BusinessMagazin

Tag: NOUTATI

  • Ce nume se află pe lista ediţiei de anul acesta a Pavilionului de Artă Bucureşti – Art Safari

    În perioada 15-24 mai 2020 în Capitală se va desfăşura cea de-a şaptea ediţie a Pavilionului de Artă București — Art Safari. Evenimentul va oferi publicului şansa să vadă în premieră naţională o expoziţie semnată Guerrilla Girls, iar printre noutăţile anunţate în cadrul ediţiei din acest an se numără şi o expoziţie dedicată lui Sabin Bălaşa, pictor contemporan celebru în anii ’80-’90.

    Pavilionul Muzeal invită publicul să redescopere opera lui Gheorghe Petraşcu, unul dintre cei mai importanţi maeştri ai artei româneşti de început de secol XX, iar Pavilionul Central va fi dedicat Şcolii de la Bucureşti – artei contemporane din Capitală, începând cu anii ’90.

    Pavilionul Muzeal „Gheorghe Petraşcu. Despre farmecul realităţii”, coordonat de directorul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte, Dr. Ovidiu Cîrstina, şi de istoricul de artă Ruxandra Dumitru, va găzdui o expoziţie dedicată lui Gheorghe Petraşcu, care să aducă în atenţia publicului o parte din inventarul bogat al creaţiei artistului, urmărind traseul acestuia, din perioada de formare la Şcoala de Arte Frumoase şi Academia Julien din Paris, până la perioada de glorioasă maturitate artistică şi recunoaştere unanimă.

    Considerat unul dintre cei mai importanţi maeştri ai artei de început de secol XX, Petraşcu este fondatorul unui curent artistic caracterizat printr-un colorit grav şi prin forţa de evocare a obiectelor şi peisajelor – naţionale, dar şi internaţionale, cu precădere italiene. Cu un adevărat cult pentru Nicolae Grigorescu şi opera lui, Petraşcu a abordat încă de la început peisajul, căruia i-a consacrat o mare parte a creaţiei sale. Discipolul lui Nicolae Grigorescu a lăsat posterităţii o operă compusă din peste 3.000 de tablouri şi numeroase lucrări de grafică.

    Pavilionul Central „Şcoala de la Bucureşti. Tradiţie, amor, trădare”, curatoriat de prof. univ. dr. Adrian Guţă, va radiografia arta liberă, creată de artişti din diverse generaţii, post 1990, care nu au mai fost condiţionaţi ideologic, care au o libertate de exprimare şi de circulaţie neîngrădite şi care au ajuns să se integreze consistent circuitului expoziţional internaţional, inclusiv al marilor bienale/trienale de pe Glob.

    Expoziţia „Sabin Bălaşa. Albastru”, curatoriată de Ioana Spiridon şi consultant Tudor Bălaşa, aduce în atenţia publicului opera lui Sabin Bălaşa, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români contemporani, în plan local şi internaţional. Exponent al „romantismului cosmic”, aşa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălaşa a fost un artist cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală. Arta lui Bălaşa este străbătută de mituri în care omul şi Universul au o puternică legătură, astfel că temele creaţiei îşi au resursele în legendele, istoria şi prezentul poporului român, în mituri şi simboluri umane generale, precum şi în probleme ideatice şi sociale contemporane.

    Lucrările sale se găsesc în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia. Pe lângă pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulate „Elogiul tinereţii”, în număr de 19, acoperă aproximativ 300 metri pătraţi.

    Expoziţia „The Art of Behaving Badly”, semnată de Guerrilla Girls, aduce pentru prima dată în România arta rebelă a grupului anonim feminist care s-a viralizat la nivel mondial. Grupul s-a născut la New York, în 1985, cu misiunea de a pune pe agenda publică inegalitatea de gen şi rasială, cu focus pe comunitatea artistică. Guerrilla Girls a luat naştere ca protest la expoziţia „An International Survey of Recent Painting and Sculpture” găzduită de Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), care a cuprins 165 de artişti, dintre care doar 13 femei. Arta lor – postere, billboard-uri, stickere, flashmob-uri şi performance – a scos la lumină sexismul ce caracterizează lumea artei.

    Una dintre lucrările lor iconice, primul poster color lansat de artiste, este o lucrare cu mesajul „Do Women Have to be Naked to Get into the Met. Museum?”. Alături de text este înfăţişat „La Grande Odalisque” (Jean Auguste Dominique Ingres), unul dintre faimoasele nuduri din istoria occidentală a artei, cu o mască de gorilă plasată peste chipul original. Lucrarea care a făcut înconjurul lumii va fi expusă în cadrul Art Safari 2020.

    Programul educaţional Art Safari Kids 2020 va cuprinde ateliere de artă (ilustraţie în acuarelă, ateliere de sculptură din sârmă, pictură pe sticlă, modelaj în lut, ateliere de autoportret, pictură ceramică etc.) şi tururi ghidate special realizate pentru copii.

