BusinessMagazin

Tag: statistici

  • Paradoxul celor mai sărace ţări. Se confruntă simultan cu problema obezităţii, dar şi cu malnutriţia

    Se pare că dezechilibrul e cauzat de accesibilitatea produselor alimentare ultraprocesate, precum şi de sedentarismul oamenilor. Autorii studiului care are în vedere situaţia solicită schimbări în „sistemul alimentar modern”, mai ales în ţările din Africa şi Asia, care sunt cele mai afectate.

    Studiul estimează că, la nivel mondial, aproximatix 2,3 miliarde de oameni sunt supraponderali, în timp ce peste 150 de milioane de copii au probleme de dezvoltare. Nutriţia defectuoasă face ravagii în întreaga lume, indiferent de media veniturilor, dar în cele mai sărace zone există o dublă ameninţare, atât a obezităţii, cât şi a malnutriţiei.

    În cifre, aproximativ 20% dintre oameni sunt supraponderali, iar 30% dintre copiii mai mici de patru ani nu se dezvoltă corespunzător. Comunităţile pot fi afectate simultan şi de obezitate şi de malnutriţie, existând posibilitatea ca ambele tendinţe să se manifeste la aceeaşi persoană, în stadii diferite ale vieţii, a relatat BBC.

    Potrivit studiilor, 48 din 126 de ţări erau afectate de problema nutriţiei în 2010, iar dintre acestea, în 14 s-a înregistrat dubla ameninţare a obezităţii şi malnutriţiei după 1990. Autorităţile din întreaga lume sunt chemate să acţioneze în cel mai scurt timp, modificând felul în care se hrănesc cetăţenii.

    Creşterea numărului de supermarketuri, disponibilitatea alimentelor sărace în valori nutritive, dar şi lipsa activităţii fizice ameninţă oamenii din toate părţile. „Suntem martorii unei realităţi îngrijorătoare”, a spus Dr. Francesco Branca, director al departamentului de nutriţie al Organizaţiei Mondiale de Sănătate. „Nu mai putem caracteriza ţările cu problem de nutriţie în funcţie de media veniturilor pe cap de locuitor”, a adăugat ea. „Toate formele nutriţiei defectuoase au un numitor comun: sistemul alimentar nesănătos. Schimbările trebuie făcute în toate aspectela sale – de la producţie şi procesare, la export, distribuţie şi marketing, iar apoi la consum şi risipă.”

     

  • Aproximativ 5% dintre români cred că un venit lunar de 750 de lei lunar e suficient pentru un trai decent. Care este suma care ar satisface nevoile curente

    Conform INS, un venit între 751 şi 1.250 de lei este satisfăcător pentru 11% din gospodăriile României, în timp ce peste 12% consideră că un venit net lunar între 1.751 şi 2.000 de lei le acoperă cheltuielile curente, iar 9% cred că, beneficiind de 2.251 – 2.500 de lei, ar fi suficient.

    În mediul urban, 2,3% din gospodării susţin că un venit de sub 750 de lei este suficent pentru o lună, dar 35,3% au nevoie de peste 3.000 de lei.

    În mediul rural, 8,5% din gospodării au nevoie de un venit de sub 750 de lei pentru a-şi acoperi cheltuielile lunare, 17,5% au nevoie de o sumă între 751 şi 1.250 de lei, iar 15,7% au nevoie de peste 3.000 de lei.

    Pe regiuni de dezvoltare, 36,3% din gospodăriile din Bucureşti-Ilfov au nevoie de venituri nete lunare de 3.000 de lei, fiind urmate de cele din Centru (31%) şi Sud-Est (27,8%).

    Potrivit INS, 16,6% din gospodăriile din regiunea de Sud-Muntenia şi 13,4% din gospodăriile din zona Sud-Est au nevoie de un venit între 1.751 şi 2.000 de lei.

    Datele citate mai sus apar în lucrarea „Condiţii de viaţă ale populaţiei”, publicată recent de INS.

     

  • Numărul italienilor care trăiesc sub nivelul sărăciei absolute s-a triplat în ultimul deceniu

    Numărul săracilor “absoluţi” – sau cei care nu îşi pot permite să cumpere un coş al bunurilor şi serviciilor necesare – ajungea la 4,7 milioane, anul trecut, de la 1,7 milioane, în 2006, potrivit Istat, Institutul Naţional de Statistică din Italia, reprezentând 7,9% din populaţie, majoritatea concentrându-se în regiunile sudice ale ţării.

