Angajamentul bancherilor europeni in fata FMI, de a continua sa isi sustina cu capital filialele din Romania, a avut efecte rapide. Pe plan mediatic, autoritatile s-au grabit sa enunte spre ce domenii ar fi cel mai bine sa se indrepte creditele care, teoretic, vor incepe iar sa curga. In plan concret, banca centrala a decis diminuarea rezervelor minime obligatorii pe care sunt obligate bancile sa le constituie, lasand bancherilor la dispozitie lichiditati in plus de circa un miliard de euro, dupa estimarile lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
Pentru investitorii straini, mobilizarea de forte de la Viena, la care au participat oficiali de la FMI, CE, BCE, BERD, BEI, BNR si ministerele de finante din tarile implicate, poate fi o (minima) certitudine ca finantarea acordata Romaniei nu va fi compromisa. Nici nu s-a stins bine insa ecoul intelegerii parafate in Austria si vestile rele (insotite de multe comentarii pesimiste) au inceput din nou sa curga. Sistemul bancar romanesc continua sa fie sub presiune, aceeasi presiune generata atat de factori interni, cat mai ales de unii “importati”.
Pana a se putea vorbi de efecte concrete, “angajamentele bancilor-mama de a mentine capitalizarea subsidiarelor din Romania trebuie sa se si concretizeze”, noteaza agentia de evaluare Fitch Ratings intr-un raport dat publicitatii saptamana trecuta, citat de Mediafax. In conditiile legislatiei europene, banca centrala nu poate impune bancherilor straini sa nu repatrieze fonduri din Romania. “Nu putem sa facem ceva obligatoriu, pentru ca am interveni in libera miscare a capitalurilor”, spunea de curand guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, lasand sa se inteleaga ca banii strainilor vor sta in Romania atata vreme cat produc profit, si nu prin masuri de forta.
Decizia BNR de a reduce rata rezervelor medii obligatorii de la 40% la zero pentru fondurile pe care bancherii le atrag pe perioade mai mari de doi ani si de a le mentine neschimbate pentru restul de fonduri e un cutit cu doua taisuri. Pe de o parte, bancherii obtin (macar partial) ceea ce solicita deja de ani de zile, iar lichiditatea suplimentara de care vor beneficia poate produce profituri bune, daca va fi folosita pentru creditare. Pe de alta parte, aceasta masura ii avantajeaza pe bancheri doar daca mentin minim doi ani fondurile in Romania – adica exact ce urmareste BNR. In plus, reducerea rezervelor se va aplica doar de la sfarsitul lunii mai, moment in care ar trebui sa vina si prima transa din imprumutul de la Fondul Monetar International, de 5 miliarde de euro, in rezerva valutara a BNR.
Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers Romania (PwC), noteaza intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca, pe langa parghia rezervelor minime, BNR mai are la dispozitie si alte mijloace pentru a impulsiona lichiditatea din sistemul bancar, cum este facilitatea de credit Lombard, adica posibilitatea permanenta a bancilor de a merge la BNR pentru a lua bani cu imprumut (in schimbul unor garantii). In februarie, BNR a imprumutat bancile cu 38 de miliarde de lei, prin operatiuni repo (cumparari de titluri menite sa fie ulterior rascumparate de banci la un pret prestabilit) si prin facilitatea de credit Lombard. “Dobanda Lombard nu are insa capacitatea sa creeze efectul de parghie necesar, intrucat se aplica numai creditelor interbancare pe termen foarte scurt”, spune Vasile Iuga. Pe de alta parte, confirma el, in conditiile actuale de pe pietele externe, bancile-mama se pot confrunta cu probleme de lichiditate si exista riscul ca filialele locale sa repatrieze cat mai multe profituri sau dividende si sa se diminueze fondurile puse la dispozitia bancii locale. Dupa un an exceptional, marile grupuri bancare incaseaza pentru 2008 dividende importante din Romania; pentru a da doar cateva exemple, Societe Generale va distribui 507,5 milioane de lei (118 milioane de euro), cu 23% mai mult decat in 2007, iar Erste Bank – 813 milioane de lei (aproape 190 de milioane de euro, dupa propunerea consiliului de supraveghere al bancii).
“Bancherii nu au venit in Romania sa sustina economia sau sa faca acte de caritate, ci au venit aici sa faca bani”, nota de curand Santiago Pardo Jimenez, partener in charge in departamentul de audit al Deloitte, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. In opinia lui, problema sistemului bancar romanesc nu tine de o lipsa de lichiditate, ci de faptul ca “nu in Romania se decide ce se intampla cu lichiditatea”. Pe de alta parte, si Pardo noteaza importanta “stimulentelor” despre care vorbeste guvernatorul BNR: “Daca au un business bun pe piata romaneasca, de ce n-ar lasa banii aici?”. Nu in ultimul rand, noteaza Iuga, exista si un mare risc de reputatie pentru bancherii straini. “Care banca interesata sa faca afaceri pe termen lung in Europa Centrala si de Est isi permite sa abandoneze filiala locala?” Grupurile bancare cu cele mai extinse operatiuni in Europa Centrala si de Est au trimis deja mesaje in acest sens, asigurand ca filialele locale vor beneficia de tot sprijinul lor, daca va fi nevoie. Analizand istoria recenta pentru a estima evolutiile viitoare, Iuga da cateva exemple de reactii pe care le-au avut bancile in timp de criza economica. Santander (cea mai mare banca spaniola privata) si-a sustinut intens operatiunile locale din Argentina in timpul crizei economice din anul 2001, iar in cazul dezmembrarii grupului Fortis, guvernele Olandei si Belgiei au intervenit coordonat pentru a salva operatiunile gigantului bancar cu operatiuni in fiecare din aceste tari.
Aflati in continuare daca mai au bancherii un business bun pe piata romaneasca
De ce sistemul bancar romanesc nu a fost foarte afectat de criza
Leave a Reply