BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Lupta mallurilor. Cine castiga? AFI Palace, Baneasa Shopping City sau Bucuresti Mall?

    Departamentul de retail al firmei a realizat un sondaj care
    testeaza performanta a peste 100 de retaileri prezenti atat in
    centrele din Bucuresti, cat si in cele din tara. Sondajul a fost
    trimis catre retailerii care opereaza retele cu mai multe unitati
    comerciale.

    Rezultatele arata ca, in 2010, AFI Palace Cotroceni a reusit sa
    devina cea mai populara destinatie pentru cumparaturi din
    Bucuresti, prin mixul de chiriasi si oportunitatile de distractie.
    Urmatoarea pozitie este aprig disputata de Baneasa Shopping City si
    Bucuresti Mall. Indiferent de tipul de retail pe care sunt
    specializati, comerciantii plaseaza cele doua centre foarte aproape
    unul de celalalt. Desi este un mall relativ nou, Baneasa Shopping
    City a reusit sa se pozitioneze foarte bine, vizand populatia cu
    venituri medii spre mari, in timp ce Bucuresti Mall inca
    beneficiaza de avantajul de a fi primul mall modern din
    capitala.

    Situat pe locul trei, Unirea Shopping Center detine avantajul
    locatiei si se afla intr-un proces continuu de imbunatatire a
    mixului de chiriasi. In ciuda competitiei, centrul are o istorie
    bogata pe piata si o reputatie buna. Dupa Unirea, Plaza Romania
    este urmatorul centru ca performanta in viziunea retailerilor.
    Studiul cuprinde operatorii care au magazine deschise in centrele
    comerciale mentionate mai sus si in special cei care se adreseaza
    segmentului populatiei cu venituri medii. In 2009, Unirea Shopping
    Center si Bucuresti Mall au ocupat primul, respectiv al doilea loc,
    in timp ce Baneasa Shopping City ocupa locul trei, iar Plaza
    Romania si AFI Palace disputau locurile 4-5.

    Comparativ cu 2009, nu a existat o schimbare majora in topul
    primelor 3 orase din tara din punctul de vedere al performantei
    inregistrate de magazinele retailerilor. Constanta ramane orasul cu
    cele mai mari vanzari in centre comerciale (peste 30% din
    respondenti au indicat Constanta acest oras pe locul 1), urmat
    indeaproape de Cluj. Timisoara ocupa locul trei, cu toate ca are o
    istorie indelungata a retail-ului modern (inca din 2005), dar cel
    mai probabil este afectata de obiceiurile de consum ale populatiei
    din zona care inca isi face cumparaturile in orasele de granita de
    pe teritoriul Ungariei.

    In ceea ce priveste evolutia vanzarilor, a existat o plaja larga
    de raspunsuri, de la scaderi la cresteri abrupte. Mai mult de
    jumatate dintre retailerii participanti la studiu (peste 50% dintre
    respondenti) au simtit o apreciere a vanzarilor de pana la 30% in
    timp ce restul au inregistrat fie o stagnare a vanzarilor fie o
    scadere, insa intr-un procent mai mic decat anul anterior. Aceasta
    arata ca, in pofida crizei si a dificultatilor din piata, un numar
    din ce in ce mai mare de retaileri au reusit sa-si optimizeze
    retelelor si sa creasca performanta magazinelor.

    Magazinele din cele mai bune centre comerciale din Bucuresti au
    inregistrat vanzari pe metru patrat in medie cu 25% mai mari decat
    magazinele din cele mai bune centre comerciale din tara. De
    remarcat faptul ca diferenta dintre performanta magazinelor din
    Bucuresti si tara este sensibil mai mica fata de 2009 cand
    inregistram un ecart al vanzarilor de 40%.

    Sondajul fost realizat printre retaileri care opereaza cel putin
    trei magazine in centre distincte din Bucuresti. Plaja
    respondentilor a fost astfel restransa, de aceea rezultatele nu
    trebuie considerate un clasament obiectiv al centrelor comerciale
    ci mai degraba o evaluare a propriei retele de magazine, din
    perspectiva retailerilor.