    În contextul în care Italia a trecut în perioada 2008-2013 prin cea mai acută şi lungă recesiune de la Al Doilea Război Mondial, mai mult de un sfert din producţia industrială a ţării a fost afectată. În aceeaşi perioadă a crescut şomajul, rata ajungând la 13% în 2014, de la 5,7% în 2007. Rata şomajului a fost de 11,3%, în mai.

    Timp de zeci de ani, Italia a raportat o rată scăzută a fertilităţii, doar 1,35 copii per femeie, comparativ cu media de 1,58 din cele 28 de state membre ale UE, în 2015.

    “Raportul pe sărăcie arată cât de inutil este să evidenţiezi de ce sunt mai puţin nou-născuţi în Italia”, a spus Gigi De Palo, directorul Forumului Asociaţiilor de Familii din Italia.

    Numărul celor săraci absoluţi a crescut, anul trecut, în segmentul celor tineri, ajungând la 10% pe intervalul de vârstă 18-34 de ani. Rata a scăzut cu 3,8% pentru populaţia cu vârstă de peste 65 de ani, potrivit raportului Istat.

    La începutul acestui an, Parlamentul a aprobat un nou instrument care să combată sărăcia, numit venitul de incluziune, care înlocuieşte măsurile existente care sprijină venitul, în urma cărora vor beneficia 400.000 de gospodării, 1,7 milioane de oameni, în total, potrivit publicaţiei Il Sole 24 Ore, care citează documente parlamentare. Programul va fi finanţat cu resurse de aproape două miliarde de euro, anul acesta, finanţare care ar trebui să crească la 2,2 miliarde de euro, în 2018, potrivit aceleiaşi surse.

     

  • Românii cheltuiesc 43 de milioane de euro pe cadouri dulci în decembrie

    Vânzările de dulciuri se triplează în luna decembrie, perioada Crăciunului generând un consum de peste 7,4 milioane de kilograme de dulciuri în România, potrivit unui studiu realizat de producătorul polonez de biscuiţi, napolitane şi crackers Dr. Gerard.

    Potrivit studiului realizat de Dr. Gerard, tendinţele de consum arată că în ultima lună a anului vânzările de dulciuri în România se triplează, acest trend fiind puternic susţinut şi de lansarea produselor sezoniere.

    Date de piaţă furnizate de Retail Zoom arată că luna decembrie a anului trecut a însemnat în retailul modern autohton vânzări de dulciuri de peste 43 de milioane de euro, respectiv 7,4 milioane de kilograme de produse, din care biscuiţii au ocupat prima poziţie în volum, cu o cotă de 24,3% şi a doua poziţie ca valoare, cu 16,4%. Napolitanele au reprezentat 7,1% din valoare şi 10,3% volum.

    Cele mai mari creşteri, între 158% şi 520% faţă de luna noiembrie, au fost înregistrate la praline, figurinele de ciocolată şi produsele sezoniere.

    „În România, cele mai căutate arome pentru sărbătorile de iarnă sunt cele de măr copt, alături de combinaţia măr şi scorţişoară. Aroma de cuişoare şi citrice este de asemenea printre favorite”, declară Otilia Stanciu, Country Manager la Dr. Gerard România.

    Tendinţa scăderii gramajelor biscuiţilor şi prăjiturelelor de la gramajele de tip „family” la cele de tip „on the go” se manifestă atât pe pieţele europene cât şi în ţara noastră. În România, peste 40% din consumatori preferă o gustare dulce între mese, napolitanele şi biscuiţii fiind principalele alegeri. În categoria gustărilor de peste zi, cel mai popular este biscuitele-sandwich ambalat în pachete pentru consum individual (între 30 şi 50 g/pachet).

    În ceea ce priveşte preferinţa pentru un anume tip de biscuite, dintr-un total de peste 2,1 kilograme de biscuiţi consumaţi într-un an de fiecare român – cantitate în creştere cu peste 70% faţă de acum 10 ani, dar încă mult sub media est-europeană de 3,5 kg/locuitor -, în România cei mai apreciaţi rămân biscuiţii simpli şi petit beurre (peste 40%), dar şi biscuiţii-sandwich (peste 46%).

