Category: New Media

Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile

  • ICEEfest incepe in trei saptamani

    iCEE.fest s-a extins, ajungând la 6 scene plus o zonă outdoor, si la 12 linii de conţinut (Disruption, eHealth, VR&AR, Content, eCommerce, AdTech, Marcom, Smart Homes, Fin Tech, Creativity, Startups si Entertainment – concerte live, spectacole de standup comedy si prezentări amuzante).

    Majoritatea companiilor globale, începând cu Google si Facebook, continuând cu The New York Times, Shazam, Yahoo, Lad Bible, AOL si mulţi alţii (peste 120 de nume, în total) vor fi la Bucuresti în 15 si 16 iunie.

    Evenimentul va fi deschis pe 15 iunie, la 9.30, de Dragos Stanca, founder, ICEEfest. Pe lista de invitati se numara Constantine Kamaras, Chairman of the Board of Directors, IAB Europe; Odysseas Ntotsikas, Founder and Managing Director, Think Digital Group; Meagan Lopez, Global Digital Business Director, The New York Times; Jan Jirsa, Brand Engagement Director CEEMEA, LEGO; Ela Moraru, Country Business Development Manager, Google; Catalina Ionescu, Client Partner eCommerce CEE, Facebook; John Wittesaele, EMEA President, Xaxis; Chris Skinner, independent consultant and author, TheFinancer.

    Mai mulţi speakeri cunoscuţi din domenii diverse vor urca pe scenele festivalului: Shafi Ahmed – primul chirurg care a folosit realitatea virtuală într-o operaţie, Dave Birss – creativul care îmbină muzica si neuromarketingul, Chris Skinner – expert global în impactul tehnologiei în transformarea sistemului financiar-bancar sau Alex Khan – cea mai influentă persoană în social media din Germania si mulţi alţii.

    „După 5 ani de la lansarea conceptului, festivalul a ajuns la maturitate iar anul acesta avem cea mai apropiată ediţie de ce se doreste a fi iCEE.fest, ca proiect”, spune Dragos Stanca, fondator.

    O dată cu lansarea agendei din acest an, organizatorii au anunţat si mai multe tipuri de bilete, dedicate anumitor categorii profesionale sau doar pentru una din cele două zile ale festivalului.

    Biletele încă disponibile pot fi achiziţionate de pe site-ul oficial, iCEEfest.com.

    Studenţii si elevii interesaţi beneficiază de 50% discount la toate categoriile de bilete iar 10% din valoarea încasărilor va fi donată proiectului Copăceni Tech House, menit să ajute copiii cu boli grave să se bucure de cele mai noi tehnologii.

    Festivalul are loc în 15 si 16 iunie, la cinematograful din cadrul Băneasa Mall, în parteneriat cu Orange. Printre partenerii iCEE.fest 2017 se mai numără XAXIS, BCR, Volkswagen si Carrefour.

  • Românii au căutat mai multe informaţii despre călătorii de pe smartphone decât de pe desktop

    ”În 2016, 48% dintre căutări au fost realizate de pe mobil, în timp ce 47% au fost realizate de pe Desktop. Companiile de turism, şi nu numai, trebuie să regândească strategiile de marketing astfel încât să fie “mobile first”, deoarece volumul de căutari de pe desktop este în scădere”, a declarat Daniel Slăvenie, Managing Partner Moloso.

    Cu toate acestea rata de conversie, în continuare, este mai mare pe desktop.  54% din utilizatorii care au achiziţionat pachete turistice (leisure) au declarat că funcţionalitatea greoaie şi experienţa acestora pe versiunea mobilă a site-ului au fost motivul principal pentru care aceştia au finalizat achiziţia pe desktop.

    ”În cel mai scurt timp mobilul va ajunge pilonul central în planificarea şi achiziţia unei vacanţe. Acest lucru va aduce o schimbare în comportamentul şi aşteptările consumatorilor.”, continuă reprezentantul Moloso.
    Pe subverticala de pensiuni (bed&breakfast), volumul de căutări în tot anul 2016 a înregistrat o creştere de 45.64%, încă o dovadă că românii preferă destinaţiile interne.

    ”Căutările de pe Mobil pentru subverticala pensiuni au crescut anul trecut cu 85% in 2016 faţă de 2015. Din totalul căutărilor pe nişa de pensiuni, 53% au fost realizate de pe mobil. În primele saptamani din 2017 am înregistrat o creştere a căutarilor cu 100% si preconizăm ca pe tot anul vom avea o creştere de 65%”, a menţionat Daniel Slăvenie.

    ”Dacă ne referim la destinaţii, cea mai căutată este Grecia, volumul de căutări fiind in crestere cu 200% în 2016 faţă de 2015. Au mai fost înregistrate creşteri pentru Cipru şi destinaţiile din Spania – Mallorca, Tenerife, Gran Canaria sau Costa Brava. Însă am observat o scădere cu 30% la începutul acestui an in Turcia, cel mai probabil pe fondul situaţiei tensionate din ţară”, a menţionat Catalin Macovei, Managing Partner Moloso.

    MoLoSo a fost înfiinţată în 2013 de către Cătălin Macovei, iar în 2015 Daniel Slăvenie s-a alăturat în calitate de Managing Partner.  Compania a avut o cifră de afaceri de 300.000 euro în 2016.

