BusinessMagazin

Tag: openoffice

  • OpenOffice si LibreOffice

    Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria
    suitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma
    germana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul
    aplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma
    (adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat
    Star Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita
    care sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi
    s-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de
    piata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free
    software: a publicat in regim open source codul programelor sub
    brandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa
    sustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a
    profitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati
    varianta comerciala a suitei, StarOffice.

    Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a
    castigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca
    versiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe
    situl oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a
    circulat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate
    dintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business
    si administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de
    peste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti
    IT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai
    important decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a
    contribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru
    documente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a
    devenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe
    administratii, care au inteles ca imense volume de documente se
    bazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie
    publica, depinzand total de o singura companie.

    Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM,
    Google sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine
    consistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de
    Sun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta,
    asa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata
    cu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se
    tulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in
    plus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului
    Comunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte
    dintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit
    LibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si
    sustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu
    insa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea
    LibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu
    aceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum
    dificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source,
    care era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum
    MySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in
    cele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul
    fundatiei Apache Software Foundation.

    Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe
    de-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine
    finantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator
    va fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub
    licenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip
    “copyleft” (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub
    licenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in
    produse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala
    StarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este
    interesat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus
    Symphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe
    placul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect,
    ceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc
    experienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi
    dezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum
    lucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de
    a contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.

    Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente
    vizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in
    pupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil
    ca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu
    razvratitii. Pacat.

  • OpenOffice evadeaza

    Cand a cumparat Sun Microsystems, Oracle a preluat si proiectele
    open source pe care Sun le-a gazduit, dintre care MySQL,
    OpenOffice, VirtualBox si OpenSolaris sunt cele mai populare. Nu
    doar sustinatorii softului liber si-au exprimat ingrijorarea
    privind soarta acestor produse, deoarece macar primele doua au
    devenit resurse vitale pentru numeroase companii si pentru tot mai
    multe organisme administrative din diverse tari. Evident, problema
    cea mai spinoasa este MySQL, deoarece acesta poate fi un concurent
    pentru sistemul de baze de date de la Oracle pe anumite segmente de
    piata. Cand s-a pus problema avizelor de la Departamentul de
    Justitie si de la Comisia Europeana pentru aprobarea achizitiei,
    Oracle a promis ca va sustine MySQL mai mult decat Sun si a mai
    adaugat ca, la limita, comunitatea poate lansa o noua linie de
    dezvoltare.

    Desigur, codul acestor programe este acoperit de licente publice de
    tip “copyleft”, ceea ce inseamna ca nimic nu impiedica un grup de
    dezvoltatori sa realizeze o noua varianta a produsului (ceea ce se
    numeste in lumea open source “fork”), insa o astfel de initiativa
    implica o serie de greutati si chiar riscuri, dintre care confuzia
    pe piata si neincrederea utilizatorilor nu sunt cele mai mici.
    MySQL a reusit sa evite pana acum sciziunea, poate tocmai pentru ca
    este un produs atat de important, iar Oracle nu este dispusa sa
    devina si mai antipatica punand bete in roate unui program atat de
    raspandit si indragit. Parerea mea a fost ca OpenOffice are sanse
    mai bune la o viata relativ linistita sub patronajul Oracle,
    deoarece traditionala rivalitate cu Microsoft l-ar putea face pe
    Larry Ellison sa promoveze OpenOffice ca o alternativa la MS
    Office.

    Se pare ca nu asa s-au petrecut lucrurile, iar cei de la Oracle au
    incercat sa-i forteze pe proiectantii suitei sa introduca si mai
    multe componente Java in program, spre nemultumirea comunitatii,
    care vede in aceasta o incercare de a compromite caracterul liber
    al softului. Pe de alta parte, OpenOffice a fost destul de oropsit
    si sub Sun, beneficiind de bugete de-a dreptul minuscule daca le
    comparam cu cele de care beneficiaza alte proiecte (de pilda
    Mozilla Firefox). Mai multe companii cu interese in open source
    (printre care si Google) s-au oferit sa sprijine consistent
    proiectul, in conditiile in care Sun, iar acum Oracle, ar fi
    externalizat dezvoltarea intr-o entitate separata. Sun a evitat
    aceasta varianta, probabil pentru ca ar fi pierdut astfel
    contractul de copyright care-i permitea sa redistribuie codul
    dezvoltat de comunitate sub orice alte licente, ceea ce-i oferea
    practic posibilitatea sa imbunatateasca aproape gratuit varianta
    comerciala StarOffice.

    Lucrurile au inceput sa se precipite in august, subiectul fiind
    OpenSolaris, varianta open source a sistemului de tip Unix de la
    Sun. Oracle s-a aratat cu totul lipsit de interes fata de evolutia
    proiectului, dar a insistat ca noile versiuni sa fie distribuite
    doar cand sunt finalizate si nu zilnic, cum este firesc in
    “bazarul” open source. Probabil ca au fost mai multe nemultumiri
    care i-au determinat pe dezvoltatorii sistemului de operare sa
    lanseze proiectul Illumnos, un fork OpenSolaris sustinut de
    comunitate. Acum a venit randul dezvoltatorilor OpenOffice sa-si
    declare independenta si sa lanseze o linie de dezvoltare separata –
    denumita provizoriu LibreOffice – sub palaria unei organizatii
    non-profit numite The Document Foundation, care a primit de la bun
    inceput sprijinul Red Hat, al Canonical (distribuitorul Ubuntu),
    Novell si Google, precum si binecuvantarea lui Richard Stallman si
    a Free Software Foundation. Organizatia nou creata a invitat si
    Oracle sa se alature, dar raspunsul inca se lasa asteptat. Daca
    pana la urma raspunsul va fi favorabil, ar putea exista sansa ca
    Oracle sa cedeze fundatiei brandul “OpenOffice.org”, ceea ce
    explica caracterul provizoriu al numelui LibreOffice.

    De notat ca LibreOffice nu este primul fork OpenOffice. Mai exista
    o varianta pentru interfata Mac numita NeoOffice, iar Novell
    supervizeaza de mai multi ani proiectul Go-oo, care va constitui
    baza de plecare pentru LibreOffice. Intr-o prima faza, proiectantii
    isi propun sa integreze patch-urile, sa finiseze interfata si sa
    inlocuiasca componente bazate pe Java sau pe unele tehnologii
    proprietare, care ar putea expune proiectul unor atacuri legale din
    partea Oracle sau a Microsoft. Distributiile Linux Debian, Ubuntu,
    Red Hat si Novell vor include de-acum LibreOffice.