    Dr. Gerard anunţă vânzări de peste patru milioane de euro şi 2.000 de tone de produse vândute în România în 2016.

     

  • Aproape 500 de cazuri de bullying, semnalate în două luni la Telefonul Copilului

    Cele aproape 500 de cazuri de bullying au fost înregistrate la Telefonul Copilului, de la sfârşitul lunii februarie, când a fost lansată campania “CN Clubul prieteniei – Fii prietenos, nu răutăcios!”, aproape toate fiind semnalate de către copii şi petrecute în mediul şcolar.

    În cadrul campaniei, care are ca obiectiv încurajarea copiilor să vorbească despre experienţele lor, să îi sprijine pe cei hărţuiţi şi să fie prietenoşi cu toţi ceilalţi copii, numărul cazurilor de bullying semnalate a crescut.

    Din numărul total de apeluri prin care au fost semnalate situaţii de hărţuire, 55,94 la sută au fost sesizate de băieţi, 41,65 la sută de fete şi doar 2,41 la sută de părinţi.

    Peste jumătate dintre băieţii apelanţi sunt preadolescenţi, urmaţi de cei din grupa de vârstă 6 – 9 ani (32,73 la sută) şi adolescenţi (16,19 la sută). În ceea ce priveşte fetele, cele mai multe dintre cele care au sunat la Telefonul Copilului sunt din grupa de vârstă 6 – 9 ani, 35,75 la sută sunt preadolescente şi 11,11 la sută sunt adolescente.

    Majoritatea abuzurilor de tip bullying au avut loc în şcoală (86,70 la sută), 9,17 la sută în spaţiul public şi 4,13 la sută la grădiniţă.

    “72,43 la sută dintre copiii preşcolari şi şcolari au discutat cu părinţii despre abuzul de tip bullying manifestat asupra lor, însă doar 21,25 la sută dintre părinţi au ales să intervină. Copiii preadolescenţi şi adolescenţi nu au discutat nici cu părinţii, nici cu o altă persoană înainte de apelul la 116 111. În ceea ce priveşte formele de bullying înregistrate, 63,30 la sută dintre situaţii s-au referit la bullying fizic, 12,85 la sută bullying verbal, 13,30 la sută bullying emoţional şi 10,55 la sută bullying relaţional”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Forma de bullying fizic este asociată, în general, cu băieţii, în timp ce forma de bullying verbal cu fetele, însă cei aproximativ 43 la sută de copii sub 10 ani au sesizat numai cazuri de bullying fizic, ei fiind în imposibilitatea de a exprima sau manifesta celelalte tipuri de bullying.

    Cele mai multe astfel de situaţii au fost înregistrate din regiunea Muntenia (22,54 la sută) urmată de Transilvania (18,91 la sută), Moldova (17,51 la sută), Oltenia (14,29 la sută), Bucureşti (9,05 la sută), Banat (3,62 la sută) şi Dobrogea (3,02 la sută).

    Cartoon Network şi Asociaţia Telefonul Copilului au lansat, în 26 februarie, o campanie naţională anti-bullying adresată pentru prima dată şi preşcolarilor, prin care se urmăreşte încurajarea copiilor să ia măsuri împotriva violenţei verbale sau fizice, a abuzului emoţional şi a excluderii.

    Sub sloganul “Fii prietenos, nu răutăcios!”, campania îşi propune să sensibilizeze şi să încurajeze copiii să ia măsuri împotriva hărţuirii şi agresiunii de orice fel. În cadrul campaniei a fost lansat şi site-ul www.CartoonNetwork.ro/clubulprieteniei, un spaţiu virtual unde copiii afectaţi direct sau indirect de fenomenul bullying pot beneficia de consiliere din partea unor persoane specializate.

  • România şi Letonia – primul loc în UE privind numărul de pietoni morţi în accidente rutiere

    Comisarul european pentru Transport Violeta Bulc a prezentat, marţi, la Bruxelles, raportul anual al Uniunii Europene privind siguranţa rutieră pe drumurile din statele europene, iar potrivit statisticilor la nivel european anul trecut au fost înregistrate 25.700 de decese în accidente rutiere în cele 28 de state membre.