  • Cum arata Rolls Royce in varianta electrica (GALERIE FOTO)

    Jurnalistii de la roadandtrack.com sustin ca noul model Rolls Royce nu
    are de-a face cu ziua de 1 aprilie, deci e cat se poate de
    real.

  • CITR: Diverta si-a redus costurile cu 35% anul trecut

    Renegocierea chriilor, reducerea costurilor fixe si mutarea
    sediului central intr-o cladire proprie au fost principalele masuri
    de reducere a costurilor aplicate de Diverta anul trecut.

    Totodata, compania a inchis 13 magazine neprofitabile si a
    deschis alte doua in centre comerciale precum Sun Plaza din
    Capitala si Atrium din Arad. Astfel, afacerile Diverta s-au cifrat
    la 21 de milioane de euro, iar pentru 2011 se estimeaza o
    stagnare.

    “Masurile luate in 2010- reducerea costurilor operationale,
    inchiderea magazinelor neprofitabile – precum si stabilizarea
    pietei vor influenta pozitiv evolutia profitului operational in
    2011. Diverta a intreprins actiuni in toate sectoarele pentru
    maximizarea
    profitabilitatii si pentru 2011 isi propune un profit operational
    pozitiv,” a declarat Andreea Anghelof, Senior Partner la Casa de
    Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Diverta.

    Lantul este format in prezent din 50 de magazine si va fi extins
    cu magazine noi in 2011, in functie de nivelul chiriilor si de
    dimensiunea traficului. Potrivit CITR, piata de carte a inregistrat
    in 2010 o tendinta descendenta, concretizata intr-o scadere cu
    aproximativ 15% comparativ cu 2009. Piata de carte straina a fost
    in scadere cu aproximativ 25% fata de anul 2009, valoarea medie a
    cosului de cumparaturi suferind la rândul sau o scadere
    semnificativa.

    In prezent, Diverta este in perioada de observatie si lucreaza
    impreuna cu Casa de Insolventa Transilvania la planul de
    reorganizare al retelei, care ar putea fi depus la inceputul lunii
    mai 2011.

  • Cum vrea sa creeze statul antreprenori pe banda rulanta

    In conditiile in care la mai bine de o luna de la implementare
    nu a fost finantat niciun proiect, programul reprezinta pentru
    tinerii romani un dublu extemporal: un test al abilitatilor
    antreprenoriale, cat si un test al rabdarii. Inedit, legea a creat
    si un soi de portite fiscale.

    Neculai Pantelimon este adminis-tratorul primei firme
    inregistrate la Registrul Comertului in baza legii prin care
    Guvernul acorda 10.000 de euro pentru tinerii intreprinzatori.
    Bacauanul de 24 de ani, proaspat absolvent al Facultatii de Drept
    si Sociologie de la Brasov, a gandit un proiect online de promovare
    si socializare pentru firmele din Romania. Dupa depunerea
    proiectului pe site-ul agentiei pentru IMM-uri pe 22 februarie, i
    s-a comunicat de catre autoritati ca va primi rezultatul evaluarii
    in “maxim 45 de zile lucratoare de la data depunerii”. La sfarsitul
    lunii martie, alte 500 de proiecte asteapta unda verde de la stat,
    insa nicio firma nu a primit vreun ban.

    “A fost mai dificil la inceput pentru ca nu am avut procedurile
    de evaluare si verificare a proiectelor”, spune Cristian Haiduc,
    directorul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor
    pentru IMM-uri (AIPPIMM), subliniind ca se asteapta ca primele
    rezultate sa fie livrate la inceputul lunii aprilie. Conform
    institutiei, fiecare proiect este aprobat daca strange un punctaj
    minim de 60 de puncte, evaluarea fiind facuta de un soft care
    verifica daca ceea ce a scris aplicantul este adevarat: de exemplu,
    daca spune ca vrea sa aiba 4 salariati, la elaborarea bugetului de
    cheltuieli trebuie sa prinda salariile aferente celor 4
    angajati.
    Incercarile de stimulare a tinerilor prin acordarea unor fonduri de
    pana la zece mii de euro nerambursabili poate fi inclusa in acelasi
    capitol cu “Prima Casa” si “Primul Siloz”. Daca rezultatul celor
    doua programe este in continuare dezbatut, “Prima afacere” pare,
    cel putin in teorie, o initiativa care ar putea ajuta concret
    economia prin crearea de locuri de munca si stimularea micilor
    firme.

