BusinessMagazin

Tag: oracle

  • Averea şefului Oracle România, Sorin Mîndruţescu, în 2013: casă de vacanţă, proprietăţi şi conturi bancare, acţiuni la o firmă de chirurgie plastică a soţiei

    Din declaraţia de avere depusă în anul 2013, atunci când Sorin Mîndruţescu era membru în Consiliul de Administraţie al CFR, reiese că acesta deţinea:

    – 6.000 de mp de teren intravilan în Zărneşti, teren dobândit în anul 2006, pe care îl avea împreună cu împreună cu Alexandr Pastor.

    – câte 50% din trei proprietăţi: un apartament în Bucureşti (dobândit în 2003)- 415 mp, o casă în Corbeanca (dobândită în 2011)-225 mp şi o casă de vacanţă la Bran (dobândită în 2007)- 593 mp.

    – ceasuri în valoare de 25.000 de euro

    – bijuterii de 20.000 de euro

    -conturi bancare: 7.119 euro, circa 3000.000 de lei şi aproape 138.000 de dolari

    – are acţiuni la clinica LMS Plastic Surgery Clinique, unitate de chirurgie plastică ce aparţine soţiei sale Erodia Mîndruţescu (împrumuturi de aproape 190.000 de euro şi 50.000 de lei).

    – deţinea 6100 de opţiuni la Oracle Corp în valoare de peste 58.000 de euro (din care a rezultat un venit de 94.000 de dolari) şi a dat un împrumut unei persoane fizice în valoare de 809.000 lei

    – are un credit la Banca Transilvania de 231.000 de euro (credit scadent în 2036)

    – de la Fondul Proprietatea, în calitatea sa de membru al Comitetului Reprezentanţilor, avea o indemnizaţie de 108.000 lei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Mîndruţescu, directorul Oracle România, plasat sub control judiciar pe o cauţiune de 500.000 euro/ Acuzaţiile grave de corupţie pe care i le aduc procurorii DNA

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Sorin Mîndruţescu este sub control judiciar pe cauţiune, după ce a fost audiat de procurori. Cauţiunea stabilită este de 500.000 de euro.

    DNA: Sorin Mîndruţescu a primit peste 800.000 euro mită în opt situaţii, de la firme din IT

    DNA anunţă, oficial, că faţă de directorul Oracle România, Sorin Mîndruţescu, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi este sub control judiciar pentru că ar fi luat mită 869.413 euro, în opt situaţii în perioada 2009-2013, de la reprezentanţii unei firme de IT pentru contracte avantajoase.

    Procurorii DNA au efectuat, în cursul zilei de miercuri, o serie de percheziţii în cadrul unui dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.

    „Ulterior, în urma audierii în acelaşi dosar penal, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Mîndruţescu Sorin Mihai, director general al filialei din Romania a unei companii multinaţionale din domeniul IT, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale). De asemenea, a fost fixată o cauţiune în valoare de 500.000 euro (echivalent în lei) care va fi depusă la o unitate bancară şi consemnată pe numele său la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei respective”, informează DNA, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Procurorii DNA fac percheziţii la sediul companiei Oracle din Pipera

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, percheziţii la sediul companiei Oracle din Pipera, în cauză existând suspiciuni de fapte de corupţie în cadrul unor contracte.

    Directorul general Oracle România, Sorin Mîndruţescu, a transmis, prin intermediul avocaţilor că a răspuns tuturor solicitărilor procurorilor.