    Violeta Bulc a declarat, într-o conferinţă de presă, că, potrivit statisticilor europene, numărul de accidente rutiere a scăzut cu aproximativ unu la sută comparativ cu 2013.

    Potrivit raportului citat, România şi Letonia se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de pietoni morţi în urma unor accidente rutiere şi totodată cele două ţări înregistrează, alături de Bulgaria şi Lituania, cele mai multe decese în accidente cu peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Astfel, în România şi Letonia 39% din numărul persoanelor decedate în accidente rutiere sunt pietoni, în timp ce media europeană este de 22%. Cele mai multe accidente ale căror victime sunt pietonii – 69 la sută – se produc în zonele urbane.

    “E trist şi greu de acceptat faptul că aproape 70 de europeni mor pe drumurile noastre în fiecare zi şi mult mai mulţi sunt răniţi grav. Cifrele publicate astăzi ar trebui să fie un semnal de alarmă, în spatele cifrelor şi statisticilor există soţi, părinţi, copii, fraţi, colegi şi prieteni îndoliaţi. De asemenea, ne amintesc că siguranţa rutieră necesită o atenţie constantă şi eforturi suplimentare”, a spus comisarul european.

    Potrivit acesteia, statele europene trebuie să-şi intensifice activitatea în următorii ani, pentru a atinge ţinta dorită de a reduce la jumătate numărul de decese rutiere până în 2020.

    “Să lucrăm împreună pentru a ne asigura că mai mulţi oameni vin acasă în siguranţă la sfârşitul călătoriei lor în UE. Aceasta este una dintre priorităţile mele şi ar trebui să fie una dintre priorităţile tuturor guvernelor din toate statele membre”, a afirmat Bulc.

    Potrivit raportului privind siguranţa rutieră în statele europene, în 2014, numărul de decese rutiere variază încă foarte mult la nivelul UE, iar rata medie de fatalitate în UE pentru 2014 este de 51 de decese rutiere la un milion de locuitori.

    În rapoarte Malta, Ţările de Jos, Suedia şi Regatul Unit continuă să raporteze cele mai puţine decese în accidente rutiere, cu mai puţin de 30 de decese la un milion de locuitori, în timp ce patru ţări europene, respectiv Bulgaria, Letonia, Lituania şi România, încă raportează peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Potrivit statisticilor realizate la nivel european, numărul total al deceselor înregistrate în accidente rutiere a scăzut cu 18,2% din 2010 şi până în prezent.

  • STATISTICI: Rata de angajare a femeilor, mai mică decât a bărbaţilor, deşi sunt mai bine pregătite

    Fundaţia Estuar informează, într-un comunicat transmis joi, că cele mai recente statistici clasează România printre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai mare decalaj între rata ocupării forţei de muncă la femei şi la bărbaţi, doar 58,6 la sută dintre femei fiind active pe piaţa muncii, în comparaţie cu 70,7 la sută în cazul bărbaţilor.

    Cauzele acestui decalaj sunt puternic legate de îngrijirea familiei şi activităţile casnice, responsabilitate care în România cade în mare parte în sarcina femeilor, acestea alocând aproximativ patru ore şi jumătate în fiecare zi pentru acest tip de activităţi, în timp ce bărbaţii se limitează la două ore.

    De asemenea, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor care au copii este mult mai scăzută decât în cazul femeilor care nu au copii, fenomen care se reflectă invers în cazul bărbaţilor.

    Per total, femeile muncesc mai mult decât bărbaţii, conform aceloraşi statistici, media la nivelul Uniunii Europene fiind de 64 de ore pe săptămână în cazul femeilor, în comparaţie cu 53 de ore în cazul bărbaţilor.

    “Decalajul dintre sexe pe piaţa muncii este puternic influenţat de evenimentele de-a lungul vieţii, întreruperea muncii active afectând puternic pe termen lung posibilitatea de revenire. Situaţia devine şi mai dramatică în cazul femeilor trecute de 55 ani, unde România se află pe ultimele locuri în UE, cu un procent de doar 30 la sută ocupare în rândul femeilor. Evenimentele legate de viaţă, alături de segregarea pe criteriu de sex, dar şi discriminarea, rezultă într-o excluziune a femeilor de pe piaţa muncii şi într-un final la un risc de sărăcie mult mai mare în cazul femeilor, decât al bărbaţilor”, mai arată sursa citată.