    In nota de motivare din ghidul pentru accesarea programului,
    Ministerul Economiei precizeaza ca, in Romania, un tanar din o suta
    decide sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de unu din patru
    tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Un studiu despre
    antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din
    principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70%
    dintre ei s-au gandit sa isi demareze propria afacere, insa doar
    17% au facut eforturi in acest sens, pentru ca accesul la
    informatii este inca destul de limitat.

    Statul a pus la bataie anul acesta aproape 5 milioane de euro
    intr-un program menit sa scoata macar un mic Steve Jobs de Romania.
    Fiecare plan de afaceri poate beneficia de o finantare de pana la
    10.000 de euro, daca cel care o cere vine cu o suma egala din
    fonduri proprii sau credit. In plus, solicitantul poate beneficia
    de garantii de la Fondul de Garantare de pana la 80% dintr-un
    credit de maximum 80.000 de euro. Programul a dat nastere unui nou
    specimen in terminologia firmelor: SRL-D, cu D de la debutant. Noua
    firma trebuie sa angajeze cel putin doi angajati, dar beneficiaza
    de scutiri de taxe pentru primii patru angajati. Antreprenorul
    trebuie sa reinvesteasca insa 50% din profitul anual.

    In primele zece zile de la demararea proiectului (11 februarie,
    data publicarii OUG 6/2011, care stabileste cadrul legal al
    programului), la Registrul Comertului s-au inscris 657 de
    microintreprinderi. O luna mai tarziu, numarul aspirantilor s-a
    dublat, pentru ca la finalul lunii martie sa fie consemnate aproape
    1.500 de firme inscrise ca SRL-D-uri, si inca atatea care asteptau
    aprobarea. Datele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si
    Programelor pentru IMM-uri arata insa ca doar 540 dintre firmele
    inscrise au solicitat fonduri nerambursabile de la Guvern. Ce se
    intampla cu celelalte? Sorin Marciu, un avocat din Arges, spune ca
    cei mai multi dintre clientii pentru care a asigurat consultanta de
    infiintare a firmelor incercau sa profite de scutirile fiscale
    acordate pentru angajatii noilor SRL-D-uri. Conform actului
    normativ, primii patru angajati ai nou-infiintatei firme
    beneficiaza de scutirea contributiilor sociale, chiar daca solicita
    sau nu finantare de la guvern. “Noi am colaborat cu 7-8 firme, cu
    domeniu de activitate in intretinerea si reparatia autovehiculelor,
    insa majoritatea nu erau interesate sa urmareasca mai departe
    atragerea fondurilor nerambursabile. Ce i-a atras sa infiinteze un
    SRL-D a fost scutirea de taxe”, spune Sorin Marciu.

  • Doar 14.000 de sticle de Cabernet Sauvignon Rose de la Domeniile Ostrov

    “Am creat din productia lui 2010 un vin special, fresh, pentru
    perioada calda a anului. Intentionam sa-l dedicam consumatorilor cu
    gusturi rafinate, gandindu-ne in special la publicul feminin”,
    declara Constantin-Theodor Ilinca, directorul general al companiei
    Domeniile Ostrov.

