OpenOffice evadeaza

Cand a cumparat Sun Microsystems, Oracle a preluat si proiectele
open source pe care Sun le-a gazduit, dintre care MySQL,
OpenOffice, VirtualBox si OpenSolaris sunt cele mai populare. Nu
doar sustinatorii softului liber si-au exprimat ingrijorarea
privind soarta acestor produse, deoarece macar primele doua au
devenit resurse vitale pentru numeroase companii si pentru tot mai
multe organisme administrative din diverse tari. Evident, problema
cea mai spinoasa este MySQL, deoarece acesta poate fi un concurent
pentru sistemul de baze de date de la Oracle pe anumite segmente de
piata. Cand s-a pus problema avizelor de la Departamentul de
Justitie si de la Comisia Europeana pentru aprobarea achizitiei,
Oracle a promis ca va sustine MySQL mai mult decat Sun si a mai
adaugat ca, la limita, comunitatea poate lansa o noua linie de
dezvoltare.

Desigur, codul acestor programe este acoperit de licente publice de
tip “copyleft”, ceea ce inseamna ca nimic nu impiedica un grup de
dezvoltatori sa realizeze o noua varianta a produsului (ceea ce se
numeste in lumea open source “fork”), insa o astfel de initiativa
implica o serie de greutati si chiar riscuri, dintre care confuzia
pe piata si neincrederea utilizatorilor nu sunt cele mai mici.
MySQL a reusit sa evite pana acum sciziunea, poate tocmai pentru ca
este un produs atat de important, iar Oracle nu este dispusa sa
devina si mai antipatica punand bete in roate unui program atat de
raspandit si indragit. Parerea mea a fost ca OpenOffice are sanse
mai bune la o viata relativ linistita sub patronajul Oracle,
deoarece traditionala rivalitate cu Microsoft l-ar putea face pe
Larry Ellison sa promoveze OpenOffice ca o alternativa la MS
Office.

Se pare ca nu asa s-au petrecut lucrurile, iar cei de la Oracle au
incercat sa-i forteze pe proiectantii suitei sa introduca si mai
multe componente Java in program, spre nemultumirea comunitatii,
care vede in aceasta o incercare de a compromite caracterul liber
al softului. Pe de alta parte, OpenOffice a fost destul de oropsit
si sub Sun, beneficiind de bugete de-a dreptul minuscule daca le
comparam cu cele de care beneficiaza alte proiecte (de pilda
Mozilla Firefox). Mai multe companii cu interese in open source
(printre care si Google) s-au oferit sa sprijine consistent
proiectul, in conditiile in care Sun, iar acum Oracle, ar fi
externalizat dezvoltarea intr-o entitate separata. Sun a evitat
aceasta varianta, probabil pentru ca ar fi pierdut astfel
contractul de copyright care-i permitea sa redistribuie codul
dezvoltat de comunitate sub orice alte licente, ceea ce-i oferea
practic posibilitatea sa imbunatateasca aproape gratuit varianta
comerciala StarOffice.

Lucrurile au inceput sa se precipite in august, subiectul fiind
OpenSolaris, varianta open source a sistemului de tip Unix de la
Sun. Oracle s-a aratat cu totul lipsit de interes fata de evolutia
proiectului, dar a insistat ca noile versiuni sa fie distribuite
doar cand sunt finalizate si nu zilnic, cum este firesc in
“bazarul” open source. Probabil ca au fost mai multe nemultumiri
care i-au determinat pe dezvoltatorii sistemului de operare sa
lanseze proiectul Illumnos, un fork OpenSolaris sustinut de
comunitate. Acum a venit randul dezvoltatorilor OpenOffice sa-si
declare independenta si sa lanseze o linie de dezvoltare separata –
denumita provizoriu LibreOffice – sub palaria unei organizatii
non-profit numite The Document Foundation, care a primit de la bun
inceput sprijinul Red Hat, al Canonical (distribuitorul Ubuntu),
Novell si Google, precum si binecuvantarea lui Richard Stallman si
a Free Software Foundation. Organizatia nou creata a invitat si
Oracle sa se alature, dar raspunsul inca se lasa asteptat. Daca
pana la urma raspunsul va fi favorabil, ar putea exista sansa ca
Oracle sa cedeze fundatiei brandul “OpenOffice.org”, ceea ce
explica caracterul provizoriu al numelui LibreOffice.

De notat ca LibreOffice nu este primul fork OpenOffice. Mai exista
o varianta pentru interfata Mac numita NeoOffice, iar Novell
supervizeaza de mai multi ani proiectul Go-oo, care va constitui
baza de plecare pentru LibreOffice. Intr-o prima faza, proiectantii
isi propun sa integreze patch-urile, sa finiseze interfata si sa
inlocuiasca componente bazate pe Java sau pe unele tehnologii
proprietare, care ar putea expune proiectul unor atacuri legale din
partea Oracle sau a Microsoft. Distributiile Linux Debian, Ubuntu,
Red Hat si Novell vor include de-acum LibreOffice.