  • Lecţie de marketing în era consumatorilor

    Nu este un secret că explozia tehnologiei digitale a revoluţionat profesia de marketer, mai cu seamă datorită multitudinii de platforme prin care mesajele companiei pot ajunge la oameni. Sophie Blum, vicepreşedinte de marketing al P&G, povesteşte care sunt paşii pe care trebuie să îi facă specialiştii în domeniu în era consumatorilor care au puterea de a alege, dar au şi tehnologia în vârful degetelor.

    „Până la jumătate din timpul dedicat consumului de media este petrecut în prezent în mediul digital, din care o treime pe mobil, iar în curând toate mediile vor fi susţinute de tehnologia digitală”, anticipează Sophie Blum, vicepreşedinte de marketing, Europa şi India, Orientul Mijlociu, Africa (IMEA) în cadrul companiei americane P&G. Prezentă în peste 180 de ţări, cu vânzări ce au ajuns la o valoare netă de 65,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2016, P&G este cea mai mare multinaţională din industria bunurilor de larg consum. Cu circa 65 de branduri în portofoliu, compania este şi cel mai mare advertiser din lume: potrivit informaţiilor din presa internaţională, bugetul media al P&G depăşeşte 8,5 miliarde de dolari anual.

    Sophie Blum lucrează la P&G de aproximativ 24 de ani. În acest interval de timp, a ocupat poziţii în companie atât la nivel local, cât şi la nivel regional şi global – printre acestea se află şi conducerea hubului P&G din Israel timp de aproape un deceniu. Din funcţia de VP marketing în Europa şi IMEA, Blum este responsabilă de transformarea companiei într-o organizaţie revoluţionară din punctul de vedere al marketingului, care să fie motorul unei transformări la nivel global a P&G.
    „Trăim în era consumatorilor. Sunt împuterniciţi de tehnologie şi posibilitatea de a alege. Vor continua să se documenteze şi să caute orice, oricând, oriunde – unde şi când este cel mai convenabil pentru ei. Sunt mai conştienţi în ce priveşte valoarea lucrurilor, mai exigenţi şi se aşteaptă, tot mai mult, să aibă o experienţă personalizată, fără cusur, cu brandul”, descrie Blum peisajul media actual. În contextul în care majoritatea consumatorilor îşi petrec din ce în ce mai mult timp în mediul digital, şi investiţiile alocate acestui spaţiu de către marketeri cresc.

    Fără să ofere cifre, Blum observă că SUA, Germania şi Marea Britanie au avansat mult în acest domeniu, iar în ce priveşte e-commerce-ul, ţări precum Coreea, Singapore sau China sunt, de asemenea, deschizătoare de drumuri. Există, încă, diferenţe semnificative de la o piaţă la alta şi de la o ţară la alta. Televiziunea rămâne un mediu vital, iar în unele pieţe, radioul este foarte important. În altele, publicitatea outdoor şi cea directă sunt critice. „Rolul nostru este de a înţelege consumatorul în serviciul căruia dorim să fim şi căruia vrem să ne adresăm şi apoi să livrăm concepte de marketing şi comunicare extraordinare, pe platformele unde există cele mai mari şanse să ajungem la el, într-un mod autentic şi eficient”, explică Blum.

    În ce priveşte P&G, ea spune că tehnologia a permis companiei să conecteze publicul cu brandurile sale în moduri pe care nu şi le-ar fi imaginat niciodată în urmă cu zece ani – căutare online, social media, video, mobile, publicitate nativă, tweeturi, snapchaturi şi e-commerce. „Este necesar să evoluăm în modul în care planificăm, targetăm, executăm şi optimizăm campaniile noastre de construire de brand şi să fim pregătiţi să inovăm şi să creăm noi posibilităţi, cu noi parteneri.”
    Provocarea majoră în ce priveşte mediul digital şi oportunităţile pe care le oferă este menţinerea atenţiei consumatorului şi pe elementele fundamentale ale strategiei de brand şi ale standardelor de marketing pe care compania le are.

    Pentru a câştiga în această nouă lume, unde lupta pentru atenţia consumatorului este atât de intensă, limitele creativităţii trebuie provocate la maximum, iar publicitatea să ajungă la rang de măiestrie. „Ţinta noastră ar trebui să fie cele mai creative soluţii posibile, care să îi încânte pe consumatori şi să îi atragă faţă de brandurile noastre, astfel încât să aleagă să interacţioneze cu ele”, spune Blum. Ea adaugă că există o largă paletă creativă atunci când vine vorba despre alegerea modului în care se exprimă brandurile, pe care o aseamănă cu o operă de artă pictată pe o pânză. „Pe această pânză pot exista zone centrale care conving, povestesc ce face brandul şi prin ce este mai bun. Alte zone educă. Şi întotdeauna există loc pentru exprimarea unui punct de vedere cultural, atunci când acest lucru este relevant pentru brand şi pentru consumator”, explică Blum, într-un mod metaforic. Indiferent de modalitatea de exprimare, în centru se află întotdeauna o idee puternică, inspirată din buna cunoaştere a consumatorilor, care defineşte, într-un mod unic, obiectivul brandului.