    Art Safari Bucureşti va putea fi vizitat şi noaptea, în cadrul celei de-a doua ediţii Night Tours, o experienţă de vizitare care va cuprinde un tur ghidat în expoziţii, artă performance live şi muzică.

  • Un antreprenor a pornit o agenţie de turism în anii ’90, şi astăzi îşi duce clienţii în concediu în toate colţurile lumii

    Dacă în primul an tour operatorul a avut venituri de 50.000 de dolari şi opt angajaţi, în 2019 agenţia de turism a înregistrat un volum de vânzări de 70 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de sezonul anterior, şi un număr de circa 280 de angajaţi. Pentru anul acesta reprezentanţii businessului aşteaptă un volum de vânzări de 80 de milioane de euro, locurile în excursiile oferite fiind deja rezervate în proporţie de circa 35%. „Vedeta a fost în 2019 vânzarea online, care a început timid în 2018, cu 2,5 milioane de euro, în 2019 a evoluat foarte bine, la 3,5 milioane, şi estimăm 5 milioane de euro la finalul sezonului 2020”, spune Valentina Ene, director executiv.

    Agenţia a fost fondată în urmă cu trei decenii de către Alin Burcea şi un asociat, Adrian Grigorescu, cei doi fiind la acea vreme colegi la Întreprinderea de Turism, Hoteluri şi Restaurante. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, în jur de 1,8 milioane de turişti au plecat în concediu prin intermediul companiei. Primul sediu al tour operatorului a fost deschis în Capitală, pe bulevardul Regina Elisabeta, într-o fostă florărie. „Pe 6 iunie, când am deschis, era coadă la intrare”, îşi aminteşte Alin Burcea. Iniţial, clienţii veneau pentru turism intern, în special litoral şi balneo. După trei luni a fost organizată prima excursie în afara ţării, cu autocarul, la Istanbul, preţul fiind de 25 de dolari şi 500 de lei.

    Un an mai târziu au lansat o destinaţie mult mai îndepărtată – China, care a fost primită bine în rândul publicului local. Au urmat Grecia, Egipt, pentru litoral şi circuite, apoi zborul charter spre Antalya, aflată şi astăzi în topul celor mai căutate destinaţii de către turiştii români. „În primul an au fost 2.000 de turişti. Anul trecut, au fost de 12 ori mai mulţi. E cea mai căutată destinaţie pentru vacanţa de vară, iar numărul oraşelor de unde se zboară spre Antalya e în creştere”, notează Burcea. Tot în anii ’90 compania a venit cu ceva nou pe piaţă: vacanţe în ţările unde erau organizate campionatele mondiale de fotbal: SUA, Anglia, Franţa şi Belgia.

    Anual, agenţia organizează peste 600 de zboruri charter către diverse destinaţii din Europa, cu plecare din marile oraşe din România. „În sezonul 2019 am atins 94% grad de ocupare pe cursele charter”, spune Valentina Ene. În prezent businessul deţine 50 de puncte de lucru proprii răspândite atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, dintre care trei au fost deschise anul trecut, în Capitală, în Miercurea Ciuc şi în Focşani. „Nu sunt un mare fan al deschiderii de birouri fizice, pentru că se trece mult pe online. Probabil în acest an vom mai deschide două”, precizează CEO-ul companiei.

    O nouă tendinţă în rândul românilor este reprezentată, potrivit antreprenorului, de croaziere. „În ultimii ani românii au intrat mult pe croaziere pentru că există şi unele accesibile, la 400-600 de euro. Noi suntem specializaţi mai ales pe croaziere de grup. Vindem şi individual, dar cea de grup are avantajul că are un ghid care stă după tine.” De asemenea, şi zona de ticketing (vânzarea de bilete de avion) spune că este în creştere. 

    Printre noutăţile anului 2020 se numără cursele charter spre Antalya cu plecare din Constanţa, Craiova şi Satu Mare. „Constanţa e lansată prima, merge excepţional, are astăzi un grad de ocupare de 35%, mult peste media pe care o aşteptam la această vreme”, spune Ondina Dobriban, director general al companiei. Spre Antalya compania are în prezent zboruri din 14 oraşe. O altă noutate, tot în Turcia, este reprezentată de cursa din Cluj-Napoca spre Bodrum, de unde se pot vizita, mai departe, staţiunile învecinate Kuşadasi şi Marmaris. Din cursele nou lansate fac parte şi charterele din Târgu-Mureş şi Oradea spre Heraklion şi din Capitală spre Mykonos.

    În paralel cu staţiunile turceşti (Antalya şi Bodrum) şi greceşti (Chania, Heraklion, Corfu, Rodos, Mykonos), din oferta agenţiei pentru 2020 fac parte zboruri charter sau curse regulate spre Spania (Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol, Palma de Mallorca, Tenerife), Italia (Coasta Amalfitană, Ischia, Sardinia, Sicilia, Toscana), Egipt (Sharm el Sheikh şi Hurghada), Ciprul de Nord şi de Sud, Portugalia (Cascais şi Estoril), Tunisia, Mauritius, Maldive, Seychelles, Indonezia sau Emiratele Arabe Unite.