    “La acest moment, nu pot face niciun comentariu întrucat nu cunosc ce acuzaţii formulează procurorii. Ceea ce pot spune este că am răspuns cu deschidere tuturor solicitărilor procurorilor şi că voi adopta o astfel de conduită şi pe viitor. Desigur, prin avocatul meu, voi cere să aflu mai multe elemente din dosar, însă, fiind o procedură în curs, voi rămane rezervat cu declaraţiile, apreciind ce ele trebuiesc făcute doar în cadru instituţional”, a transmis directorul general Oracle România, Sorin Mîndruţescu, prin intermediul avocaţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul de afaceri care a dezvoltat în Capitală „mallul corporatiştilor”

    „În anul 1997, pe la 27 de ani, am devenit country manager pentru Strabag Development. Eu am făcut proiectul pentru Promenada Mall. Terenul a fost achiziţionat înainte de criză, cred că în 2006. Eu am deschis toată zona. Istoria începe de fapt în 2003 – 2004, când am făcut prima clădire de birouri care s-a numit Oracle Tower lângă gura de metrou când nu era nimic acolo. M-am luptat cu austriecii la vremea respectivă pentru că toată lumea voia Piaţa Victoriei şi eu am spus că aici s-a terminat, Piaţa Victoriei va fi moartă, trebuie să trecem la următoarea zonă. Am zis de Aviatorilor, asta este toată o zonă industrială, aici vom schimba tot”, a povestit Cătălin Scripcaru, în prezent partener Neo, o divizie a dezvoltatorului imobiliar One United. El era însă în 2004 country manager la Strabag, cel mai mare constructor român din partea unui dezvoltator austriac la vremea aceea.
    Înainte de a se realiza conceptul Promenada Mall, Oracle Tower a fost o construcţie de succes, care a dat startul proiectelor următoare precum Promenada şi Sky Tower, care a ramas în prezent una dintre cele mai înalte clădiri din România.„Oracle a fost chiriaşul pe care l-am convins să nu se mute în America şi să vină în România, datorită proiectului Oracle Tower. Apoi am vrut să fac un landmark şi după ce am primit credit de la acţionarii Strabag, 27 de milioane de euro numai pentru achiziţionarea terenului, am reuşit să construim Sky Tower, unul dintre cele mai mari clădiri din România”, a spus Cătălin Scripcaru. Bucureştiul este în primul rând destructurat, iar corporaţiile au ales nordul datorită faptului că toată zona rezidenţială bună era în zona de nord, dar Bucureştiul are nevoie de poluri şi au început deja să se deschidă, a menţionat Scripcaru.

  • Schimbare majoră pe zona serviciilor cloud: Microsoft şi Oracle îşi unesc forţele

    Companiile vor putea de azi să-şi conecteze serviciile Microsoft Azure precum Analytics sau AI, la serviciile Oracle Cloud, precum Baza de Date Autonome. Prin facilitarea operaţiunilor între cele două tipuri de pachete şi posibilitatea de a finaliza o parte din volumul de muncă în cadrul Azure şi o altă parte din acelaşi volum de muncă în cadrul Oracle Cloud, parteneriatul anunţat astăzi în California, Statele Unite ale Americii va oferi numeroase beneficii utilizatorilor.
     
    Piaţa globală a serviciillor cloud are o valoare estimată la 272 miliarde dolari, şi ar putea depăşi 620 de miliarde dolari până în 2023.
     
    Luate împreună, Azure şi Oracle Cloud vor oferi clienţilor lor o singură poartă de acces către toate serviciile şi aplicaţiile cloud dezvoltate de cei doi giganţi,  necesare pentru păstrarea operativităţii companiilor.
     
    Acest parteneriat oferă conectivitate directă, rapidă şi foarte fiabilă între cele două platforme cloud, continuând să furnizeze servicii şi sprijin operativ de primă clasă pentru clienţi, aşteptări pe care companiile se aşteaptă să le furnizeze Microsoft şi Oracle.

  • Schimbare de direcţie în strategia Lenovo

    “Orientul Mijlociu oferă o mulţime de oportunităţi în industria de centre de date. Vedem suficient spaţiu pentru ca Lenovo să îşi extindă afacerea în acest sector, a declarat Marco Andresen, directorul executiv şi vicepreşedinte al regiunii EMEA la Lenovo, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate cu ocazia inaugurării noului sediu din Beijing.