    Palatul Mogosoia a fost gazda lansarii Rose-ului de la Domeniile
    Ostrov, odata cu sarbatorirea Anului International “Liszt”.
    “Incercam prin acest tip de evenimente sa atasam produselor noastre
    o dimensiune culturala. Vrem sa comunicam publicului roman mesajul
    ca a bea vin nu este consum de alcool, ci un act cu o valenta
    sociala aparte. Astfel, multe dintre lansarile pe care le vom face
    in acest an se vor realiza in contexte culturale. Acesta este si
    motivul pentru care am ales ca imaginea Domeniilor Ostrov sa fie
    reprezentata de pianistul Lucian Velciu”, precizeaza
    Constantin-Theodor Ilinca.

    Rose-ul de la Domeniile Ostrov are o serie de caracteristici
    tehnice care il face sa fie foarte flexibil in asocierile cu
    mancarea. “Versatilitatea acestui Rose consta in lejeritatea cu
    care se asociaza cu cele mai sofisticate preparate culinare, precum
    si cu cele traditionale. Este recomdandat si pentru un consum
    independent in sezonul cald, racit la o temperatura optima, de pana
    la 15 grade. Acesta este unul dintre motivele pentru care oenologii
    nostri l-au vinficat sec, cu o concentratie de alcool de 12,5%”,
    declara Dan Zottu, somelierul de la Domeniile Ostrov.

    Din anul 2005 la Domeniile Ostrov a fost demarat un proces
    investitional constand in reconversia plantatiilor prin programe
    anuale succesive, sisteme de irigatii, dotarea cu echipamente si
    utliaje specifice, precum si modernizarea celor doua statii de
    vinificatie la standarde internationale ultramoderne. Volumul total
    al investitiilor se ridica la 24 de milioane de euro. In prezent
    podgoria Ostrov are un areal viticol de 1300 de hectare si include
    centrele viticole Ostrov si Lipnita, judetul Constanta, situate pe
    malul drept al Dunarii, la granita Romaniei cu Bulgaria.

    Principalele game de vinuri din portofoliul Domeniilor Ostrov
    sunt Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Domeniile Ostrov, Cosa di
    Vino si Vinaria Ostrov.

    Soiurile cultivate de compania Domeniile Ostrov sunt Merlot,
    Cabernet Sauvingnon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syrach si Rebo
    pentru vinurile rosii. Pentru vinurile albe Domeniile Ostrov
    cultiva soiuri ca Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca
    Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian, Muscat Ottonel si
    Cramposie – sortimente speciale, recunoscute si apreciate de
    iubitorii vinului, dar si de rafinati degustatori.

  • Cu ochii pe capitala

    Spre finalul acestei saptamani, danezii de la JYSK, companie
    care vinde mobila si decoratiuni cu operatiuni in 32 de tari,
    deschid primul magazin din Bucuresti in urma unei investitii de un
    milion de euro, strategie prin care intra in competitie pe piata
    aglomerata a Capitalei cu nume precum IKEA sau kika. “Intarzierea
    de patru ani a acestei deschideri se explica printr-o oarecare
    temere legata de piata bucuresteana. Multi retaileri prefera orase
    mai mici pentru inceput, ceea ce s-a intamplat si in cazul nostru”,
    explica Alexandru Bratu, country manager al JYSK in Romania.

    Pana acum, retailerul a mizat strict pe extinderea in provincie,
    model aplicat anterior si de companii precum Dedeman sau Arabesque
    care s-a dovedit a fi castigator in cele mai multe cazuri. JYSK a
    intrat pe piata din Romania in 2007, odata cu primul magazin
    deschis la Oradea in sistem de franciza, adusa de Nordic Investment
    Fund Retail, si a extins de atunci reteaua la 13 magazine in tara
    in urma unor investitii totale de 10 milioane de euro. Reteaua a
    generat anul trecut afaceri de 14,5 mil. euro.

    “Incasarile au crescut cu 14% pe fondul deschiderilor de
    magazine si atragerii unui numar mai mare de clienti, cosul de
    cumparaturi fiind insa la acelasi nivel”, spune Bratu, facand
    comparatie cu afacerile de 12,8 mil. euro inregistrate in 2009,
    cand JYSK a avut pierderi de 2,4 mil. euro, potrivit datelor
    disponibile pe Ministerul Finantelor. Profitabilitatea a fost
    afectata si anul trecut de factori precum scumpirea transportului
    maritim sau cresterea preturilor practicate de producatorii
    asiatici, insa pragul de profitabilitate ar putea fi atins chiar
    din acest an, odata cu extinderea in Capitala.