    VP-ul de marketing al P&G nu diferenţiează câştigătorii în jocurile media digitale între companii mici sau mari; crede că vor fi câştigătoare companiile care înţeleg, îndeplinesc şi depăşesc cel mai bine solicitările şi aşteptările consumatorilor. „Diferenţa esenţială în anii care vor urma va fi dată de ritmul schimbării – atât în ce priveşte nevoile consumatorilor, cât şi în tehnologiile şi platformele disponibile pentru a-i servi.” Astfel, indiferent de produs sau serviciu – fie că este vorba despre un start-up, fie despre o multinaţională prezentă de sute de ani pe piaţă – prioritatea majoră va fi întotdeauna aceea de a rămâne concentrat pe informaţiile despre consumatori şi pe efortul de a servi nevoile reale ale acestora. „Începeţi cu aspectul care îl frământă sau nemulţumeşte pe consumator, cu privire la care doriţi să îi oferiţi o soluţie, aflaţi ceea ce este important pentru el şi lăsaţi ca tot ceea ce faceţi să fie ghidat de acest lucru”, este sfatul pe care îl oferă ea companiilor, prin prisma comunicării în mediul digital.

    Ce loc ocupă România în strategia de marketing a P&G? Blum cunoaşte deopotrivă punctele forte ale ţării, cât şi minusurile. Ea menţionează una dintre cele mai ridicate rate de creştere a PIB-ului din Europa, în care consumul joacă un rol major. Blum observă de asemenea cum consumatorii români sunt adepţi timpurii şi îmbrăţişează rapid noi produse şi tendinţe. „Au trecut repede de la o gamă restrânsă de produse din trecut la branduri globale de top.” Totodată, consumatorii români sunt foarte preocupaţi de tehnologie, cu o rată foarte ridicată de penetrare a telefoanelor inteligente şi una dintre cele mai mari viteze de acces la internet din Europa. Cu toate acestea, puterea lor de cumpărare încă se află sub media europeană, remarcă Blum. Atunci când P&G pregăteşte soluţiile personalizate pentru consumatorii români, toate aceste aspecte sunt luate în calcul. „Suntem foarte mândri să observăm că apreciază brandurile noastre de top şi ne răsplătesc cu una dintre cele mai mari cote de piaţă din Europa”.

  • Ce jocuri video ne vor goli buzunarele anul acesta – FOTO, VIDEO

    Anul acesta pare a fi anul în care realitatea virtuală devine realitate, dacă-mi permiteţi această expresie. În 2016 sunt programate să fie lansate o serie de dispozitive destinate realităţii virtuale (VR), precum Oculus Rift, HTC Vive sau PlayStation VR (13 octombrie la preţul de 399 de dolari), în plus faţă de sistemele lansate deja. Cu toate acestea, încă nu există prea multe jocuri video care să fi intrat în această zonă. La E3 2016 producătorul de jocuri video Bethesda a anunţat că Fallout 4 va primi o versiune VR pentru HTC Vive, în 2017, iar norocoşii prezenţi acolo au putut testa o versiune aflată încă în dezvoltare. De asemenea, o versiune VR a fost anunţată şi pentru proaspătul lansat Doom (exact, jocul acela din anii ’90 care a fost adus la standardele actuale), dar aici nu va fi vorba chiar de o versiune jucabilă, ci mai degrabă de un filmuleţ, o dovadă a muşchiului tehnic al producătorilor.

     

    Sony aduce pentry PlayStaion VR Farpoint, un shooter a cărei acţiune are loc pe o planetă extraterestră hostilă. În plus, şi Batman trece în realitatea virtuală prin intermediul titlului Batman Arkham VR unde jucătorii vor putea „purta“ mantia liliacului.

    „Realitatea virtuală promite să ne ofere o experienţă de joc cu totul inedită şi noi credem că un joc first-person RPG este perfect pentru ca jucătorii să se scufunde în lumea virtuală. Vă spun, cu Pip-Boy-ul pe mână, cu o puşcă în mână şi să te plimbi prin lume este o experienţă de neuitat“, a declarat Pete Hines, vicepreşedinte al Bethesda.

    Dezvăluirile nu s-au oprit în ograda Bethesda; iD Software au anunţat un nou joc din seria Quake, numit Quake Champions. Tim Willits, directorul iD Software, a descris Quake Champions ca fiind „un first-person shooter pentru PC, creat pentru toate tipurile de jucători, fie că eşti nou-venit în lumea Quake sau îl joci de 20 de ani încoace. Jocul este creat pentru a fi jucat ca eSport la orice nivel“. Vom afla mai multe despre Quake Champions în cadrul QuakeCon din august.

    Dishonored 2 a fost anunţat pentru prima dată la E3 2015, dar de data aceasta cei de la Bethesda au venit cu secvenţe din joc şi cu o dată de lansare, 11 noiembrie. În Dishonored 2 vei putea să alegi să continui povestea protagonistului din prima parte, Corvo Attano, sau poţi alege un alt personaj, Emily Kaldwin, moştenitoarea tronului din Dunwall, pe care Corvo a salvat-o în jocul precedent.