    Un alt segment important în portofoliul tour operatorului este reprezentat de circuite, compania organizând în prezent în jur de 160 de excursii pe toate continentele, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Budapesta. Anul acesta agenţia a inclus în ofertă o serie de croaziere în insulele greceşti, Turcia şi Veneţia, dar şi spre destinaţii mai îndepărtate, printre care China (Tibet şi Yangtze), Japonia şi Coreea de Sud, Namibia, Senegal, SUA (Miami), Alaska şi Yukon şi Noua Zeelandă. Circuitele precum cele spre Japonia şi Coreea de Sud, arată, potrivit Ondinei Dobriban, cât de mult „au evoluat preferinţele şi veniturile turiştilor”.

    În ceea ce priveşte unul dintre cei mai importanţi catalizatori ai turismului intern – voucherele de vacanţă – antreprenorul spune că pentru anul acesta ţinteşte venituri de peste 3 milioane de euro numai pe litoral. „Voucherele au fost într-adevăr un impuls puternic pentru vânzarea turismului intern”, spune Burcea. În schimb, zona de incoming încă nu reprezintă un focus pentru autorităţi, susţine executivul. „La incoming facem tot ceea ce se poate pentru o ţară cu un brand foarte slab.” Burcea menţionează, totodată, că pentru a impulsiona acest segment, plănuieşte fuziunea cu o companie de profil din piaţa locală, fără a preciza numele respectivului jucător.

    Potrivit lui, anul trecut au călătorit în România, prin intermediul Paralela 45, în jur de 2.000 de turişti străini, estimările pentru anul acesta vizând un număr de 2.400 de persoane.
    În paralel cu zona de turism, antreprenorul este implicat şi în sectorul imobiliar, unde a investit în achiziţia unor apartamente de vacanţă în staţiunile Neptun, Mamaia şi Predeal. Stil, un hotel de 30 de camere amplasat în Capitală, şi Club Lac Snagov, un complex amplasat pe malul lacului Snagov, format din trei blocuri cu 78 de apartamente, sunt alte două proiecte ale executivului. Construcţia complexului din Snagov, ridicat cu o investiţie de 7 milioane de euro, provenite în mare parte din fonduri proprii, la care s-a adăugat un credit bancar de 1 milion de euro, a început în 2007 şi s-a finalizat anul trecut, între 2009 şi 2013 intrând în conservare, din cauza crizei economice.

  • Cu ce strategie au reuşit nemţii de la dm drogherie market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România

    Compania dm, care deţine în România 105 unităţi, dintre care 12 deschise anul trecut, a înregistrat în cel mai recent an financiar venituri de 498 de milioane de lei, în creştere cu 20 de procente; echipa locală a businessului a crescut la rândul său cu 185 de persoane, ajungând la 940 de angajaţi. Recent, businessul a alocat un buget de 35 de milioane de lei pentru dezvoltarea la Timişoara a unui sediu central şi a unui depozit, una dintre cele mai importante investiţii realizate în plan local. Suprafaţa proiectului este de peste 32.000 de metri pătraţi: sediul, în care lucrează o echipă de 123 de angajaţi, este structurat pe trei niveluri şi are o suprafaţă de 2.600 mp, iar depozitul, cu o echipă de 147 de angajaţi, se întinde pe o suprafaţă de 67.000 de metri pătraţi.