    Situat in centrul comercial Militari Shopping Center, magazinul
    din Bucuresti se intinde pe o suprafata de 1.600 de metri patrati
    si are o oferta de 5.000 de produse pentru casa. “Ne asteptam la
    vanzari duble pe metru patrat fata de media din tara”, estimeaza
    country managerul JYSK Romania, mizand pe avantajul unui cartier
    mare si foarte aglomerat din Bucuresti. Iar cifra de afaceri a
    companiei ar trebui sa creasca pe fondul acestei deschideri cu
    aproximativ 10-12% anul acesta, pana la peste 16 milioane de
    euro.

    Nu va fi insa singurul magazin, in cativa ani numarul putand
    ajunge chiar si la sapte in Capitala. De altfel, toate planurile de
    extindere ale companiei sunt destul de ambitioase, vizand un numar
    de 30 de magazine noi in urmatorii cinci ani. “Alaturi de Canada si
    Bulgaria, pentru Romania exista cele mai mari planuri de
    dezvoltare”, spune Bratu, aducand drept argument faptul ca exista
    inca destul loc pe piata in acest domeniu. In tarile baltice, spre
    exemplu, la o populatie de sapte milioane de locuitori, JYSK numara
    25 de magazine, in timp ce in Romania si Bulgaria, care au impreuna
    28 de milioane de locuitori, numarul magazinelor ajunge deocamdata
    la numai 16, dintre care doua in Bulgaria.

    “Clientii sunt din ce in ce mai sensibili la oferte si nu prea
    mai fac cumparaturi de impuls, ci mai degraba programate”, spune
    Bratu despre clientii JYSK Romania, in cea mai mare parte femei cu
    venituri medii, orientate catre produse practice pentru gospodarie.
    Printre cele mai bine vandute produse se numara decoratiunile,
    cosmeticele spa pe baza de saruri minerale de la Marea Moarta sau
    perne cu spuma. Practic, piata de mobila si decoratiuni, estimata
    la mai putin de un miliard de euro pe an, a scazut in ultimii ani
    in primul rand din cauza problemelor de neincredere a
    consumatorilor in economie si diminuarii puterii de cumparare.
    “Increderea cumparatorilor este la cote minime, ceea ce-i face sa
    fie mai cumpatati, calculati si responsabili, lucru care pana la
    urma se vede in afacerile retailerilor”, conchide Alexandru
    Bratu.

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.

  • Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere

    “Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
    tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
    draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
    amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
    faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
    umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
    investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
    berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
    hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
    si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.

    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
    intr-un material amplu din BUSINESS Magazin.

  • Temerea lui Basescu: au nevoie bancile din UE ca statele sa “bage in ele” inca 250 mld. euro?

    Cum bine stim de anul trecut, testele care doreau sa masoare
    rezistenta bancilor europene la socurile unei noi crize financiare
    au fost un esec. Din doua motive: unul, pentru ca au avut la baza
    criterii prea blande, cu estimari care chiar in momentul cand se
    aplicau la test erau depasite (in rau) de realitatea din teren sau
    de previziunile mai recente, iar celalalt, pentru ca de la tara la
    tara a fost tratata diferit problema creantelor detinute de banci,
    minimalizand in special ponderea in portofolii a obligatiunilor
    emise de tarile cu probleme (Grecia, Spania, Portugalia). Asa se
    explica faptul ca Spania, care a abordat cu strictete testul, a
    avut si cele mai multe banci cazute la test. In total, cinci
    nefericite “cajas” spaniole si doar doua banci cu anvergura mai
    mare (Hypo Real Estate si ATE Bank) au picat testul, adica nu s-au
    incadrat in plafonul minim (6%) de adecvare a capitalului de rang I
    – principalul instrument de masura a puterii financiare a unei
    banci, care exprima capacitatea ei de a absorbi eventuale
    pierderi.