    Electronic Arts şi-a prezentat jocurile video pentru platformele clasice (PC, Xbox sau PS4), precum Mass Effect, Battlefield sau Titanfall. Compania a fost zgârcită la vorbe în prezentarea Mass Effect Andromeda, dar a promis că vor fi oferite mai multe detalii la toamnă. În clipul prezentat putem întrezări, pe lângă câteva elemente de gameplay, o varietate de rase extraterestre noi şi o posibilă versiune a eroinei din joc, mai mult munca oamenilor din spatele jocului. Mass Effect a fost o serie de succes a celor de la Bioware/EA atât ca încasări, cât şi ca mod în care a fost receptat de critici. Andromeda ar fi un pas important, ce nu trebuie ratat, pentru relansarea jocului.

     

  • Şcoala online a Google

    Programul constă într-o serie de 23 de lecţii cu exemple şi studii de caz pe diferite subiecte, de la cum să îţi promovezi afacerea online până la cum să vinzi online mai mult. De ce avem nevoie de lecţii? Pentru că nu trăim în ţara specialiştilor IT bine pregătiţi în ţara internetului de viteză (în urmă cu câteva zile Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, spunea că Ploieştiul este se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong Kong).

    „4 din 5 români nu au cunoştinţele necesare de a pune în valoare diferitele tehnologii în spaţiul digital. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi trebuie să vedem ce avem de făcut. Companiile trebuie să înţeleagă de ce anumite tehnologii sunt esenţiale în a şti cum să comunici, cum să analizezi date, cum poţi găsi o nouă piaţă, cum poţi fi competitiv la nivel global”, spune Dan Bulucea, country director la Google România, la lansarea programului Atelierul Digital.

    Declaraţiile şefului Google România sunt susţinute de datele Digital Economy & Society Index (DESI), din care reiese că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţe digitale. Doar 16% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, în comparaţie cu media de 30% a UE 15 (primele 15 state ale Uniunii Europene) şi 26% a ţărilor NMS 13 (ţările din centrul şi estul Europei). Mai mult, 43% dintre români declară că nu au deloc competenţe digitale, ceea ce este mult peste media de 25% în ţările NMS 13 şi 14% în UE 15. Doar 8% dintre români cred că au cunoştinţe digitale destul de solide pentru a face faţă într-un mediu de lucru competitiv.

    Creşterea competenţelor digitale a populaţiei este necesară deoarece, potrivit datelor Comisiei Europene, în viitorul apropiat 90% dintre slujbe vor necesita cunoştinţe digitale. Comisia Europeană estimează că, până în 2020, 825.000 de locuri de muncă vor fi neacoperite din cauza acestui decalaj. „Internetul este esenţial în societatea de astăzi, oferind oportunităţi şi mijloace de dezvoltare antreprenorilor şi afacerilor. Vrem ca prin programul Atelierul Digital lansat astăzi să oferim un instrument care să ajute viitoarea forţă de muncă şi antreprenorii în obţinerea cunoştinţele digitale atât de importante în economie”, a spus Dan Bulucea.

    Atelierul Digital oferă pregătire în lumea digitală sub forma unor cursuri video gratuite. Utilizatorii pot alege o anumită temă pe care vor să se pregătească sau să urmeze întregul curs online. La final, după susţinerea unui test, vor primi o certificare din partea Google şi IAB Europe, care este valabilă nu numai la noi în ţară dar şi în Europa. Întregul curs cuprinde 89 de lecţii, împărţite în 23 de teme, adică aproape 7 ore de conţinut filmat în România. „Ne propunem să contribuim la dezvoltarea competenţelor digitale a cel puţin 30.000 de studenţi în 2016”, a subliniat obiectivul programului şeful Google România.

    La nivel european, Google s-a angajat să ofere pregătire digitală a peste 2 milioane de europeni până în 2017. În acest sens, compania a anunţat că investeşte 42 milioane de euro în 2016 pentru a creşte nivelul cunoştinţelor digitale la nivelul companiilor şi persoanelor din Europa, prin pregătirea unui număr şi mai mare de antreprenori şi studenţi.

     

     

  • Agenda ascunsă a noilor butoane Facebook

    Misiunea Facebook de a construi „reacţiile“ a început în urmă cu un an. Zuckerberg a fost de acord cu faptul că utilizatorii au nevoie de o metodă mai nuanţată de a interacţiona cu postările de pe reţeaua de socializare.

    Poate vă gândiţi la faptul că o comunicare mai nuanţată şi clară se face prin comentarea unui articol. Din cauza faptului că tot mai mulţi oameni accesează Facebook prin intermediul telefoanelor mobile e mai convenabilă interacţiunea prin apăsarea unui buton, astfel emoticoanele (pictograme utilizate pentru a exprima în conversaţiile online diverse stări şi sentimente) par a fi un pas natural pentru reţeaua de socializare.

    1,6 miliarde de utilizatori de Facebook folosesc „like” de peste 6 miliarde de ori pe zi!. Companiile caută postările care obţin cele mai multe interacţiuni – like-uri sau share‑uri pentru a-şi spori popularitatea paginii. Dar în acelaşi timp butonul de „îmi place” nu este o unealtă potrivită pentru anumite lucruri – a murit cineva, un cutremur a devastat o regiune din Asia etc.
    Aşa că era normal să apară o schimbare. Partea complicată este faptul că această reţetă a fost de succes pentru Facebook până acum. Dacă faci o schimbare, rişti să pierzi ceea ce aveai deja.

