BusinessMagazin

Tag: colaps

  • Pe aripile FALIMENTULUI: O companie AERIANĂ gigant intră in COLAPS şi se pregăteşte de insolvenţă sau faliment

    Criza companiei Jet Airways se îndreaptă spre o insolvenţă – în cazul în care creditorii nu ajung la un consens – sau chiar spre un faliment, potrivit unui oficial citat de Economic Times.

    „Creditorii şi debitorii sunt în discuţii. Acesta este cel mai bun proces. Dacă există un rezultat bun după aceste discuţii dintre creditori şi debitor, este cu atât mai bine pentru a nu mai trece prin insolvenţă. Dar dacă aceasta va fi singura soluţie, atunci bancherii o vor cere”, a transmis secretarul pentru relaţii corporate, Injeti Srinivas.

    Acţiunile companiei au scăzut cu peste 63% anul trecut, iar de la începutul anului până ieri cu încă 16%.

    Totuşi, astăzi acţiunile companiei din India au crescut cu 15,5% până la ora 12.30 (ora României), tranzacţionându-se la 3,8 dolari per acţiune, la o capitalizare de piaţă de aproape 430 milioane dolari.

    Acţiunile au crescut pe fondul anunţului că Anita Goyal, soţia fondatorului companiei Naresh Goyal, va ieşi din board-ul operatorului aerian.

     

     

  • Evenimentul anului 1999: Bancorex – „O bancă pentru Mileniul Trei“ sau sinonimul celui mai mare colaps bancar de după ’89

    În mod ironic, Bancorex care se dorea a fi „O bancă pentru Mileniul Trei“, după cum propriul slogan indica, a dispă­rut înainte de vremurile pe care le ţintea.

    Prăbuşirea Bancorex a lăsat în urmă o pagubă de peste 2 miliarde de dolari, adică circa 6% din PIB-ul României la acea vreme şi a dus sistemul bancar în prag de colaps. Vinovaţii nu au fost găsiţi nici măcar în ziua de astăzi, la aproape 20 de ani de la faliment, iar factura Bancorex este plătită de noi toţi printr-o infrastructură deficitară din toate punctele de vedere.

    Recuperarea creanţelor trenează de două decenii, sumele recuperate până acum fiind derizorii. Statul ar fi trebuit să recupereze circa 1,1 miliarde de dolari de la 647 de firme care au luat credite de la Bancorex şi pe care nu le-au mai rambursat niciodată.

    De altfel, creditele garantate de cele mai multe ori cu garanţii fictive sau cu o valoare mult peste cea reală acordate în mod preferenţial au fost cauza principală a prăbuşirii Bancorex. Peste 5.000 de persoane cu conexiuni politice au beneficiat de credite prefe­ren­ţiale de la Bancorex în valoare totală de circa 70 milioane de dolari, scria la acea vreme Ziarul Financiar.

    Deşi din punct de vedere legal nu a intrat în faliment, Bancorex este aso­ciată cu falimentul, în condiţiile în care creditele sale neperformante – găurile rele- au fost preluate de Auto­rita­tea de Valorificare a Activelor Ban­care (AVAB), în timp ce activele sănă­toase au fost transferate BCR, încă în pro­prietatea statului, la finalul anului 1999.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Turcia duce un război pe mai multe fronturi cu SUA care riscă să-i aducă economia în colaps şi să şubrezească NATO. Erdogan le-a cerut turcilor să lupte contra dolarului cu armele „de sub saltea”

    Deprecierea lirei este doar cel mai evident semn că economia turcă „ar putea scăpa un pic de sub control”, după cum avertizează strategii de la Nordea, cea mai mare bancă scandinavă. Ei chiar au pariat pe acest lucru. SUA sunt şi cea mai mare putere militară din lume şi forţa dominantă în NATO, în timp ce Turcia este cea mai mare putere militară de la Marea Neagră, exceptând Rusia. Şi Turcia este membră a NATO, dar, cum Ankara se îndepărtează rapid de Occident şi caută alianţe noi în est, acest lucru s-ar putea schimba.
     
    Lira turcească s-a depreciate ieri la cel mai redus nivel din istorie faţă de dolar după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat că reevaluează accesul duty-free al Turciei la pieţele din SUA, o mutare care poate afecta importuri turceşti de 1,66 de miliarde de dolari. Anterior, Ankara a impus tarife de import asupra unor produse americane ca răspuns la tarifele aplicate de Washington oţelului şi aluminiului. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a avertizat cetăţenii că ţara este în război economic cu SUA, dar i-a asigurat că Turcia va câştiga.
     