    Compania dm, originară din Germania, este prezentă în România de aproape 12 ani, primul magazin fiind deschis la Timişoara. Reprezentanţii businessului spun că decizia de a intra în piaţa locală în anul 2007 s-a bazat mai ales pe faptul că România se afla în perioada de boom economic, tocmai ce intrase în Uniunea Europeană, iar asta facilita achiziţiile intracomunitare şi alinierea legislativă după noile norme. Iniţial, pentru extindere a fost bugetată o sumă foarte mică, în jurul a 200.000 de lei. „Ne-am dat seama însă foarte repede că de acei bani cumpărăm numai softul, aşa că bugetul iniţial s-a mărit la circa 1 milion de euro în primul an”, povesteşte Cristian Crişan, administrator al dm drogerie markt România. Cu toate că perioada era propice, extinderea nu a fost uşoară. „Chiriile erau la preţuri nebune sau foarte mari. Foarte multe dintre cele 105 magazine pe care le avem sunt stradale. Să creezi magazine stradale în centre de oraş, în poziţii cheie, nu mai e atât de uşor. A fost o mare provocare să găsim spaţiile potrivite, la condiţii comerciale care să ne permită să venim cu preţuri cât mai corecte.”
    La început, o mare provocare a fost şi să obişnuiască clienţii români cu conceptul de drogherie, şi asta pentru că termenul era cunoscut în rândul populaţiei preponderent cu sensul de farmacie. „A durat foarte mult. În plus, când am intrat în România începuseră să se extindă galeriile şi hipermarketurile. Clientul a trebuit obişnuit că este mai avantajos pentru el să meargă într-un magazin specializat”, subliniază Crişan. El spune că în prezent, la nivelul Europei de Sud-Est, piaţa locală este comparabilă cu celelalte state vecine în care este prezent businessul. „Diferenţa o face faptul că în România conceptul de drogherie nu este atât de cunoscut ca în Ungaria, unde activează deja de peste 20 de ani. Dar suntem peste Bulgaria.” O altă provocare a fost, potrivit lui Crişan, educarea clienţilor în ceea ce priveşte consultanţa pe care o au la dispoziţie în magazinele dm, spre deosebire de hipermarketuri: „Nu ai stresul aglomeraţiei, ai parte de o atmosferă plăcută, la noi e linişte în magazin”. Nici adaptarea preţurilor nu a fost un pas uşor, adaugă reprezentantul dm. „Noi, fiind un lanţ mic la momentul respectiv, degeaba aveam puterea brandului, pentru că raportat la retailul din România eram foarte mici. Şi atunci ne-am chinuit foarte mult să adaptăm preţurile pieţei.” Clienţii companiei sunt majoritar persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu venituri medii.
    Cele mai căutate categorii de produse cuprind articole de parfumerie, protecţie solară, produse de frumuseţe şi îngrijire, cosmetice de păr şi articole pentru casă.
    Potrivit lui Crişan, investiţia medie necesară pentru deschiderea unei noi unităţi dm, cu tot cu marfă, este de 500.000-600.000 de euro. „Noi mergem pe suprafeţe de 350-400 de metri pătraţi”. Principalii competitori, spune el, sunt toate magazinele mari, şi asta pentru că „sortimentaţia de produse o are şi Carefourr, o are şi Kaufland, şi Auchan, doar că noi suntem specialişti, avem o sortimentaţie mult mai dezvoltată. Doar noi avem o drogherie în adevăratul sens al cuvântului”.
    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar până în prezent retailerul s-a extins în 13 state: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. La nivel european, lanţul de drogherii funcţionează cu o echipă de peste 62.000 de angajaţi şi 3.668 de magazine. În anul financiar 2018/2019, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 4,6%. Momentan, din planurile companiei nu face parte şi o extindere în afara Europei, însă Crişan spune că dm are o colaborare cu Asia în zona de  online, de distribuţie. „Avem foarte bine dezvoltată partea de marcă proprie, care cuprinde peste 4.000 de articole. Toate produsele marcă proprie se produc în Germania.” În ceea ce priveşte piaţa locală, pentru anul următor reprezentanţii businessului plănuiesc deschiderea a încă 12 unităţi. „Suntem în toate oraşele mari, în cele mici încercăm să ajungem, dar nu putem intra pentru că nu este putere de cumpărare”, spune Crişan. În schimb, potrivit Anitei Pop, HR manager la dm drogherie market, există şi o problemă a oraşelor mari, de talia Bucureştiului sau a Clujului, respectiv lipsa angajaţilor. „Şi noi suntem afectaţi de fluctuaţii, dar ne situăm în media pieţei. Cu cât oraşul e mai mare, cu atât rata şomajului este mai scăzută şi este mai greu să găsim angajaţi”, spune ea, adăugând că cel mai greu de găsit sunt casierii sau angajaţii din poziţii similare, la nivel de magazine.

  • Noutăţi pentru utilizatorii serviciilor de ridesharing: AplicaţiaClever devine Free Now. În ce ţări este disponibilă

    FREE NOW, parte a celei mai mari platforme europene de mobilitate urbană deţinute de Daimler şi BMW şi singura aplicaţie din România care integrează atât taxi, cât şi ridesharing, este acum disponibilă pentru pasagerii din România. Pentru a călători prin intermediul platformei, atât în Bucureşti, cât şi în alte 100 de oraşe din Europa cu aceeaşi aplicaţie, aceştia trebuie să descarce aplicaţia din magazinele iOS şi Android şi să-şi creeze cont.

    Noua platformă înlocuieşte aplicaţia Clever, care însă va continua să funcţioneze o perioadă în paralel. Şoferii Clever sunt în plin proces de tranziţie la FREE NOW, flota urmând să depăşească 90% din cei 15.000 de şoferi ai companiei în Bucureşti, până la finalul acestui an. Totodată, aplicaţia FREE NOW va fi lansată şi în alte oraşe din România în perioada următoare.

    Pentru toate cursele, aplicaţia oferă opţiunile de plată cash sau card şi permite pasagerilor să comande, de pe acelaşi cont, mai multe maşini în acelaşi timp. Pasagerii beneficiază de un tarif fix per kilometru, indiferent de momentul zilei, de condiţiile de trafic sau de cererea şi oferta de maşini dintr-un anumit moment, oferind astfel utilizatorilor control şi predictibilitate din punct de vedere al costurilor. Serviciul funcţionează pe principiul proximităţii, criteriul principal de alocare a unei comenzi fiind distanţa dintre punctul din care a fost lansată comanda şi locaţia şoferului. Aplicaţia ţine cont însă şi de alte elemente, precum ratingul şoferului şi preferinţele de plată ale clienţilor.