    Lenovo a devenit un important centru de date în 2014, când a cumpărat divizia de servere x86 de la IBM. Anul acesta a marcat cea mai puternică creştere pentru Lenovo de la achiziţie, compania înregistrând venituri din centrul de date de 1,5 miliarde de dolari – un plus de 58% faţă de anul precedent.

    La finalul anului trecut, Lenovo a inaugurat noul său sediu în Zhongguancun Software Park, o zonă aflată în nord-vestul Beijingului. Compania vrea să dezvolte aici, pentru cei peste 10.000 de angajaţi, un mediu de lucru asemănător celui din Silicon Valley. Campusul celor de la Lenovo, cu cei 9.000 de metri pătraţi, are o arhitectură inedită – două clădiri legate între ele prin coridoare din sticlă. Şi standardul ecologic e unul destul de înalt, spaţiile fiind prevăzute cu panouri solare pentru alimentarea cu energie electrică, dar şi senzori pentru stingerea luminii atunci când angajaţii îşi încheie programul. Primul lucru care îţi sare în ochi e un perete de căţărare, aflat lângă recepţie, pe care angajaţii îl pot folosi în anumite zile ale săptămânii.

    Cu adevărat impresionant e magazinul de la baza clădirii, destinat angajaţilor, care permite accesul pe baza unui sistem de recunoaştere facială. Un simplu cont de WeChat (aplicaţie de mesagerie populară în China) şi poţi intra în magazin. Cumperi ce ai nevoie şi te îndrepţi spre ieşire, unde senzorii instalaţi verifică ce produse ai pe baza codurilor RFID (identificare prin unde radio – n.red.), iar camera transmite costul final contului de WeChat, care accesează contul bancar pentru a deconta plata. Fără portar, fără paznic, fără casier.

    O parte din campus poate fi vizitată de public, iar gadgeturile expuse sunt impresionante. Printre altele, am remarcat SmartVest, un fel de dispozitiv care permite accesarea în timp real a unor informaţii legate de sănătatea celui care îl poartă; sistemul e-Health, un mod de a vizualiza în 3D organele interne ale pacientului pentru a depista tumori sau pentru a clasifica imagini obţinute în urma unui examen la computerul tomograf; sau dispozitivele de realitate augmentată dezvoltate de Lenovo, pe care le-am şi testat.

    În cadrul turului de campus, am făcut o scurtă oprire şi la centrul de design, unde erau păstrate toate modelele de PC şi laptop comercializate de Lenovo. Privind la calculatoare vândute cu 10-15 ani în urmă, realizezi cât de mult au evoluat forma şi dimensiunile acestora.

    PC-ul, o afacere (încă) profitabilă

    „Este o evoluţie care va continua în mod clar, a spus Yang Yuanqing, CEO-ul Lenovo, referindu-se la performanţele atinse de regiunea EMEA. „Lenovo are un mare potenţial pe piaţa din EMEA. Suntem în prezent pe locul al doilea pe piaţa PC-urilor şi avem ambiţii de a ajunge pe primul loc (primul loc este în prezent ocupat de HP – n.red.). În special pe piaţa smartphone-urilor avem un potenţial foarte mare de creştere.

    Yang Yuanqing a fost numit CEO al producătorului din China la începutul lui 2009; el are mai mult de 20 de ani de experienţă în domeniul computerelor. Yang Yuanqing deţine o diplomă de masterat la Departamentul de Informatică al Universităţii de Ştiinţă şi Tehnologie din China, fiind, de asemenea, profesor invitat la aceeaşi universitate şi membru al Comitetului Consultativ Internaţional al Bursei de Valori din New York.

    El a ţinut să menţioneze că, fără o politică din ce în ce mai deschisă din partea guvernului chinez, Lenovo nu ar fi ajuns la nivelul din prezent. „De fapt, primul lucru pe care l-am făcut când China a devenit mai deschisă a fost achiziţionarea departamentului de PC-uri al IBM. În acest fel am devenit un pionier pentru China şi, în acelaşi timp, o companie globală. Deci, pentru noi, politica mai deschisă a reprezentat o mare parte a progresului nostru.