    Însă până acum în acest an lira turcească şi-a pierdut un sfert din valoare fără ca banca centrală să acţioneze hotărât, cu creşteri de dobânzi, pentru a opri prăbuşirea. Erdogan are nevoie de dobânzi mici pentru a susţine creşterea economică alimentată cu credit ieftin pe care o promovează. Lira se confruntă acum cu cea mai lungă perioadă de pierderi din ultimele trei luni, notează Bloomberg. În ultimele 12 luni, deprecierea în raport cu dolarul este de 40%.
     
    Deprecierea erodează puterea companiilor turceşti de a rambursa creditele în valută şi alimentează inflaţia. Mai multe companii mari au apelat deja la bănci pentru restructurarea datoriilor. Băncile însele au datorii în valută de de 100 de miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni, spune Inan Demir, economist la Nomura. Inflaţie mai mare înseamnă putere de cumpărare mai mică pentru turci. Rata inflaţiei a fost de 16% în iulie. Iar turcii sunt îndemnaţi de Erdogan să lupte contra sancţiunilor americane cu armele pe care le găsesc „sub plapumă”, adică cu valuta şi bijuteriile păstrate acasă. „Scoateţi dolarii, euro şi aurul. Schimbaţi-i în lire. Arătaţi cum pot rezista turcii în faţa întregii lumi”, a spus Erdogan.
     

  • Ţara unde sărăcia a atins noi culmi: oamenii au început să facă troc. O tunsoare? Câteva banane şi ouă

    Schimbul unui produs pe care îl ai în surplus cu un altul de care ai nevoie, cunoscut încă din Antichitate sub numele de troc, a devenit cea mai des întâlnită metodă prin care venezuelenii îşi procură cele trebuincioase.  
     
    Astfel, porumbul este schimbat cu orez, ouăle sunt date pe ulei de gătit şi, de multe ori, oamenii se duc la vânzătorii ambulanţi de pe străzile oraşelor pentru a-şi cumpără un kilogram de făină în schimbul aceleiaşi cantităţi de zahăr. 
     
    S-au creat inclusiv pagini de Facebook şi grupuri unde oamenii negociază între ei schimbul diverselor produse, cum ar fi articolele de igienă şi curăţenie. 
     
    Chiar şi serviciile sunt plătite cu alimente. Unii frizeri din anumite sate şi comune acceptă să tundă clienţii pentru câteva banane sau ouă. Poţi plăti inclusiv o cursă cu taxiul cu un cartuş de ţigări. Totodată, unele restaurante oferă un meniu complet contra câtorva pachete de şerveţele. 
     
    O altă metodă intens folosită este aceea de a cumpăra pe datorie. De asemenea, actele de caritate şi activităţile de voluntariat au început să câştige popularitate printre venezueleni, oamenii solidarizându-se în faţa crizei în care se află întreaga naţiune. 

  • Ţara care a ajuns într-o situaţie disperată. Preţurile au explodat, iar acum o cafea costă cu 6000% mai mult decât era anul trecut

    Venezuela se află într-o situaţie economică îngrijorătoare, iar preţul unui produs de bază, consumat zilnic de venezueleni, a ajuns să aibă un preţ astronomic. 
     
    În plin colaps economic, Venezuela refuză să publice statistici, aşa că site-ul Bloomberg a creat o statistică proprie pentru a măsura inflaţia. Conform indicelui Bloomberg Cafe Con Leche, preţul unei ceşti de cafea a crescut, în ultimele 12 luni, cu 6,567%. 
     
    Astfel, de la 1.800 de bolivari (aprox. 0.036 de dolari), a crescut la 120.000 bolivari ( 2,4 dolari). Touşi, pe piaţa neagră din Venezuela, unde se foloseşte sistemul de conversie bizantin, asta înseamnă mai puţin de 0.50 dolari.
     
     
    Chiar dacă statistica este departe de a fi la fel de sofisticată ca indicii de preţ convenţionali, totuşi, este tangibilă, şi datorită faptului că monitorizează un produs consumat zilnic de venezueleni, oferă o viziune unică, apropiată de situaţia din ţară. 

    Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE. Zeci de oameni au ucis o vacă cu pietre pentru că mureau de foame – FOTO

     

  • Peste 19.000 de locuri de muncă în pericol, după ce cea mai mare firmă de construcţii a ţării intră în colaps. Sute de subcontractori riscă falimentul

    Falimentul firmei Carillion, unul dintre cei mai mari contractori ai guvernului, ameninţă peste 19.000 de locuri de muncă din Marea Britanie. De asemenea, sute de subcontractori şi de business-uri mici sunt în pericol de faliment.

    Un plan de pensie cu rol de protecţie va prelua fondul de pensie al companiei, care a înregistrat un deficit de 800 de milioane de dolari.