    „Like-ul este o caracteristică definitorie a Facebook-ului. Era necesar ca această modificare să fie executată foarte bine, fără a distrage atenţia şi fără crea dezordine. Alternativa unui buton de «îmi displace» a fost respinsă pe motiv că ar crea prea mult negativism”, a spus Chris Cox, unul dintre oamenii de la Facebook responsabili cu Newsfeed-ul (fluxul de noutăţi), pentru Bloomberg.

    Una dintre provocări a fost alegerea corectă a pictogramelor. Nu puteau oferi un număr prea mare de emoticoane, ci a trebuit să le aleagă pe sprânceană. Astfel au distilat emoţiile umane în cinci categorii: adoraţie, amuzament, furie, uimire şi tristeţe. Numai că înainte de a fi cinci, acestea au fost şase, însă „yay“ nu a ajuns în varianta oficială deoarece a fost considerat a fi prea ambiguu.

    Întrebarea rămâne: de ce aceste schimbări? Din motive de marketing şi publicitate, bineînţeles. Deşi răspunsul celor de la Facebook este faptul că noile butoane, „reacţiile”, sunt o extensie a butonului „îmi place”, astfel utilizatorul are mai multe modalităţi de a reacţiona la o postare, le va oferi utilizatorilor noi metode de a comunica şi de a se exprima. Ceea ce ar putea fi adevărat, dar ceea ce uită Facebook să menţioneze este faptul există şi un al doilea motiv: date, multe date şi diversificate.

    Butonul „like” a fost o sursă importantă de informaţie pentru Facebook. De fiecare dată când cineva apasă „îmi place” transmite reţelei de socializare că vrea să vadă mai multă informaţie de acest gen. Problema era că prin apăsarea acestui buton, Facebook nu ştia ce simte acel utilizator, dar de acum compania va şti exact ce îl face pe utilizator să râdă, ce îl înfurie sau ce îl întristează.

    Astfel compania va putea colecta mai multe informaţii despre felul în care utilizatorii interacţionează cu news feedul (ce le place, ce îi face furioşi sau ce îi întristează). Oamenii din spatele algoritmului care decide ceea ce vede un utilizator lucrează tot timpul şi îl perfecţionează pentru a le oferi acestora cea mai bună experienţă. Folosindu-se de aceste date, Facebook ar putea personaliza şi mai mult informaţiile pe care le primeşte un om astfel încât acesta să nu se plictisească niciodată. Dar acelaşi lucru se poate aplica şi la reclamele pe care le vede. Publicitarii totdeauna au vrut să afle felul în care reacţionează oamenii la reclame, iar acum vor putea vedea acest lucru mai uşor ca niciodată.

    Facebook nu a spus încă că va folosi aceste informaţii astfel, dar, cel mai probabil o va face pe viitor. „Iniţial nu va conta dacă o persoana va apăsa «îmi place», «uau» sau «tristeţe» în dreptul unei postări. Vom folosi aceste reacţi în mod similar cu «îmi place», adică vor vedea mai des acelaşi tip de conţinut. În viitor sperăm să înţelegem cum diferitele reacţii vor cântări în realizarea newsfeed-ului”,  scrie Sammi Krug, product manager la Facebook, pe blogul companiei.

     

  • Agenda ascunsă a noilor butoane Facebook

    Misiunea Facebook de a construi „reacţiile“ a început în urmă cu un an. Zuckerberg a fost de acord cu faptul că utilizatorii au nevoie de o metodă mai nuanţată de a interacţiona cu postările de pe reţeaua de socializare.

    Poate vă gândiţi la faptul că o comunicare mai nuanţată şi clară se face prin comentarea unui articol. Din cauza faptului că tot mai mulţi oameni accesează Facebook prin intermediul telefoanelor mobile e mai convenabilă interacţiunea prin apăsarea unui buton, astfel emoticoanele (pictograme utilizate pentru a exprima în conversaţiile online diverse stări şi sentimente) par a fi un pas natural pentru reţeaua de socializare.

    1,6 miliarde de utilizatori de Facebook folosesc „like” de peste 6 miliarde de ori pe zi!. Companiile caută postările care obţin cele mai multe interacţiuni – like-uri sau share‑uri pentru a-şi spori popularitatea paginii. Dar în acelaşi timp butonul de „îmi place” nu este o unealtă potrivită pentru anumite lucruri – a murit cineva, un cutremur a devastat o regiune din Asia etc.
    Aşa că era normal să apară o schimbare. Partea complicată este faptul că această reţetă a fost de succes pentru Facebook până acum. Dacă faci o schimbare, rişti să pierzi ceea ce aveai deja.

    „Like-ul este o caracteristică definitorie a Facebook-ului. Era necesar ca această modificare să fie executată foarte bine, fără a distrage atenţia şi fără crea dezordine. Alternativa unui buton de «îmi displace» a fost respinsă pe motiv că ar crea prea mult negativism”, a spus Chris Cox, unul dintre oamenii de la Facebook responsabili cu Newsfeed-ul (fluxul de noutăţi), pentru Bloomberg.

    Una dintre provocări a fost alegerea corectă a pictogramelor. Nu puteau oferi un număr prea mare de emoticoane, ci a trebuit să le aleagă pe sprânceană. Astfel au distilat emoţiile umane în cinci categorii: adoraţie, amuzament, furie, uimire şi tristeţe. Numai că înainte de a fi cinci, acestea au fost şase, însă „yay“ nu a ajuns în varianta oficială deoarece a fost considerat a fi prea ambiguu.