    În loc să se extindă pe toate pieţele, Lenovo se concentrează pe valorificarea celor mai performante – America Latină, America de Nord, Europa de Vest, India şi China. „Acum doi ani, am încercat să ne extindem în mai multe pieţe, dar această strategie a eşuat. Am învăţat din această experienţă – dacă trebuie să ne concentrăm pe profitabilitate, atunci ar trebui să ştim ce să luăm şi la ce să renunţăm. Prin urmare, ne concentrăm doar pe acele pieţe care au înregistrat o creştere bună în ultimele trimestre. Dar acesta este primul pas şi dacă reuşim să menţinem impulsul în următoarele trimestre, atunci vom avea o abordare mai agresivă de expansiune pe alte pieţe ca un al doilea pas, a mai spus Yuanqing.

    Lenovo a devenit global datorită achiziţionării departamentului de PC-uri al IBM; cât va mai rezista însă această piaţă, în condiţiile în care smartphone-ul devine dispozitivul preferat de tot mai mulţi pentru accesarea internetului? „Spre deosebire de multe altele, vedem zona de afaceri PC ca fiind foarte stabilă, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi creşterea veniturilor, crede CEO-ul Lenovo. „Este vorba de o industrie de 200 de miliarde de dolari. Zona PC-ului este un loc în care inovaţia se întâmplă în continuare. Astăzi, PC-ul trebuie văzut ca un dispozitiv IoT (Internet of Things – n.red.) şi este datoria noastră să dezvoltăm computere cât mai inteligente.

    În acest sens, este nevoie de big data, tehnologie pe care compania o foloseşte pentru dezvoltarea şi inovarea PC-urilor. „Deci există încă mult loc pentru dezvoltare. Dar astăzi PC-urile fac parte din strategia noastră mai inteligentă în domeniul IoT.

    În trimestrul III din 2018, cel mai recent pentru care există rezultate, livrările de PC-uri tradiţionale la nivel global au totalizat 67,4 milioane de unităţi, o scădere de aproape 1% faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor International Data Corporation (IDC). Piaţa PC-urilor tradiţionale a părut să se stabilizeze încă din 2017, iar cererea solidă apărute în regiuni-cheie şi zone emergente a generat chiar o tendinţă de creştere în al doilea trimestru din 2018.

    Piaţa americană de PC-uri a înregistrat un plus, totalizând livrări de peste 17,2 milioane unităţi. În zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) vânzările s-au menţinut stabile, reflectând interesul mai mare al clienţilor către laptopuri.

    În vreme ce Lenovo (prin parteneriatul cu Fujitsu) a înregistrat o creştere în America de Nord, asigurându-şi primul loc cu o cotă de piaţă de 24% la nivel global, HP a avut un plus de doar 0,2%, fiind cel de-al zecelea an consecutiv de creştere. Dell a egalat Lenovo la creştere (5,8% faţă de trimestrul III din 2017) şi şi-a extins cota de piaţă la 17,8%; Acer a depăşit Apple şi a urcat pe locul al patrulea, investind în continuare în dezvoltarea portofoliului de bazat pe sistemul de operare Chrome.

    Focus pe servicii

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Yuanqing spune că aceasta „va conduce întreaga afacere. Toate unităţile IoT vor fi conectate în viitor, ceea ce înseamnă creşterea cerinţelor privind lăţimea de bandă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de 5G. El este de părere că 5G va întrerupe întreg sistemul tradiţional de comunicare.