    Colapsul spectaculos al companiei care ajuta guvernul să rezolve chiar şi operaţiuni cotidiene – precum gestionarea închisorilor sau a mesei de prânz din cadrul şcolilor – ridică o serie de întrebări cu privire la contractele mari pe care guvernul a continuat să le ofere companiei, în ciuda problemelor evidente şi a avertismentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 19.000 de locuri de muncă în pericol, după ce cea mai mare firmă de construcţii a ţării intră în colaps. Sute de subcontractori riscă falimentul

    Falimentul firmei Carillion, unul dintre cei mai mari contractori ai guvernului, ameninţă peste 19.000 de locuri de muncă din Marea Britanie. De asemenea, sute de subcontractori şi de business-uri mici sunt în pericol de faliment.

    Un plan de pensie cu rol de protecţie va prelua fondul de pensie al companiei, care a înregistrat un deficit de 800 de milioane de dolari.

    Colapsul spectaculos al companiei care ajuta guvernul să rezolve chiar şi operaţiuni cotidiene – precum gestionarea închisorilor sau a mesei de prânz din cadrul şcolilor – ridică o serie de întrebări cu privire la contractele mari pe care guvernul a continuat să le ofere companiei, în ciuda problemelor evidente şi a avertismentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum Bulgaria ar putea aduce în colaps bitcoinul

    În ultimele săptămâni, Bulgaria a atras atenţia presei străine. Motivul: cea mai săracă ţară din UE a devenit brusc proprietara unei adevărate comori, peste 210.000 bitcoini confiscaţi în cadrul unei operaţiuni speciale realizate în luna mai a acestui an. În momentul confiscării, valoarea bitcoinilor se situa la aproximativ 400 milioane de euro.

    Între timp însă, această va­loare a crescut la 3,3 miliarde de euro, sumă cu care Bulgaria şi-ar putea plăti aproximativ 20% din datoria publică. În acest scop, ţara trebuie mai întâi să-şi vân­dă bitcoinii, iar aici este pro­blema: dacă Bulgaria va vin­de bitcoinii deo­dată, preţul mo­nedei va scă­dea dramatic.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum Bulgaria ar putea aduce în colaps bitcoinul

    În ultimele săptămâni, Bulgaria a atras atenţia presei străine. Motivul: cea mai săracă ţară din UE a devenit brusc proprietara unei adevărate comori, peste 210.000 bitcoini confiscaţi în cadrul unei operaţiuni speciale realizate în luna mai a acestui an. În momentul confiscării, valoarea bitcoinilor se situa la aproximativ 400 milioane de euro.

    Între timp însă, această va­loare a crescut la 3,3 miliarde de euro, sumă cu care Bulgaria şi-ar putea plăti aproximativ 20% din datoria publică. În acest scop, ţara trebuie mai întâi să-şi vân­dă bitcoinii, iar aici este pro­blema: dacă Bulgaria va vin­de bitcoinii deo­dată, preţul mo­nedei va scă­dea dramatic.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • O altă staţiune românească la un pas de colaps

    Situată la poalele Munţilor Rodnei, într-un peisaj de basm, staţiunea Sîngeorz-Băi este renumită pentru apele minerale vindecătoare care vin din numeroasele izvoare aflate în zonă, fiind desemnată staţiune balneoclimaterică încă din secolul XVII, relatează Mediafax.
     
    Apele de aici vindecă boli ale aparatului digestiv (gastrite, ulcer, constipaţie cronică), colicistite, reumatism degenerativ, pancreatită cronică, obezitate, hepatită cronică şi chiar guta cu manifestări la nivelul articulaţiilor.
     
    Deşi recunoscute peste tot în lume, apele nu reuşesc să atragă nici turiştii şi nici bolnavii, lipsa investiţiilor în infrastructură, în zone de agrement şi de petrecere a timpului liber nereuşind să substituie investiţiile masive făcute de complexurile hoteliere în bazele de tratament.
     
    “Am pierdut şirul investiţiilor pe care le-am făcut aici. Avem cea mai modernă bază de tratament din Bistriţa-Năsăud, cu cel mai mare punctaj la casa de asigurări de sănătate, dar din păcate staţiunea este evitată de pensionari, dar şi de tineri. Am investit masiv în baza de tratament, am reuşit să modernizăm şi să acredităm 230 de camere de hotel, să le clasificăm de trei stele. Ne-am autorizat şi pentru tabere, însă puţini sunt cei care vor să vină aici din cauza infrastructurii proaste, a faptului că staţiunea nu oferă mare lucru – nu există un club, nu există piscină, nu există un parc de aventură sau o pârtie de schi, aşa că promovarea pe care o facem hotelului nostru nu este din păcate foarte eficientă” a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Eduard Mihăilescu, directorul unuia dintre complexele hoteliere din Sîngeorz-Băi.