    Întrebarea rămâne: de ce aceste schimbări? Din motive de marketing şi publicitate, bineînţeles. Deşi răspunsul celor de la Facebook este faptul că noile butoane, „reacţiile”, sunt o extensie a butonului „îmi place”, astfel utilizatorul are mai multe modalităţi de a reacţiona la o postare, le va oferi utilizatorilor noi metode de a comunica şi de a se exprima. Ceea ce ar putea fi adevărat, dar ceea ce uită Facebook să menţioneze este faptul există şi un al doilea motiv: date, multe date şi diversificate.

    Butonul „like” a fost o sursă importantă de informaţie pentru Facebook. De fiecare dată când cineva apasă „îmi place” transmite reţelei de socializare că vrea să vadă mai multă informaţie de acest gen. Problema era că prin apăsarea acestui buton, Facebook nu ştia ce simte acel utilizator, dar de acum compania va şti exact ce îl face pe utilizator să râdă, ce îl înfurie sau ce îl întristează.

    Astfel compania va putea colecta mai multe informaţii despre felul în care utilizatorii interacţionează cu news feedul (ce le place, ce îi face furioşi sau ce îi întristează). Oamenii din spatele algoritmului care decide ceea ce vede un utilizator lucrează tot timpul şi îl perfecţionează pentru a le oferi acestora cea mai bună experienţă. Folosindu-se de aceste date, Facebook ar putea personaliza şi mai mult informaţiile pe care le primeşte un om astfel încât acesta să nu se plictisească niciodată. Dar acelaşi lucru se poate aplica şi la reclamele pe care le vede. Publicitarii totdeauna au vrut să afle felul în care reacţionează oamenii la reclame, iar acum vor putea vedea acest lucru mai uşor ca niciodată.

    Facebook nu a spus încă că va folosi aceste informaţii astfel, dar, cel mai probabil o va face pe viitor. „Iniţial nu va conta dacă o persoana va apăsa «îmi place», «uau» sau «tristeţe» în dreptul unei postări. Vom folosi aceste reacţi în mod similar cu «îmi place», adică vor vedea mai des acelaşi tip de conţinut. În viitor sperăm să înţelegem cum diferitele reacţii vor cântări în realizarea newsfeed-ului”,  scrie Sammi Krug, product manager la Facebook, pe blogul companiei.

     

  • Schimbările din spectacolul media global

    Mediul este mesajul„, titlul unui capitol predat în cadrul facultăţilor de comunicare din întreaga lume, este o expresie care îi aparţine lui Marshall McLuhan, un teoretician al secolului XX care a studiat instrumentele puternice de influenţă socială, printre care şi media. Propoziţia se traduce prin faptul că, de multe ori, modul cum conţinutul este publicat joacă un rol important nu doar prin conţinutul livrat, ci şi prin caracteristicile mediului însuşi. Astfel spus: existenţa televiziunii sau a Internetului este mai importantă în sine decât conţinutul programelor difuzate. Cât de mult din sensul expresiei lui McLuhan s-a păstrat astăzi, când canalele media se înmulţesc zilnic?

    „Am putea să vorbim despre succesul în industria media, în contextul provocărilor actuale aduse de Internet şi noile tehnologii ore întregi, dar, pe scurt, am observat că, în pofida alegerilor infinite pe care le oferă Internetul, oamenii se întorc săptămânal către aceleaşi 10-15 site-uri pe care le-au urmărit anterior, iar, în ce priveşte televiziunea, în ultimii 70 de ani, indiferent că în piaţă existau zeci, sute sau chiar mii de posturi, oamenii se întorceau mereu către aceleaşi aproximativ zece posturi preferate„, spune Jean-Briac Perrette, preşedinte al Discovery Networks International, pe care l-am întâlnit în cadrul evenimentului Discovery Communications Upfront 2014-2015, prin care compania americană şi-a prezentat grila de programe pentru noul an advertiserilor şi presei din întreaga lume.

    Anterior funcţiei ocupate la Discovery, Perrette a lucrat timp de 11 ani în cadrul NBCUniversal, unde a fost responsabil de distribuţia conţinutului TV şi a filmelor pe mai multe platforme, dar a avut şi un rol important în dezvoltarea Hulu, televiziunea online lider pe pieţele din Statele Unite ale Americii.

    Părerea personală a lui Perrette este că, într-o lume în care alegerile sunt din ce în ce mai multe, consumatorii sunt tentaţi să se orienteze către două direcţii: pe de o parte, le place posibilitatea de a alege, aceasta fiind atrăgătoare din punctul de vedere al libertăţii pe care o oferă, iar pe de altă parte, pot fi copleşiţi de oferta variată şi se întorc către brandurile cu care s-au obişnuit. „În această infinită lume de alegeri care se proliferează tot mai mult, reţeta succesului este asigurată de mărci cu renume şi de calitatea produselor oferite; oamenii vor ghiduri de încredere care să îi ajute să navigheze prin multitudinea de informaţii„, adaugă el. „Ne aflăm într-un moment de tranziţie: deşi există discuţii ample legate de digitalizare, cea mai mare audienţă este creată încă de televiziune; iar fenomenul orientării spre alte canale de comunicare este abia la început.„

