In conditiile in care la mai bine de o luna de la implementare
nu a fost finantat niciun proiect, programul reprezinta pentru
tinerii romani un dublu extemporal: un test al abilitatilor
antreprenoriale, cat si un test al rabdarii. Inedit, legea a creat
si un soi de portite fiscale.
Neculai Pantelimon este adminis-tratorul primei firme
inregistrate la Registrul Comertului in baza legii prin care
Guvernul acorda 10.000 de euro pentru tinerii intreprinzatori.
Bacauanul de 24 de ani, proaspat absolvent al Facultatii de Drept
si Sociologie de la Brasov, a gandit un proiect online de promovare
si socializare pentru firmele din Romania. Dupa depunerea
proiectului pe site-ul agentiei pentru IMM-uri pe 22 februarie, i
s-a comunicat de catre autoritati ca va primi rezultatul evaluarii
in “maxim 45 de zile lucratoare de la data depunerii”. La sfarsitul
lunii martie, alte 500 de proiecte asteapta unda verde de la stat,
insa nicio firma nu a primit vreun ban.
“A fost mai dificil la inceput pentru ca nu am avut procedurile
de evaluare si verificare a proiectelor”, spune Cristian Haiduc,
directorul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor
pentru IMM-uri (AIPPIMM), subliniind ca se asteapta ca primele
rezultate sa fie livrate la inceputul lunii aprilie. Conform
institutiei, fiecare proiect este aprobat daca strange un punctaj
minim de 60 de puncte, evaluarea fiind facuta de un soft care
verifica daca ceea ce a scris aplicantul este adevarat: de exemplu,
daca spune ca vrea sa aiba 4 salariati, la elaborarea bugetului de
cheltuieli trebuie sa prinda salariile aferente celor 4
angajati.
Incercarile de stimulare a tinerilor prin acordarea unor fonduri de
pana la zece mii de euro nerambursabili poate fi inclusa in acelasi
capitol cu “Prima Casa” si “Primul Siloz”. Daca rezultatul celor
doua programe este in continuare dezbatut, “Prima afacere” pare,
cel putin in teorie, o initiativa care ar putea ajuta concret
economia prin crearea de locuri de munca si stimularea micilor
firme.
In nota de motivare din ghidul pentru accesarea programului,
Ministerul Economiei precizeaza ca, in Romania, un tanar din o suta
decide sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de unu din patru
tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Un studiu despre
antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din
principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70%
dintre ei s-au gandit sa isi demareze propria afacere, insa doar
17% au facut eforturi in acest sens, pentru ca accesul la
informatii este inca destul de limitat.
Statul a pus la bataie anul acesta aproape 5 milioane de euro
intr-un program menit sa scoata macar un mic Steve Jobs de Romania.
Fiecare plan de afaceri poate beneficia de o finantare de pana la
10.000 de euro, daca cel care o cere vine cu o suma egala din
fonduri proprii sau credit. In plus, solicitantul poate beneficia
de garantii de la Fondul de Garantare de pana la 80% dintr-un
credit de maximum 80.000 de euro. Programul a dat nastere unui nou
specimen in terminologia firmelor: SRL-D, cu D de la debutant. Noua
firma trebuie sa angajeze cel putin doi angajati, dar beneficiaza
de scutiri de taxe pentru primii patru angajati. Antreprenorul
trebuie sa reinvesteasca insa 50% din profitul anual.
In primele zece zile de la demararea proiectului (11 februarie,
data publicarii OUG 6/2011, care stabileste cadrul legal al
programului), la Registrul Comertului s-au inscris 657 de
microintreprinderi. O luna mai tarziu, numarul aspirantilor s-a
dublat, pentru ca la finalul lunii martie sa fie consemnate aproape
1.500 de firme inscrise ca SRL-D-uri, si inca atatea care asteptau
aprobarea. Datele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si
Programelor pentru IMM-uri arata insa ca doar 540 dintre firmele
inscrise au solicitat fonduri nerambursabile de la Guvern. Ce se
intampla cu celelalte? Sorin Marciu, un avocat din Arges, spune ca
cei mai multi dintre clientii pentru care a asigurat consultanta de
infiintare a firmelor incercau sa profite de scutirile fiscale
acordate pentru angajatii noilor SRL-D-uri. Conform actului
normativ, primii patru angajati ai nou-infiintatei firme
beneficiaza de scutirea contributiilor sociale, chiar daca solicita
sau nu finantare de la guvern. “Noi am colaborat cu 7-8 firme, cu
domeniu de activitate in intretinerea si reparatia autovehiculelor,
insa majoritatea nu erau interesate sa urmareasca mai departe
atragerea fondurilor nerambursabile. Ce i-a atras sa infiinteze un
SRL-D a fost scutirea de taxe”, spune Sorin Marciu.
Leave a Reply