    Inteligenţa artificială, un alt subiect la zi în tehnologie, reprezintă o direcţie pentru care Lenovo alocă fonduri semnificative. „În fiecare an cheltuim aproximativ 1,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, iar partea pe care o cheltuim pe AI a crescut constant în ultimii ani. Unităţile Smart IoT sunt pe drum. Vedem difuzoare inteligente, AR, VR, IoT comerciale şi investim în dezvoltarea unor astfel de produse. Noi le numim produse inteligente, deoarece pot învăţa atât prin big data, cât şi de la generaţiile anterioare. Lenovo dezvoltă o infrastructură mai inteligentă şi investim în transformarea inteligentă, chiar şi pe plan intern. Folosim machine learning pentru a ne îmbunătăţi prognoza lanţului de aprovizionare, care aduce beneficii producţiei noastre.

    În ultimul trimestru, Lenovo a raportat venituri din servicii de aproape 700 milioane dolari – aproximativ 6% din veniturile totale. Ca grup, Lenovo a înregistrat venituri totale de 13,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, compania a obţinut o creştere de două cifre a veniturilor.

    În regiunea EMEA există şi alţi jucători noi, printre care SAP, Microsoft, Alibaba Cloud, Amazon Web Services şi Oracle, însă Lenovo, care este în principal o companie de dispozitive, îşi concentrează treptat atenţia asupra industriei de servicii. „Veţi vedea că Lenovo devine din ce în ce mai activă în servicii în lunile următoare – atât pe partea comercială, cât şi pe partea consumatorilor – acesta este viitorul, a mai spus Marco Andresen.

  • Unde îşi mută banii al treilea cel mai bogat om din lume în 2019: Warren Buffett iese din Oracle, decimează pariul pe Apple şi se îndreaptă spre alte pieţe

    Berkshire Hathaway, fondul de investiţii condus de miliardarul Warren Buffett, şi-a redus dramatic miza în compania Apple, şi a adăugat poziţii noi în firma canadiană Suncor Energy şi în compania de software Red Hat, potrivit Reuters.

    Berkshire a renunţat şi la participaţia de 2,13 miliarde dolari în gigantul Oracle Corp, după ce anunţase public pentru prima dată în luna noiembrie că deţine această participaţie.

    Este o raritate pentru Berkshire, care ţine în portofoliu multe companii pentru zeci de ani, să renunţe atât de repede la o investiţie.

    Schimbările din portofoliu au devenit publice săptămâna aceasta în actele depuse de Berkshire cu privire la compoziţia portofoliului pentru a raporta profitul, în ziua în care compania din Omaha şi-a raportat rezultatele financiare pentru T4 şi pentru întreg anul.

    Berkshire a scris în raport că şi-a redus expunerea pe Apple la 249,6 milioane acţiuni, participaţia ajungând la circa 40 miliarde dolari după ce preţul acţiunilor a scăzut cu 30% în T4.

    Cu toate acestea, anumite surse din piaţă susţin că Buffett nu a vândut şi nu a cumpărat nimic în propriul portofoliu.

    Potrivit Bloomberg Billionaires, Warren Buffett este al treilea cel mai bogat om din lume, după Jeff Bezos şi Bil Gates, cu o avere totală de 83,3 miliarde dolari, în scădere de la începutul anului cu doar 484 milioane dolari.

     