    În acest context, direcţia merge de la o platformă de Pay TV spre o companie video disponibilă pe toate tipurile de ecrane, nu doar pe televizor. „Cele două direcţii înspre care va evolua experienţa video sunt crearea mai multor modalităţi pentru ca fanii să interacţioneze cu conţinutul, personajele şi poveştile create, complementar cu ce se întâmplă pe ecrane, dar şi difuzarea a tot ce există în acest moment la televizor pe toate dispozitivele inteligente.„

    Perrette a observat că, în ce priveşte conţinutul, poveştile pe care consumatorii le aşteaptă de la mediile digitale sunt aceleaşi cu cele pe care le vor pe mijloacele tradiţionale media, cum ar fi televizorul: poveşti mari şi personaje importante: „Chiar dacă vor exista investiţii orientate din ce în ce mai mult în direcţia mediilor partenere mijloacelor tradiţionale de comunicare, aceasta fiind o schemă relativă aflată în creştere, cea mai mare parte a investiţiilor merge în direcţia conţinutului„. Aspect demonstrat şi de valoarea pe care compania intenţionează să o cheltuiască în construirea de conţinut pentru noul sezon: 1,5 miliarde de dolari, potrivit unui videoclip parte a prezentării Discovery Upfront care s-a desfăşurat recent la New York.

  • Start-up advertising – reţeta de milioane a unui tânăr de 34 de ani

    SENDINŢA PRINCIPALĂ DIN PIAŢA DE DIGITAL DIN ISRAEL ESTE UN CONCEPT NUMIT START-UP ADVERTISING, care descrie campanii creative de marketing şi publicitate tratate ca un start-up în sine, construite în jurul tehnologiei şi deschise la experimente. Asta vreau să fac acum şi în România„, îşi descrie pe scurt planurile şi strategia pentru industria autohtonă de digital israelianul Nir Refuah. Venit recent la conducerea MRM România, agenţia de marketing digital membră  a grupului de comunicare McCann Worldgroup România, executivul în vârstă de 34 de ani a experimentat cu acest concept vreme de aproape cinci ani, din ianuarie 2008, când a preluat poziţia de VP Creative al McCann Digital Tel Aviv.

    Acum, principala lui preocupare este să convingă şi companiile cu operaţiuni pe plan local să investească în asemenea campanii şi să renunţe la a mai trata digitalul precum un domeniu complet separat de restul formelor de promovare şi marketing, cu strategii şi bugete separate. „Experienţa lui în start-up-uri de tehnologie şi media digitală este unică în România şi în regiune. Israelul este o piaţă foarte dezvoltată din punct de vedere al digitalului şi orice import de talent de acolo va ajuta piaţa din România să avanseze„, spune despre el Adrian Boţan, VP Creative al McCann Worldgroup Central Eastern Europe.

    Istoria lui Refuah în domeniul creării de campanii de advertising, conţinut şi interacţiune online începe de când avea numai 15 ani, într-o perioadă în care internetul începea să explodeze în Israel. A descoperit atunci diverse platforme pe internet unde oamenii se puteau conecta şi comunicau de la distanţă, „Buletin Broadcast Systems (BBS) se numeau, echivalentul a ceea ce definim astăzi drept reţele de socializare„, şi a pornit astfel Othello, prina asemenea reţea israeliană.

    „După trei ani am vândut afacerea către Bezeq pentru 400.000 de dolari, o sumă care poate părea mică prin comparaţie cu tranzacţiile de zeci sau sute de milioane de dolari din domeniul online, dar uriaşă pentru un tânăr de 18 ani, mai ales la acea vreme„, povesteşte Nir Refuah.

    Următorul pas în lumea internetului l-a făcut la portalul Tapuz, adică portocală în ebraică, unde a fost vreme de câţiva ani editor-şef şi directorul de dezvoltare de conţinut. „Din punctul de vedere al conţinutului, Israelul era destul de avansat faţă de alte ţări din regiune sau europene, dar ca infrastructură era mult în urmă, lucru care se întâmplă inclusiv în prezent, mai ales prin comparaţie cu România, unde infrastructura este una dintre cele mai bune din lume„, spune şeful MRM România. Apoi a mers la Walla, astăzi cel mai mare site după Google şi Facebook, dar pe atunci o companie la început, cu opt oameni şi birouri într-o zonă industrială de la marginea Tel Avivului, în apropierea unei fabrici de peşte. „În 2005 am decis să mă retrag. Aveam 26 de ani şi opt ani de muncă în spate, simţeam nevoia de o pauză.„

    Pauza a durat trei ani, pentru că în 2008 a devenit VP Creative în cadrul McCann Digital Tel Aviv în urma unei întâlniri întâmplătoare şi a unei discuţii ulterioare cu şeful de la acea vreme al agenţiei. Despre următorii aproape cinci ani din carieră spune că au însemnat o contribuţie importantă la dezvoltarea strategiilor de digital şi social media pentru brandurile din portofoliu, dar şi la creşterea ponderii digitalului în întreaga industrie de publicitate, de la 6% la aproximativ 20%. „Industria de digital din Israel este uriaşă. Despre Google sunt vehiculate cifre anuale de aproximativ 250 de milioane de dolari şi numai McCann Digital avea încasări de 25 de milioane de dolari„, dimensionează directorul general al MRM România.