    Rezultatul testului a fost ca bancile respective au fost puse sa-si
    majoreze capitalul, in total cu 3,5 miliarde de euro, ca sa
    depaseasca plafonul de 6%. Era o suma nu numai modica, ci si
    ridicola, tinand cont ca la doar cateva luni de la anuntarea
    rezultatelor, in toamna, statul irlandez fusese nevoit sa
    nationalizeze doua banci – Allied Irish Bank (AIB) si Bank of
    Ireland, sa injecteze in sistem 45 de miliarde de euro ca sa
    asigure lichiditate pe piata bancara si sa aloce 35 de miliarde de
    euro pentru salvarea sistemului bancar, din uriasul credit de 85 de
    miliarde contractat in noiembrie cu FMI. Pentru a intelege ordinul
    de marime, sa spunem ca in acest an ajung la scadenta imprumuturi
    de circa 20 de miliarde de euro facute de sase dintre cele mai mari
    banci din Irlanda.

    Asa prost cum a fost, testul de rezistenta din vara trecuta a
    folosit, macar pentru relaxarea de moment a tensiunilor de pe
    pietele financiare, dornice pe atunci de o noua victima, dupa
    Grecia. Acum insa, cand dupa caderea Irlandei in noiembrie au urmat
    pe rand asaltul persistent la adresa Portugaliei, asteptata sa
    ceara si ea un imprumut de 70 de miliarde de euro de la UE si FMI,
    retrogradarea de catre agentiile de rating a Greciei, a Portugaliei
    si a nu mai putin de 30 de banci spaniole, autoritatile europene
    vor o noua runda de teste, cu alte criterii si categorii, menite nu
    numai sa restabileasca increderea pietelor financiare, ci si sa
    releve pur si simplu cum stau bancile. Pentru ca, asa cum au spus
    multi analisti si de dincoace, si de dincolo de Atlantic, problema
    nu e numai ca statele au scos din criza si sustinut pana acum
    bancile cu bani publici, ci ca nici macar nu stiu cat anume vor mai
    trebui sa scoata din buzunar in continuare. Aceasta in conditiile
    in care, cum corect constatau luna trecuta expertii FMI, datoriile
    statelor dezvoltate vor depasi 100% din PIB in acest an pentru
    prima data de la razboi, iar cresterea lor in continuare, inclusiv
    pe seama sustinerii masive a bancilor grevate in continuare de
    active toxice, saboteaza cresterea economica, mareste somajul si
    taie fondurile pentru asistenta sociala.


    Noua runda de teste de solvabilitate pentru bancile europene,
    coordonata de Autoritatea Bancara Europeana (EBA), va viza circa 88
    de banci (fata de 91 la testele derulate anul trecut), reprezentand
    peste 60% din activele bancare la nivelul UE. Pana la sfarsitul lui
    aprilie, bancile vor furniza datele catre EBA, in mai se vor face
    evaluarile comparative, iar in prima parte a lunii iunie vor fi
    publicate rezultatele preliminare. Concret, evaluarea va incerca sa
    determine daca bancile europene au un capital suficient de solid
    pentru a rezista unor socuri economice mai dure decat cele luate in
    calcul anul trecut.

    EBA va pleca de la previziunile de evolutie a PIB din prognoza de
    toamna (2010) a Comisiei Europene, folosind un scenariu dupa care
    PIB va scadea cu 4% fata de previziunile CE pe ansamblul regiunii,
    ceea ce s-ar traduce printr-o scadere a economiei cu 0,4% in UE in
    acest an si o stagnare in 2012. Grecia ar urma sa aiba o scadere
    economica de 4% in acest an, Portugalia de 3%, somajul pe ansamblul
    Uniunii ar creste la 10% in 2011 si la 10,5% in 2012, cu un varf in
    Spania (22,4%) si altele in Irlanda si Grecia (aproape 16%).
    Inflatia este presupusa sa fie mai mica decat estimarea CE din
    toamna cu 0,1% in acest an si cu 0,5% in 2012, iar preturile
    locuintelor sunt proiectate sa scada cu 3,8% in 2011 si cu 11,6% la
    anul. Si pentru pietele de actiuni se are in vedere o prabusire cu
    14% pe ansamblul UE.