  • Topul celor mai mari salarii şi americanizarea României

    Pe datele statistice din 2017 – masa salarială plătită de o companie împărţită la numărul de salariaţi – cele mai mari salarii din România, pe medie, au fost la Romatsa, companie de stat – 21.800 de lei net pe lună, Microsoft – 10.000 de lei net pe lună, Nuclearelectrica, companie de stat – 7.700 de lei net pe lună, Ericsson Telecommunications – 7.600 de lei, IBM – 7.500 de lei, Endava Cluj – 7.400 de lei pe lună, Pro TV – 7.300 de lei pe lună, Oracle – 7.000 de lei, Honeywell România – 6.800 de lei, Softvision din Cluj – 6.800 de lei.
    Dacia, cea mai mare companie din România ca cifră de afaceri, a avut în 2017 un salariu mediu net pe lună de
    4.700 de lei.
    Petrom, cea mai valoroasă companie din România şi care are cea mai mare masă salarială din economie, plăteşte 6.000 de lei. La polul opus, departe de cele mai mari salarii din România, cele mai mari şi cele mai valoroase companii antreprenoriale româneşti care activează în retail şi producţie au salarii mult mai mici: RCS&RDS a avut în 2017 un salariu mediu net de 2.800 de lei, în timp ce Dedeman – cea mai mare companie antreprenorială românească, deţinută de fraţii Pavăl –, care are venituri anuale de 1,4 miliarde de euro şi un profit net de peste 200 de milioane de euro, a avut un salariu mediu net de 2.989 de lei; Altex a avut un salariu de 2.567 de lei, Arabesque – 2.425 de lei, FAN Courier – 2.395 de lei; Aramis Baia Mare, cel mai mare exportator antreprenorial român, a avut un salariu mediu net de 1.659 de lei; Romaqua (Borsec) a avut 3.120 de lei, iar Compa Sibiu, producător de componente auto, 3.130 de lei.
    Salariul mediu net în 2017 a început anul cu 2.300 de lei şi a ajuns la aproape 2.700 de lei net.
    Aceste salarii, topul lor, arată exact cum este şi businessul din România: oraşele mari, unde sunt localizate firmele de IT, plătesc cele mai mari salarii, în timp ce în oraşele mici şi mijlocii, care multe dintre ele au pierdut bătălia economică cu viitorul, au business mic şi salarii mici.
    Nu este de mirare că avocaţii, bancherii, consultanţii, furnizorii români de servicii vor să lucreze, ca primă opţiune, cu statul şi cu multinaţionalele şi mai puţin cu firmele româneşti antreprenoriale. 
    Companiile de stat şi multinaţionalele sunt clienţi bancabili şi solvabili, iar salariaţii pot să cumpere fără probleme la ce salarii au credite ipotecare, credite de consum sau carduri. Bineînţeles că în firmele antreprenoriale româneşti cei mai buni oameni pot câştiga mai bine decât omologii lor din multinaţionale sau de la stat, dar aceştia sunt excepţii. Pentru că sunt în retail, în FMCG, în producţie, domenii cu o valoare adăugată mică, şi salariile sunt mici, de multe ori sub media pe economie.
    Un absolvent de facultate, mai răsărit, nici nu se uită să se ducă să se angajeze la firmele antreprenoriale româneşti, prima lui opţiune fiind multinaţionalele. Dacă are norocul să termine Cibernetica sau Automatica, Calculatoarele, Matematica, Microsoft, Oracle, Orange, Vodafone de-abia aşteaptă să-i dea de la 5.000 de lei la 10.000 de lei net pe lună, adică de la 1.200 la peste 2.000 de euro pe lună.
    Ca să intri în companiile de stat, familia trebuie să fie acolo, sau să fii recomandat de partid.
    În America, lucrurile stau la fel: cel mai bine plătiţi, pe medie, sunt cei din IT şi telecom, cei care lucrează în băncile de investiţii, cei din farma, cei din industria de înaltă tehnologie sau cei de la stat.
    Pentru companiile româneşti, care de cele mai multe ori au un număr dublu de salariaţi la aceeaşi cifră de afaceri obţinută de o multinaţională, este foarte greu să atragă talente, să recruteze oameni. Mai degrabă reuşesc să atragă aceşti oameni în oraşele mici şi mijlocii, unde nu prea sunt alternative, unde nu prea au venit investiţiile străine, decât în oraşele mari.
    Piaţa nu se va schimba în următorii ani.
    Cei din IT, cei din centrele de cercetare şi dezvoltare, care sunt cel mai bine plătiţi, au ca misiune să creeze roboţi sau aplicaţii care să înlocuiască numărul mare de oameni din retail sau de pe banda de producţie, care oricum aveau cele mai mici salarii.
    România are cea mai scăzută proporţie a absolvenţilor cu studii superioare în total forţă de muncă, numai 14%.
    Când forţa de muncă are mai puţină şcoală, şi valoarea adăugată este mult mai mică şi de aceea salariile sunt mult mai mici. Va fi foarte greu pentru capitalul antreprenorial românesc să ţină pasul cu salariile din multinaţionale sau de la stat.