    Fundaţia Estuar a început proiectul “Respect şi Şanse Egale pentru Femei”, în cadrul căruia oferă cursuri de formare profesională în mai multe meserii: confecţioner, casier, bucătar, dar şi ajutor pentru iniţierea unei afaceri şi sprijin pentru îngrijirea copiilor, pentru ca orice femeie să poată rămână activă cât mai mult pe piaţa muncii.

    Peste 500 de femei vor fi instruite în cadrul proiectului şi va fi dezvoltat un centru-pilot educaţional pentru copiii persoanelor care vor căuta asistenţă, cei mici beneficiind gratuit de servicii de îngrijire şi educaţie, transportul către centru fiind şi el gratuit.

    De asemenea, vor fi sprijinite femeile care vor să urmeze calea antreprenoriatului.

  • Despre importanţa statisticilor în ape stătute

    Au tăcut încurcaţi ceva timp şi până la urmă am convenit cu toţii că nu s-a întâmplat mai nimic excepţional, evenimente care chiar să te facă să simţi şi să spui că economia se mişcă. Fără tranzacţii importante, fără surprize, fără extinderi, fără intrări majore pe piaţă şi cu cele mai multe companii mulţumindu-se să supravieţuiască; un astfel de comportament poate fi folositor pentru firme, dar nu pentru jurnalismul de business, pentru că imaginea din exterior este de stătut, de băltit în evenimente mărunte şi acţiuni de PR insistente şi lipsite, cele mai multe, de relevanţă.
    În context, singurele veşti care stârnesc un pic mătasea broaştei sunt anunţurile privind creşterea economică, cele de la comisia de statistică, de la comisia de prognoză, estimările de la Uniunea Europeană sau de la alte instituţii financiare. Numerele în sine nu au prea mare importanţă, prognozele sunt făcute ca să fie încălcate – e o parafrază.

    Dar mi-a atras atenţia optimismul acestora, toată lumea prevesteşte creşteri ale PIB de cel puţin 1,5% în acest an şi de peste două procente la anul. Premierul Boc afirmă că majorarea este în grafic şi că rezultatul este al politicilor guvernamentale de creare a locurilor de muncă şi investiţii. Mă rog, eu reţinusem că din cauza anului agricol bun, adică, neaoş vorbind, din cauza faptului că a dat Dumnezeu ploaie. Comisia de prognoză mizează şi la anul pe o producţie agricolă la fel de bună, cu o producţie vegetală în scădere şi cu o producţie animală peste cea a acestui an, pentru că cele două sunt într-o relaţie de subsecvenţialitate. Neaoş vorbind, Dumnezeu nu ne mai dă ploaie, dar ne va îngrăşa vacile şi va spori diametrul roţilor de caşcaval.

    Sincer, eu sunt puţin înspăimântat – să pui pe seama sărmanei agriculturi româneşti creşterea economică a anului viitor sau să mizezi pe politicile guvernamentale, fără să faci nicio conexiune cu ce se întâmplă în Europa, cu prognoza meteo, cu mişcările de proteste din ce în ce mai dese din lumea întreagă, cu escaladarea declaraţiilor şi atitudinilor din ce în ce mai belicoase ale unor lideri importanţi, cu evidenta nesiguranţă a autorităţilor europene în administrarea crizei şi fără a lua în calcul modul în care economia ar putea reacţiona la evoluţii negative în Grecia, Italia, Spania sau oriunde în Europa, înseamnă, cum să zic?…., o mare seninătate interioară? sau nepăsare, pur şi simplu? sau mediocritate, pur şi simplu?

    Nu pomenesc mediocritatea degeaba. Undeva la începutul secolului XIX a trăit un ins care se numea Adolphe Quetelet, matematician, sociolog şi statistician. El a avut ideea introducerii omului mediu, concept intens folosit în antropologie şi statistică. Pentru amuzament, trebuie precizat că acelaşi Quetelet este creatorul “indicelui de masă corporală” – spaima doamnelor preocupate de felul în care arată şi duşmanul masculilor gurmanzi sau amatori de bere rece. Conceptul de mediu era extrem de apreciat în epocă, aşa că matematicianul a început să creeze standardele medii: a măsurat circumferinţe ale pieptului, înălţimi, greutăţi, dar şi probleme sociale, obiceiuri, preferinţe sau moduri de acţiune. Fiecare excepţie devenea o anormalitate, chiar dacă anormalitatea însemna de fapt un talent special, aptitudini sportive, abilitatea de a face bani sau de a inova.