    EBA sustine ca fiecare tara ar trebui sa aiba un plan de rezerva
    pentru recapitalizarea bancilor aflate in pericol, plan pus la
    punct inca dinainte de anuntarea rezultatelor testului, iar bancile
    care pica testul vor avea un termen limita pana la care trebuie sa
    se recapitalizeze. Evident, aceasta nu inseamna neaparat injectie
    de bani publici, ci si vanzari de active, restructurari de
    activitate sau chiar recursul la fuziuni si achizitii. O mare parte
    din efortul de consolidare a capitalului va presupune insa tot
    umflarea datoriei publice, judecand dupa concluziile agentiei
    Standard & Poor’s, care a facut pe cont propriu un studiu
    detaliat de rezistenta financiara pentru banci reprezentand 70% din
    activele sistemului european.

    Conform S&P, o recesiune severa ar putea face bancile europene
    sa aiba nevoie de capital suplimentar de 200-250 de miliarde de
    euro, ceea ce ar determina o crestere cu 20% a datoriilor
    guvernamentale in urmatorii cinci ani. Plafonul de capital de rang
    I luat in calcul de S&P este de 7% din totalul activelor. Nicio
    surpriza ca, potrivit studiului, bancile din Grecia, Irlanda,
    Spania si Portugalia ar urma sa fie cele mai vulnerabile la un
    scenariu sumbru precum cel al S&P. Vestea buna e ca S&P
    subliniaza ca nu crede ca un astfel se scenariu are sanse de
    materializare si ca, asa cum spun cei de la agentie, “analiza
    noastra de impact asupra a 400 de entitati care beneficiaza de
    rating indica faptul ca regiunea in ansamblu, desi afectata, va fi
    capabila sa suporte socul si sa-si revina din punct de vedere
    economic”. Prin urmare, cele 200-250 de miliarde sunt o ipoteza, ba
    inca una in care nici S&P nu crede. Suficient insa ca sa dea
    fiori oricui o ia in calcul.

  • Cat costa o bere?


    Pretul mediu al berii este de 0,9 euro pe litru, dar diferentele
    de pret – intre rafturile magazinelor si meniurile de la baruri sau
    terase sunt foarte mari, putand merge pana la 50% mai mult sau mai
    putin fata de reperul de 0,9 euro pe litru. Un calcul arata ca la
    un volum de 17 milioane de hectolitri valoarea vanzarilor se
    plaseaza la circa 1,5 miliarde de euro.


    Pe parcursul ultimului an nu s-a inregistrat nicio modificare in
    privinta preferintelor pentru ambalaje: PET-ul detine partea leului
    (peste 49%), urmat de sticla (aproape 32%), doza (16%) si draft
    (3%). “Romania este tara de nastere pentru berea la PET, iar acest
    tip de ambalaj isi adjudeca un felii consistente de piata si in
    alte tari”, spune Karnebeek. El da ca exemplu, in acest sens,
    Bulgaria si Cehia si adauga ca si in Rusia si Ucraina berea la PET
    castiga teren. Presedintele asociatiei a recunoscut ca vanzarile la
    draft au, inca, o pondere “destul de mica fata de alte tari, dar
    dezvoltarea pe acest segment trebuie facuta cu grija”. Altminteri,
    e posibil ca, in goana nesauita dupa vanzarui, dispozitivele sa
    ajunga si in spatii care nu au conditii adecvate pentru vanzarea de
    bere la halba. De pilda, o bere invechita la draft, va lasa
    clientilor unei terase o impresie cat se poate de proasta, care se
    va rasfrange mai degraba asupra marcii si nu la adresa
    proprietarului terasei.