  • Cum ar arăta o grevă a corporatiştilor de la Microsoft sau Oracle de la Bucureşti şi de ce s-ar organiza una

    În Ungaria, salariaţii de la fabrica Audi au declanşat o grevă, care a perturbat o parte din lanţul Volkswagen: angajaţii cer salarii ca ale celor din vest.
    Ungurii sunt mai prost plătiţi decât cei din Cehia, care au salarii mai mari cu 25%, din Slovacia – cu 28% mai mult, din Polonia – cu 39% mai mult, sau din Belgia, de 3,6 de ori mai mult, scrie Bloomberg.
    Văzându-i pe colegii lor unguri în stradă, şi cehii au ameninţat cu greva dacă nu li se cresc salariile.
    La noi, parcă acum doi ani de zile salariaţii de la Dacia au vrut să facă o grevă tot pe tema majorărilor salariale, dar nu au făcut comparaţie cu salariile colegilor lor de la Paris, ci doar discutau cu conducerea fabricii procentul de creştere.
    Extinzând puţin subiectul, m-am întrebat cum ar arăta o grevă corporatistă la Bucureşti, la Microsoft, la Oracle, la IBM, la HP, la Ubisoft etc.

    Pentru ce ar protesta angajaţii?
    Pentru majorări salariale? Salariile din IT, din România, depăşesc pe medie 1.500 de euro, iar cei din marile companii sigur au peste 2.000 de euro pe lună.
    Ar vrea să aibă aceleaşi salarii ca şi cei de la Seattle, San Francisco, New York?
    Ar protesta pentru condiţiile de muncă? În IT, companiile nu mai ştiu ce să le ofere angajaţilor ca să vină să lucreze pentru ele sau ca să rămână. Cafeaua este gratis, iar cafeterii există la fiecare clădire de birouri.
    Pentru mâncarea de la cantină, firmele de catering nu mai ştiu ce să ofere astfel încât clientul, angajaţii lui să fie mulţumiţi.
    Pentru ce să mai protesteze? Pentru facilităţile din birouri, culoarea e verde şi nu albastră, este masă de tenis şi nu este masă de biliard, colegii de la IBM au fotolii care se întind şi unde lumea poate să doarmă, iar noi nu avem etc.?
    Pentru abonamentele la clinicile medicale – îmi place mai mult la Regina Maria decât la MedLife şi invers? Pentru abonamentele la sală sau pentru cele de la dans, de la tango, pentru abonamentele la tenis?