    Marx, notează cartea în care am citit despre activitatea şi influenţa lui Quetelet, i-a împrumutat rapid ideile, chiar în “Capitalul”: “Trebuie reduse la minim devierile sociale în termenii distribuţiei bogăţiei, spre exemplu”.Ideea de ins mediu a dat naştere unei adevărate culturi a mediocrităţii, încununată de ceea ce s-a numit poujardism, un curent politic care a pornit iniţial din zona băcanilor nu prea prosperi, mişcare care milita nu pentru progres şi avans social, ci pentru aplatizarea societăţii până la statutul celor semifavorizaţi de soartă.
    Pentru că nu mă încadrez în niciun standard creat de Quetelet – nici al insului mediu, nici în mediana indicelui de masă corporală – nu rezonez foarte tare cu ideile sale şi sunt circumspect atunci când le regăsesc în societate.

    Or, actuala Europă mi se pare a deveni o zonă a mediocrităţii aurite (expresie interesantă, care nu-mi aparţine, din păcate). Văd lideri sau popoare stigmatizate pentru că sunt altfel, pentru că aleg să funcţioneze altfel sau pentru că evită să accepte jocul impus de alţi mediocri, vremelnic ajunşi pe culmi.Temă de gândire: puţini au fost anii din ultimele două decenii în care România nu s-a aflat sub influenţa organismelor financiare internaţionale – FMI şi Banca Mondială, ale căror politici cuminţi şi restrictive tind spre mediocritate. Cum vedeţi rezultatul?

  • În spatele statisticii – de ce nu trăim mai bine decât în 2008

    Revenirea economiei ar trebui să fie un prim semn că lucrurile încep să se îndrepte pentru consumatorii din România. Teoria este cât se poate de simplă: mai bine de 63% din produsul intern brut vine din consum, or, creşterea economică de 1,6% din prima jumătate a acestui an înseamnă, printre altele, un avans şi pentru acest indicator. În practică însă, criza din ultimii ani a împins oamenii să drămuiască mai atent banii din portofel, iar costul din ce în ce mai mare al vieţii a dus pe termen scurt la o diminuare a economiilor şi, în perspectivă, la un consum mai redus. Iar 2011 nu face excepţie.

    Deşi au un impact destul de mare asupra economiei, gospodăriile din România nu mai au puterea să genereze o creştere semnificativă a produsului intern brut şi, implicit, o revenire a economiei în adevăratul sens al cuvântului. Pe de-o parte, chiar dacă la prima vedere dispun de venituri mai mari decât în urmă cu trei ani, în medie de 2.318 lei pe lună, faţă de 2.131 în 2008, creşterea uşoară de-abia acoperă nivelul inflaţiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă A.T. Kearney. Ca să nu mai vorbim de faptul că, prin comparaţie cu începutul anului trecut, venitul mediu lunar al unei gospodării este cu câteva zeci de lei mai mic. Iar pe de altă parte, evoluţia veniturilor s-a regăsit şi în cea a cheltuielilor, acestea din urmă luând amploare mai repede decât încasările, lucru care s-a simţit în primul rând în economiile populaţiei şi în puterea lor de a pune lună de lună bani deoparte. “În ultimii ani consumatorii şi-au adaptat aproape imediat cheltuielile la nivelul veniturilor lunare şi au menţinut relativ constant gradul de economisire, la o medie de 8-12%”, apreciază Daniel Catană, consultant în cadrul A.T. Kearney, nivel care în ultima perioadă a înclinat mai mult spre valoarea inferioară decât cea superioară şi a rămas sub media europeană.