    Platforma le permite pasagerilor din România să folosească o singură aplicaţie pentru a găsi cea mai bună soluţie de transport, în regim de taxi sau ridesharing, nu doar Bucureşti, ci şi în alte peste 100 de oraşe din nouă ţări europene în care grupul operează – Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Austria şi Suedia.

  • Retailul nou şi vechi

    „Ne-am poziţionat în principal ca centru de proximitate şi centru comunitar. În acest sens avem Evidenţa Populaţiei şi în curând vom avea şi poştă”, spune Andrei Pogonaru, owner’s representative şi business partner al Veranda Mall. În completare, Maria Crăciun, center manager al mallului, spune că „poate părea ciudat, dar ne dorim ca odată intrat în Veranda să poţi să îţi rezolvi treburile pe care le ai cât mai repede pentru a-ţi rămâne timp suficient pe care să-l petreci cu familia”.
    Deschis în urmă cu trei ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de circa 35.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor are un portofoliu de peste 90 de chiriaşi, printre care se numără branduri precum Carrefour, H&M, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone sau IQ Box – Telekom. În 2018 businessul a înregistrat venituri din chirii de circa 8 milioane de euro. Potrivit lui Andrei Pogonaru, cele mai mari vânzări pe metru pătrat vin din partea magazinului de cosmetice Cupio, a retailerului Pepco şi a farmaciilor, însă per total retailerul Carrefour înregistrează cele mai mari vânzări. Preţul chiriilor, spune Pogonaru, a rămas constant şi e determinat de cererea şi oferta dintre malluri. Plecarea unor chiriaşi a făcut loc altor jucători, printre nou-intraţi numărându-se Decathlon, World Class, Meli Melo sau Cărtureşti. „Pe cei care au ales să îşi mute businessul în altă parte nu i-am eliminat noi pentru că nu ne-a plăcut de ei sau viceversa, doar că lucrurile nu au funcţionat în direcţia care trebuie, pentru publicul căruia noi ne adresăm sau au avut ei înşişi ceva probleme la nivel de companie, de organizare –  Tati (retailer franţuzesc – n. red.), de pildă, a dat faliment şi a închis operaţiunile din România”, punctează Crăciun. Un alt jucător „tăiat de pe listă” din start este liderul pieţei de retail vestimentar, Inditex, şi asta pentru că „nu ne plac politicile lor”, spune Pogonaru.
    În prezent numărul angajaţilor din cadrul complexului se ridică la peste 600 de persoane, „mai puţini decât ar trebui. Sunt foarte multe magazine care nu îşi găsesc suficienţi angajaţi”, menţionează Andrei Pogonaru. În ceea ce priveşte clienţii mallului, aceştia sunt, potrivit descrierii lui, „cei 400.000 de oameni aflaţi la zece minute de noi, urmaţi de cei din zona Moşilor, Ştefan cel Mare, Tei. Sunt peste media Bucureştiului din punctul de vedere al veniturilor, din perspectiva studiilor superioare, foarte mulţi dintre ei lucrează în Pipera, în nord, dar locuiesc aici”. „Vrem să atragem şi hipsterii care îşi fac piaţa în Obor şi vin aici doar ca să îşi lase maşina în parcare, însă la întoarcere realizează că au uitat ceva şi intră, de exemplu, în Carrefour”, adaugă el. Printre strategiile companiei de atragere a clienţilor obişnuiţi să îţi facă cumpărăturile în piaţa Obor se numără, de pildă, organizarea unor evenimente precum festivaluri de vinuri, „păstrând însă tot ce înseamnă piaţa Obor şi tradiţia negustorească”, punctează reprezentanţii mallului. Cu toate că perioada sărbătorilor de iarnă este cea mai aglomerată din an, Pogonaru spune că aceasta este urmată la foarte scurtă distanţă de luna august, când mulţi români plecaţi la muncă în străinătate vin acasă în concedii şi fie îşi fac aprovizionarea cu medicamente, fie îşi scot rudele şi prietenii la masă.
    Cât despre mediul online, pe care unii jucătorii din piaţa locală încă îl privesc cu teamă, Maria Crăciun spune că „este în creştere, dar eu cred că în România clientul încă îşi doreşte şi magazine fizice. Deocamdată, pe cifre, impactul din online nu este atât de mare pe offline şi pe malluri. Încă este spaţiu de creştere, lumea îşi doreşte experienţe şi probabil că aici e cheia raportului dintre online şi offline. Nu mai este vorba despre mâncare, despre satisfacerea unei nevoi primare, pentru că îţi este foame. Vrei să vezi mâncarea aranjată frumos în farfurie. Cred că foarte mulţi clienţi care merg la un restaurant fotografiază mâncarea înainte să o mănânce şi o pun pe Instagram. La fel şi în alte magazine. Încă ne dorim să punem mâna pe un lucru, să îl vedem”. Andrei Pogonaru subliniază, la rândul său, că mai ales în Bucureşti stocul total de metri pătraţi de retail modern este în continuare foarte, foarte jos. „Dacă nu ar fi existat online-ul şi creşterea care în momentul de faţă reprezintă 8% din consum, mai ales pe electrocasnice, care sunt mutate în online, probabil că în acest moment aţi mai fi văzut încă trei-patru proiecte de malluri în Capitală. Rezultatul online-ului este că dezvoltatorii nu au avut acelaşi avânt pe care îl aveau înainte. Lucrul acesta avantajează mallurile deja existente. Mallurile se transformă uşor, uşor, fie în centre locale, în care clienţii vin să rezolve ceva, fie în centre de destinaţie, în care te duci dimineaţa şi te întorci acasă seara. În sensul ăsta s-au polarizat experienţele, dar în România pornim de la o bază foarte joasă.”
    La nivel de extinderi, pe lângă o serie de magazine de retail, precum Mercari, jucători din servicii, ca Poşta Română, precum şi nume noi în zona de food court, de departe cea mai importantă deschidere din perioada următoare este Cinemax, primul cinematograf deschis de operatorul slovac de cinematografe în piaţa locală. După o serie de amânări date de necesitatea respectării unor reguli foarte stricte de construcţie, acesta va fi pus în funcţiune până la sfârşitul anului, pe o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi, cu 12 săli, dintre care una destinată exclusiv copiilor şi două săli vip, şi o capacitate totală de aproximativ 1.300 de locuri. De altfel, Pogonaru spune că cea mai mare provocare din ultimul an a fost construirea cinematografului în mallul deja finalizat. „Nu mi-am imaginat cât de greu poate fi să construieşti un cinematograf într-un mall deja existent. În momentul în care ai un şantier şi vrei să păstrezi experienţa consumatorilor la fel, este necesar un efort colosal.” Investiţiile realizate anul acesta s-au ridicat la peste 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate au fost direcţionate în amenajarea cinematografului, acestea neincluzând însă toată tehnologia pe care o aduc slovacii de la Cinemax.
    Pe lista competitorilor, Pogonaru menţionează centrul comercial Mega Mall, aflat la circa 3 km distanţă, „bătălia” dându-se mai ales pentru clienţii care locuiesc la distanţă egală de ambele malluri.