    Pentru bonusuri?
    Pentru birocraţia corporatistă, care a ajuns mult mai puternică decât cea de la stat?
    Pentru rigiditatea unei multinaţionale în ceea ce priveşte ideile revoluţionare? Pentru faptul că locurile de conducere sunt ocupate şi sunt date?
    Corporatiştii din IT nu prea ar avea motive de grevă, aşa cum se înţelegea acest cuvânt în celelalte decenii.
    Pentru cei din IT, care sunt vânaţi de companiile concurente tot timpul, noţiunea de grevă, noţiunea de sindicat aproape că nu există.
    Pentru că salariile lor sunt cu mult peste piaţă, revendicările clasice – creşteri de salarii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă – nu mai există.
    Pentru că lumea IT-ului a câştigat teren peste tot în lume, şi în România, străzile sunt liniştite, iar avioanele low-cost sunt pline de city-breakuri sau de vacanţe. Doar dacă nu ar merge metroul, la Pipera sau Barbu Văcărescu, ar putea să iasă în stradă.
    Din acest punct de vedere, cei aflaţi la putere pot să răsufle uşuraţi.
    Managementul companiilor are suficiente resurse pentru a ţine liniştea în companii şi a oferi angajaţilor tot ce le trebuie, pentru a-şi atinge ţintele de vânzări, de creare de produse, de asigurare a serviciilor către clienţii.
    Strada a fost înlocuită de reţelele sociale.
    Strada a fost înlocuită cu Facebook, platformă care conectează lumea şi unde fiecare poate să spună ce are pe suflet.
    Nu toată lumea înţelege cum este cu profitul, cum este cu pierderile raportate de multinaţionale, dar toată lumea a prins această idee – că multinaţionalele, investitorii străini nu fac profit deliberat pentru a nu plăti impozite, reducând astfel şansa românilor de a trăi mai bine!
    A prins foarte bine expresia că multinaţionalele îi storc pe români, duc profitul peste graniţă, lăsând în România numai găuri şi pierderi.
    Bineînţeles că aceste lucruri, spuse mai ales de la înălţimea unor funcţii, au prins la salariaţii din alte sectoare, de la stat şi din sectorul privat autohton, dar încep să se vadă şi nişte muguri între angajaţii de la multinaţionale.
    Cine ştie, poate vor protesta că firma unde lucrează face prea puţin profit!

  • Ce au în comun teatrul sau arta şi IT-ul? „Amândouă sunt lumi virtuale, cu regulile şi convenţiile lor. Am angajat oameni cu studii de conservator ca programatori şi au performat”

    Silvian Cenţiu locuieşte în California, dar este născut la Braşov. A studiat în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, precum şi la Universitatea Tehnică din Viena (TU Wien), Universitatea San Francisco (USF), Universitatea Stanford şi alte instituţii de învăţământ superior. De asemenea, a cercetat şi predat în cadrul acestor universităţi, cât şi la ASE Bucureşti şi la Universitatea Transilvania.

    În afara activităţilor profesionale din marketing, tehnologie, management şi antreprenoriat, Cenţiu este cunoscut şi pentru activităţile sale în dramaturgie, în special cu piesa de teatru „A Transylvanian in Silicon Valley” („Un ardelean în Silicon Valley”), pe care a scris-o şi a interpretat-o cu succes pe toate continentele, inclusiv în România, la Teatrul Naţional Bucureşti şi la Teatrul Notarra.

    „Am spus o poveste într-un cadru profesional care a avut un succes atât de mare încât cei care au ascultat-o nu s-au lăsat până nu am pus-o în scenă. Piesa de teatru care a  rezultat din acest efort a avut un succes mult peste aşteptările mele şi a continuat în diferite ţări aproape de la sine, fără mare efort din partea mea.”

    De altfel, este de părere că teatrul şi IT-ul au foarte multe lucruri în comun. „Amândouă sunt lumi virtuale, cu regulile şi convenţiile lor. Amândouă sunt mijloace de comunicare. Am înţeles asta dinainte, când am angajat oameni cu studii de conservator ca programatori şi au performat. Experienţa din teatru mi-a întărit convingerea că multe domenii au principii asemenatoare şi chiar m-a dus la concluzia că studiul acestor principii poate fi mai eficient decât studiul fiecărui domeniu în parte fără înţelegerea principiilor comune.” De altfel, observă el, în Statele Unite acesta este un principiu central în învăţământ: în loc să înveţe mecanică, dinamică, fluide, elasticitate, magnetism, termodinamică, electrostatică, etc. ca parte din fizică, ei învaţă principiile medodei ştiinţifice şi o aplică doar la una sau două din aceste subdomenii. „Acest mod de abordare duce la mult mai multă înţelegere în loc de acumulare de cunoştinţe fără capacitatea de a le aplica. Însă duce şi la părerea unora că sistemul de învăţământ american este deficitar deoarece nu include toate aceste subdomenii.”

    Cine este românul angajat să schimbe imaginea Americii