Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
de kilometri.
In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.
Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
conturi, daca nu chiar mai mult.
In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
sa inceapa sa produca mai mult zahar.
Leave a Reply