  • Codul Rutier s-a schimbat semnificativ în 2019. Iată care sunt noutăţile. Bonus: lista completă a bolilor care te lasă fără permis

    Codul rutier s-a îmbogăţit în 2019 cu o serie de prevederi noi. Iată care sunt noutăţile introduse în legislaţie.

    Codul rutier a primit în 2019 prevederi noi, printre acestea aflându-se cele pentru folosirea telefonului mobil în timpul mersului şi introducerea unor noi examene medicale pentru obţinerea şi reînnoirea permisului de conducere. Toate aceste modificări prevăd suspendarea dreptului de conducere al autovehiculelor, deci trebuie mare atenţie pentru a nu le încălca. În unele cazuri, oricâtă atenţie aţi acorda respectivelor prevederi, nu veţi putea împiedica suspendarea permisului, fiind vorba de probleme medicale ale conducătorilor auto.

    Cod Rutier 2019: Amendă pentru folosirea telefonului la volan
    Este cea mai nouă şi mai controversată prevedere care a intrat în vigoare pe data de 12 octombrie. Potrivit acesteia, ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod atât a telefonului mobil, cât şi a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video, de către conducătorul auto, în timpul conducerii vehiculului aflat în mişcare, va atrage după sine o amendă între 580 şi 720 de lei (3-5 puncte de amendă), precum şi 4 puncte de penalizare.

    Mult mai grav este că, atunci când este cumulată cu oricare altă contravenţie la legea circulaţiei, folosirea telefonului mobil este considerată circumstanţă agravantă şi atrage după sine suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile.

    Astfel, ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod, în timpul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai aflate în mişcare, a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video, concomitent cu încălcarea unei reguli (oricare, n.n) pentru circulaţia vehiculelor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni, de la 3 la 5 puncte-amendă (de la 580 de lei, la 725 de lei), şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Digitalizarea, noul trend în farma

    La această soluţie s-a gândit Doctrina, un start-up din Slovenia, care a dezvoltat în anul 2012 o platformă online cu acelaşi nume ce facilitează interacţiunea directă a companiilor farmaceutice cu profesioniştii din această industrie – farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, prin intermediul conţinutului video. Din anul 2014, platforma Doctrina.biz este disponibilă şi în România, aceasta fiind practic o soluţie de marketing B2B (business to business) pentru digitalizarea comunicării în industria farma.

