Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
Iordache avea in toamna anului trecut o abordare si o viziune
destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
interesante pentru investitori.
– Cum ati lasat America, New York-ul, Wall Street si ce ati
gasit la intoarcere?
Am plecat din New York in August 2008 si am revenit in Martie 2009.
Cand am plecat, criza financiara facea ravagii in prima economie a
lumii, dar nu prevestea valurile ce urmau sa vina. Dupa cum se
stie, situatia de pe Wall Street la inceputul lui martie 2009 era
una care prezicea apocalipsa si colapsul financiar global (a se
vedea nivelul de 666 de puncte al indicelui S&P).
– Ce faceti acum?
Intr-un context nu foarte roz al pietei fortei de munca de pe Wall
Street, am reusit sa revin pe piata. In prezent sunt consultant de
risc pentru Royal Bank of Canada – departamentul de Equity
Structured Products. Nefiind implicata atat de mult in activele
toxice care au scos din circuitul Wall Street cateva banci de
investitii celebre, RBC isi permite o politica speciala de
personal. Gama de produse cu care lucrez acum este din categoria
Optiuni Exotice, iar responsabilitatea mea se intinde pe aria
riscului de piata.
– Care este sentimentul general al omului obisnuit – deceptie,
speranta, etc?
Cand am sosit in martie, nu cred ca cei de aici erau dominati nici
de deceptii si nici de sperante. Erau mai degraba impacati cu
realitatea. Se constientiza faptul ca va urma o perioada lunga si
grea in care multe se vor schimba din radacina. Astazi se pare ca
memoria a disparut si optimismul e revenit aproape acolo unde il
stiam, adica sus. Raman la ideea ca s-a trecut prea repede de la o
extrema la alta. Somajul inca este o problema majora si va ramane
asa pentru inca doi-trei ani, dupa opinia mea.
– Credeti ca reactia autoritatilor americane in fata crizei a fost
si este cea adecvata? de ce? Ce credeti despre ceea ce se intimpla
in Europa?
Chiar daca admiratia mea pentru Alan Greenspan (fostul presedinte
al bancii centrale americane) va fi cu greu egalata, incep sa-l
apreciez din ce in ce mai mult pe Ben Bernanke (actualul presedinte
al Fed). Dupa degringolada de pe piata financiara globala din
septembrie 2008, autoritatile americane, atat Department of
Treasury (ministerul de finante), Federal Reserve (banca centrala)
cat si senatul american, au reactionat incredibil de rapid si
eficient la o criza inimaginabila si de neconceput cu un an in
urma. Astazi se pot vedea cateva dintre efectele interventiei lor
si exemplele pot face subiectul unei discutii separate. Europa dupa
cum se stie a fost valul al doilea al crizei mondiale. In Marea
Britanie au reactionat foarte mult dupa modelul american iar in
restul Europei in aceeasi nota dar cu particularitatile de rigoare.
Sunt multe asemanari dar si deosebiri in ceea ce priveste criza
financiara americana si cea europeana. Si aici sunt extrem de multe
de spus, dar daca ar fi sa spun o parere personala, as indrazni sa
afirm ca Europa s-ar putea confrunta cu efecte negative mai de
lunga durata decat partenerii lor de peste ocean.
-La ce ar trebui sa ne asteptam in viitor, in privinta evolutiei
economice in SUA si in Europa?
Un lucru este absolut cert. Am evitat poate cel mai mare colaps din
istoria economica globala de la Marea Criza Mondiala din 1929. In
viitorul apropiat trebuie sa evitam in orice caz intrarea intr-o
spirala descendenta in sectoare adiacente, si aici ma gandesc in
primul rand la sectorul imobiliar comercial. Daca accesul la
finantare se mentine pe traiectoria ultimelor luni iar piata
imobiliara rezidentiala se stabilizeaza, recesiunea va inceta. Si
totusi consider ca nu va exista o crestere economica importanta
atata timp cat somajul ramane la cote de peste 10 procente. Atat in
SUA cat si in Europa consumatorul reprezinta veriga esentiala in
dinamica economica, si inevitabil din acea directie trebuie sa
provina cresterea semnificativa a economiei.
Leave a Reply