    Pe piaţa autohtonă, digitalul a însemnat afaceri de 52-55 de milioane de euro în 2011, cu 30% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit studiului Digital FactBook, realizat anual de agenţia Hyperactive, iar pentru 2012 estimările vizau o valoare totală de 65 de milioane de euro. Cifra include bugetele de publicitate online alocate companiilor media locale, de aproximativ 12-13 milioane de euro în 2011, investiţiile pe piaţa de search (Google) şi cele pentru furnizorii media internaţionali (Yahoo, Facebook), dar şi onorariile plătite agenţiilor de digital locale sau bugetele alocate mobile marketingului calculate la 7 milioane de euro.
    Marketingul şi promovarea digitală, spune Refuah, sunt încă destul de departe de nivelul de 20% din totalul bugetelor alocate în acest sens, dar ar putea ajunge la acest nivel în doar câţiva ani. „Domeniul este aici la nivelul la care se afla digitalul în Israel în urmă cu patru ani. Potenţialul este foarte mare şi este mai mult decât suficient loc de creştere.„

    Strategia lui Refuah este clădită acum pe conceptul de start-up advertising, dar şi pe social media, o zonă care a crescut puternic în ultimii ani, precum şi pe segmentul mobil. „Digitalul ar trebui privit ca un teren de joacă pentru brandurile care pot astfel să testeze noi tehnici în domeniu„, spune Adrian Boţan. În tot cazul, campaniile creative pe care îşi pune amprenta Nir Refuah trebuie neapărat să includă tehnologia şi elemente precum aplicaţii mobile sau scanare de coduri QR.

    „Deschidere spre digital există, mai ales că domeniul este privit ca fiind unul mic, fără prea mari riscuri şi cu o investiţie destul de redusă. Piaţa trebuie însă educată„, lămureşte executivul. Altfel spus, trebuie modificată mentalitatea companiilor care aleg să se promoveze în mediul digital prin campanii pe termen scurt, cel mai adesea independente, cu bugete şi strategii separate faţă de restul metodelor de promovare. Ceea ce, de multe ori, poate duce la cheltuieli mai mari în ansamblu şi la discrepanţe în transmiterea mesajului.

    Chiar şi în ciuda acestor particularităţi de până acum ale domeniului, digitalul a fost nişa cea mai ferită de criză, în ciuda problemelor traversate de economia ultimilor ani. A scăzut doar un an şi apoi a reintrat pe creştere cu un avans anual chiar şi de 30%. Ceeace, în contextul unei pieţe în ansamblu care s-a tot restrâns, nu e deloc puţin lucru.

  • 13 ANI DE PRO TV INTERNAŢIONAL

    Cu ocazia aniversării celor 13 ani de prezenţă pe ecranele televizoarelor Pro TV Internaţional va lansa campania „Noroc cu România-n lume„, urmând a le reaminti românilor că în 13 ani postul a prezentat poveştile unor oameni frumoşi, talentaţi, cu care România se poate mândri oriunde în lume. Pro TV Internaţional urmează a aduce astfel în prim-plan diverşi invitaţi, printre care şi cântăreaţa Inna, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de export.

    De asemenea, pe 29 aprilie, showul aniversar al Pro TV Internaţional va avea drept invitaţi pe cei mai cunoscuţi artişti români, precum Smiley, Cătălin Josan, Andreea Bălan, Sore, Zdob şi Zdub, Holograf sau Antonia. Emisiunea „Noroc cu România-n lume„ urmează a fi prezentată de Monica Dascălu şi Dana Rogoz.„La aniversarea a 13 ani de Pro TV Internaţional ne mândrim cu românii din
    afara ţării cărora le spunem «Noroc cu România-n în lume» şi le oferim o emisiune specială cu acelaşi nume în care am adunat cei mai frumoşi şi talentaţi 19 artişti români„, spune Monica Dascălu.

    La rândul său, Doina Gradea, Executive Director al Pro TV Internaţional, spune că experienţele acumulate în toţi cei 13 ani şi întâlnirile directe cu telespectatorii datorită diverselor evenimente desfăşurate în ţările în care aceştia s-au stabilit „ne-au făcut să descoperim capacitatea lor de a aduce valoare în comunităţile din care fac parte„. În plus, pentru că sunt dornici de a-şi păstra la rândul lor valorile cu care au crescut şi menţin în permanenţă legătura cu ţara, acum în 2013, la aniversarea de 13 ani a PRO TV Internaţional, „le spunem că noi nu credem în ghinion, ci în munca şi în norocul pe care şi-l creează singuri zi de zi prin tot ceea ce fac„.

    Pro TV Internaţional a fost creat pentru românii din afara ţării în ziua de Paşte a anului 2000, într-o perioadă când migraţia peste hotare începuse să prindă contur.  Postul emite în străinătate prin distribuitori locali, prin toate formele de distribuţie posibile – cablu digital, DTH, IPTV, pay per view, IPTV sau videostreaming.

    Pro TV Internaţional este un post generalist, 80% din programul distribuit fiind preluat de la Pro TV, Acasă sau Sport.ro, restul de 20% fiind program propriu. Una dintre cele mai longevive emisiuni este „De Suflet„, iar alte exemple de producţii proprii sunt „Weekend cu Monica Dascălu„ sau „Ascultă-ţi muzica de acasă„.