    „Demersul este unul relativ nou pentru piaţa de profil. În România, Doctrina este singura platformă de interacţiune directă şi bidirecţională cu specialiştii din domeniu, iar la nivel european mai sunt doar 1-2 proiecte similare”, a explicat Doru Mircea, antreprenorul local care a adus Doctrina în România în regim de franciză. De altfel, România a fost prima ţară în care s-a extins start-up-ul, după ţara de origine.

    Cum a ajuns însă soluţia dezvoltată de Doctrina să fie disponibilă şi în România? Povestea începe cu un SMS primit de Doru Mircea, de profesie medic, dar care şi-a dedicat întreaga carieră industriei farma, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanţii start-up-ului din Slovenia, la insistenţele unui cunoscut.

    „Am plecat de la întâlnire cu gândul că aş putea dezvolta local un proiect similar, însă calculele pe hârtie mi-au arătat că investiţia ar fi fost prea mare, iar timpul de dezvoltare s-ar fi ridicat la peste un an. Aşa că, atunci când am primit prin SMS propunerea de a deveni partenerul Doctrina în România, am continuat discuţia”, povesteşte Doru Mircea. El a terminat Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş, însă nu a profesat ca medic, ci a ales industria farma, vânzările şi marketingul ca direcţie de dezvoltare a carierei. Astfel, după mai bine de 15 ani în domeniul farma, în marketing şi vânzări, a luat calea antreprenoriatului într-un proiect dezvoltat alături de Cătălin Chiş, proprietarul grupului de firme APS. Era anul 2011 şi împreună au pus bazele Business Academy, o şcoală de vânzări. De altfel, persoana de legătură cu start-up-ul Doctrina din Slovenia a fost chiar un fost cursant al Business Academy.
    „Am mers la întâlnire mai mult din curiozitate, însă am realizat că soluţia propusă de Doctrina rezolva multe dintre provocările cu care mă confruntam în calitate de manager în farma”, a punctat el.

    Ca atare, Doru Mircea s-a hotărât să aducă Doctrina şi pe piaţa locală şi a negociat cu start-up-ul sloven să nu plătească taxa de franciză, care în prezent se ridică la circa 40.000 de euro, în condiţiile în care România era prima ţară în care se extindea proiectul. Împreună cu partenera sa Ioana Mircea, antreprenorul local a investit 60.000 euro pentru a susţine dezvoltarea Doctrina în România, banii fiind alocaţi în principal pentru marketing astfel încât să poată atrage în platformă specialiştii din domeniu. În prezent, pe lângă Slovenia şi România, platforma Doctrina mai este disponibilă şi în Croaţia, Polonia, Rusia, Marea Britanie şi Turcia, având în total peste un milion de utilizatori din industria farma.

    „După primii ani de funcţionare, Doctrina.biz acoperă 70% dintre farmaciştii şi asistenţii de farmacie din România, care sunt deja înscrişi în platformă. Anul trecut am triplat şi numărul medicilor înscrişi în platformă. De asemenea, am diversificat serviciile către producţie, consultanţă şi alte unelte de digital marketing, astfel încât prezentările disponibile în platformă să fie cât mai performante şi mai interesante pentru audienţă, specialiştii din industria sănătăţii”, a precizat Doru Mircea. El a adăugat că în ultimii doi ani, obiectivul Doctrina a fost creşterea engagementului şi mai puţin creşterea numărului de farmacişti. „Există, bineînţeles, o dinamică naturală, avem în fiecare zi utilizatori noi în platfomă, 10-15 conturi. Însă, în paralel, dezactivăm conturi pasive, rezultând o creştere netă de câteva zeci de utilizatori lunar. Interacţiunea şi vizualizările complete reprezintă cel mai important indicator pentru noi.”

    În primele luni ale acestui an, procentul farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie care au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz a crescut la 50%, respectiv la 53%. „O prezentare este vizualizată complet în medie de 5.000 de farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, care răspund ulterior întrebărilor pe care le adresăm pentru feedback.”

    Doctrina lucrează la nivel global cu cele mai mari companii farmaceutice din lume, cum ar fi GSK, Novartis, Roche sau Pfizer, iar în total pe platforma din România sunt disponibile în prezent 50 de prezentări, pe care utilizatorii le pot urmări pentru informare şi training. Iar conţinutul este actualizat cu periodicitate, în fiecare lună fiind circa 2-3 noi prezentări active în platformă.

    „Practic, producătorii de medicamente realizează, alături de noi de cele mai multe ori, videouri de prezentare sau cu un conţinut educativ pentru farmacişti şi medici, care este apoi transmis în platformă şi urmărit de acest public specializat”, a menţionat Doru Mircea.

    Care este însă modelul de business din spatele Doctrina.biz? Acesta se bazează pe rezultate, compania farmaceutică plătind doar vizionările întregului material. La finalul fiecărei prezentări se generează un scurt chestionar celor care au urmărit prezentarea, pentru ca reprezentanţii Doctrina să se asigure că a fost înţeles conţinutul şi urmărit cu atenţie.