    Nici n-ar avea cum să fie însă altfel. Din totalul cheltuielilor unei gospodării, mai bine de 60% merg pe mâncare, întreţinere şi utilităţi, o pondere foarte mare comparativ cu alte pieţe – în Cehia, de pildă, este vorba de doar 42%, chiar dacă în valoare absolută suma este cu mult mai mare. Mai exact, bugetul lunar pentru consum al unei familii din Cehia este de 855 de euro, în timp ce pentru o gospodărie din România este vorba de numai 356 de euro. În total, dacă sunt luate în calcul şi cheltuielile pentru transport, sănătate, comunicaţii sau îmbrăcăminte şi încălţăminte, o familie alocă aproape 72% din venituri în acest sens, în timp ce alte 16 procente sunt direcţionate către taxe sau alte contribuţii, restul fiind încadrate drept cheltuieli incidentale, potrivit studiului A.T. Kearney.

    Principala sursă de cost rămâne pentru consumatorii români mâncarea, însemnând aproximativ 42% din total, o pondere foarte mare comparativ cu alte ţări central şi vest-europene, care alocă în jur de 19% din cheltuieli în acest sens, cum este spre exemplu atât cazul Italiei, cât şi al Cehiei, conform cercetării. Urmează costurile de întreţinere şi utilităţile, cu o pondere de 18,6% din cheltuieli, şi, pe locul al treilea, viciile – alcoolul şi ţigările atrag 7,2% din cheltuielile unei gospodării din România, cu mult peste nivelul altor ţări europene unde este vorba despre doar câteva procente.

    Efectul cheltuielilor tot mai ridicate si al directiei in care sunt acestea alocate s-a resimtit asupra multor afaceri şi industrii din România, mai ales că peste jumătate dintre cele mai mari 100 de companii din piaţă oferă produse şi servicii destinate consumului, depinzând implicit de bunăstarea gospodăriilor româneşti. Piaţa asigurărilor, spre exemplu, a continuat să scadă inclusiv în ultimul an, când deja destule industrii au început să dea semne de revenire. La fel s-a întâmplat şi cu domeniul telecom sau cu cel de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Practic, pentru a putea face faţă cheltuielilor de subzistenţă, au renunţat la servicii de telecomunicaţii scumpe sau la cumpărături mai puţin necesare – cheltuiala medie lunară pentru haine şi încălţăminte, spre exemplu, a scăzut de la 91 de lei în urmă cu trei ani la 88 de lei în 2009 şi 81 de lei anul trecut -, diminuarea fiind însă compensată de cheltuielile mai mari pentru medicamente, spre exemplu, pe măsură ce criza şi stresul aferent au accentuat problemele de sănătate ale multor români sau cel puţin i-au împins să fie mai precauţi cu privire la acest aspect.

    Toată această situaţie are însă şi un aspect pozitiv. “La sfârşitul anului trecut valoarea depozitelor la bancă ale gospodăriilor din România a depăşit-o pe cea a împrumuturilor”, punctează Daniel Catană. Populaţia a devenit astfel mai puţin îndatorată, cu un nivel total de 108 miliarde de lei în depozite bancare şi 102,8 miliarde de lei datorii la bănci, prin comparaţie cu situaţia de la finele lui 2008, când în bănci erau 78,6 miliarde de lei, însă datoriile familiilor româneşti ajungeau la aproape 96 de miliarde de lei. Într-un fel, dificultăţile din economie au oprit elanul românilor de a se îndatora peste măsură, cumpărându-şi locuinţe şi alte obiecte pe care nu şi le permit. Ceea ce înseamnă că măcar o bază pentru revenirea consumului la nivelurile de altădată a fost deja pusă.

  • Numarul turistilor cazati in Romania a crescut cu 9,9% in primele cinci luni

    Sosirile in hoteluri detin in perioada mentionata o pondere de
    77,8% din totalul sosirilor in structurile de primire turistica cu
    functiuni de cazare, in crestere cu 11,6% fata de intervalul
    ianuarie-mai 2010. Totodata, innoptarile inregistrate in
    structurile de primire turistica au insumat 4,66 milioane, in
    crestere cu 4,7% fata de cele din primele cinci luni din 2010.
    Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica
    cu functiuni de cazare au reprezentat 78,2% din total, in timp ce
    cele ale innoptarile turistilor straini au reprezentat 21,8%.
    Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in perioada
    ianuarie-mai 2011 a fost de 20,7% pe total structuri de cazare
    turistica, in crestere cu 0,5 puncte procentuale. La hoteluri s-a
    inregistrat un indice de utilizare neta a locurilor de cazare de
    24,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro