3% din PIB in Romania, insa vor
creste substantial in anii urmatori, pana la un maxim de aproape 3%
din PIB in 2013. Si pentru Ungaria, Letonia, Serbia si Islanda,
varful platilor catre FMI, ca pondere in PIB, este prevazut sa aiba
loc in 2013.
In aceste conditii, estimeaza grupul italian, tranzitia cea mai
putin dureroasa ar putea s-o asigure rostogolirea datoriilor, sub
forma reinnoirii acordurilor cu FMI intr-o forma sau alta. “Aceasta
nu inseamna in mod necesar folosirea unor fonduri noi de la FMI, ci
evolutia spre programe de tip preventiv, care ar facilita o
renegociere a platilor daca ea va fi necesara”, precizeaza Gillian
Edgeworth.
Pe plan intern, un astfel de context inseamna ca nu se profileaza
presiuni inflationiste generate de cresterea cererii, iar ca atare,
nici banca centrala nu are motive sa ridice dobanda. “In cazul unor
eventuale presiuni pe curs care ar deveni semnificative, este de
asteptat ca Ungaria si Romania sa recurga la interventii in piata
in primul rand, pentru a limita deprecierea monedei, si abia in al
doilea rand sa majoreze dobanda cheie.”
In acelasi timp, daca guvernele din aceste tari vor face progrese
in reforma fiscala, spre sfarsitul anului viitor ar putea fi de
asteptat reduceri moderate ale ratei dobanzii, adauga Edgeworth.
Pentru Romania, aceasta ar insemna o scadere de la 6,25% la 5%.
Leave a Reply