    „Tarifele sunt personalizate, în funcţie de client, portofoliul de produse, patologia căreia se adresează şi serviciul ales. Cel mai apreciat aspect de către clienţi este că noi asigurăm clientului un interes minim garantat din partea audienţei targetate, pentru materialul transmis”, a punctat el.

    Medicii şi farmaciştii nu plătesc însă nicio taxă de însciere în platformă. Odată înscrişi, aceştia au acces gratuit la conţinutul din platformă, Doctrina.biz fiind pentru ei o formă de informare, educare şi specializare constantă.

    Anul trecut, afacerile locale ale Doctrina s-au situat la 220.000 euro, România plasându-se astfel pe locul doi ca venituri în rândul ţărilor europene în care este disponibilă platforma, pe primul loc fiind ţara de origine, Slovenia.

    „Un procent foarte mic din business este generat momentan de consultanţă şi suport în realizarea prezentărilor video, însă reprezintă sub 10% din total.”
    În 2018, numărul de proiecte dezvoltate de Doctrina în România a crescut cu 10% faţă de 2017, pe fondul diversificării serviciilor digitale şi consolidării audienţei.

    Anul acesta, Doctrina are în plan să-şi majoreze veniturile locale cu 30%, la 300.000 euro, în condiţiile în care mizează pe atragerea de noi clienţi ca urmare a dezvoltării portofoliului de servicii şi a creşterii interesului industriei faţă de oportunităţile digitale.

    „Creşterea digitalului pe acest segment de clienţi este într-un ritm destul de lent comparativ cu alte ţări europene, deşi interesul din partea profesioniştilor din sănătate pentru conţinut este cel mai ridicat din regiune. Este un paradox – farmaciştii vor să se informeze online, printr-o platformă specializată a celor din industrie, însă producătorii şi companiile farma nu sunt încă la fel de pregătiţi să iasă din zona de confort şi să renunţe la vechile tactici, chiar dacă acestea nu sunt la fel de cost-eficiente şi nici măcar măsurabile, cum este digitalul”, spune Doru Mircea, făcând referire la faptul că industria farma din România alocă în continuare circa 90% din bugetele de marketing către canalele tradiţionale de comunicare, TV-ul, radioul şi evenimentele tip simpozion, conferinţă sau congres.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Doctrina, acestea vizează furnizarea de servicii complete de digital marketing şi social media marketing, atât cu target de audienţă profesioniştii din sănătate, cât şi consumatorii. Reprezentanţii locali ai Doctrina lucrează îndeaproape cu dezvoltatorii din Slovenia, pentru optimizarea platformei şi introducerea de funcţionalităţi noi. „În plus, a fost dezvoltată o extensie a platformei Doctrina, sub numele Doctrina Academy, care are deja peste un milion de profesionişti abonaţi din întreaga lume. Scopul Doctrina Academy este de a oferi cursuri online on demand, plătite de profesionişti. Temele cele mai solicitate sunt cardiologie, diabet, oncologie”, a menţionat Doru Manea.

    „În România, ne propunem să dezvoltăm conţinut în limba engleză, împreună cu autori români, pe care să îi promovăm la nivel mondial”, a conchis el.

    Bilanţ în medicină digitală

    În prezent, în România sunt peste 8.000 de farmacişti, 7.000 de asistenţi de farmacie şi 2.000 de medici înregistraţi ca utilizatori în cadrul platformei Doctrina.biz. Anul trecut, 44% dintre farmaciştii înregistraţi şi 50% dintre asistenţii de farmacie au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz. În medie, prezentările din platforma Doctrina.biz au fost urmărite în 2018 de către 4.500 farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici.

  • Noutăţi despre starea de sănătate a lui Michael Schumacher: Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă

    Ex-pilotul german a fost în comă, a suportat mai multe operaţii şi acum este sub supravegherea specialiştilor neurologi. La domiciliul lui Schumacher, familia a amenajat o adevărată unitate medicală, tratamentul costând peste 130.000 de euro săptămânal.

    “Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă. Simte că e înconjurat de oameni care-l iubesc, care ţin la el şi care slavă Domnului ţin curioşii departe. În rugăciunile mele îl includ mereu pe Michael Schumacher şi pe familia sa”, a spus Georg Ganswein, conform presei internaţionale.
     
    Recent, Sabine Kehm, managerul lui Schumacher, a explicat de ce fanii pilotului nu primesc prea multe informaţii despre starea sa de sănătate.
     
    Schumacher s-a lovit la cap în decembrie 2013, când era la schi în Elveţia. De atunci nu s-au mai aflat detalii importante despre starea sa, familia limitânu-se la comentarii oficiale generale.
     

  • Guvernul a adoptat OUG privind legile justiţiei. Ce spune ministrul Toader despre modificări

    “Se măreşte vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcţia de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani”, a declarat Tudorel Toader.

    Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

     “La nivelul Ministerului Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat de la CSM respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale şi vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine e interesat”, a precizat Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.