In urma cu patru ani Malerba a fost numit la conducerea
proiectului din Romania ce avea sa devina, in urma unei investitii
de 170 de milioane de euro, cea mai moderna fabrica a grupului in
Europa. Sub conducerea sa investitiile Pirelli pe plan local au
atins 250 de milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Angajatii din cel putin 15 companii de stat au castiguri lunare
medii brute de peste 3.000 de lei (715 euro), aproape duble fata de
salariul mediu pe economie, care este in prezent de 1.860 de lei
(442 de euro), potrivit unei analize ZF care a luat in considerare
bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor aflate in
subordinea Ministerului Economiei si a Ministerului
Transporturilor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).
In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
de alte companii listate la bursa.
“Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
“SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
brokeraj Estinvest.
Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
depozite bancare.
Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
investitorii cu dividende”, explica Isac.
Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
peste 70%.
Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
la 7%.
“Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.
Zborurile intre trei si sase ore sunt principalul segment pe
care Air France-KLM vrea sa atraga mai multi pasageri. Daca ar fi
posibil ca reducerea de 35% pe care a aplicat-o biletelor din acest
segment sa ii atraga pana si pe pasagerii companiilor low-cost, ar
fi cu atat mai bine. Directorul general al Air France-KLM,
Pierre-Henri Gourgeon, a decis sa riposteze in lupta cu sectorul
low-cost si a regandit strategia privind aceste zboruri incepand cu
1 aprilie 2010.
Noua strategie ar trebui sa mentina constant numarul de pasageri
la segmentul business, dar si sa umple locurile economice cu
calatori dinspre segmentul low-cost, dinspre trenuri, dinspre
autobuze, dinspre masinile personale chiar. Noua strategie schimba
numele claselor de calatorie – din “Economy” si “Business” in
“Voyageur” si “Premium”, ofera mai multe servicii gratuite si
preturi in scadere. “In ceea ce priveste calatoriile pe durata
scurta, comportamentul clientilor s-a schimbat. Ei isi doresc acum
transport eficient si servicii pe masura la cele mai mici preturi
posibile, dar si sa pastreze confortul calatoriei Air France”, a
declarat, in cadrul unei conferinte, directorul general al Air
France-KLM.
Schimbarile planificate in strategia companiei se vor aplica
tuturor pietelor in care opereaza compania. Din Romania, linia
aeriana are in prezent cinci zboruri zilnice din Bucuresti catre
Paris (trei fiind operate de Air France-KLM si doua de Tarom) si
patru zboruri pe ruta Bucuresti-Amsterdam (trei ale Air France-KLM
si unul al Tarom). Erik Varwijk, vicepresedinte al Air France-KLM,
sustine ca intrarea Tarom in alianta aeriana transnationala Sky
Team, in care Air France-KLM este membru de baza, este importanta
pentru compania franco-olandeza, pana in prezent colaborarea fiind
de bun augur. Dar nici planuri de dezvoltare nu sunt deocamdata:”In
acest moment nu avem nimic de anuntat privind piata din
Romania”.
Gourgeon spune ca designul noii strategii a fost conceput avand in
minte toate aceste cerinte. A mai adaugat insa si ceva
flexibilitate. Pentru zece euro, compania propune o “perioada de
gratie”, astfel ca pasagerii isi pastreaza biletul rezervat si se
pot gandi cateva zile pana vor lua decizia finala legata de data
zborului. Biletele nu sunt rambursabile, insa pot fi modificate
pentru 50 de euro. Exemplul dat de CEO-ul Air France-KLM este un
bilet dus-intors pe relatia Paris-Barcelona, care va costa 197 de
euro, cu taxe incluse, fata de pretul de acum de 305 euro – ceea ce
se traduce intr-o reducere de 35% prin noul pachet Voyageur.
Oficialul companiei nu a precizat insa si ce procent din numarul
total de bilete de la clasa Voyageur va putea fi cumparat la pret
promotional.
Daca pasagerii de la clasa economica sunt sensibili la pret,
compania francezo-olandeza a impartit si clasa business in doua
produse: Premium Eco pentru cei interesati de flexibilitate si
eficienta la preturi avantajoase si Premium Business pentru cei
care opteaza pentru confort si discretie, dupa cum spun oficialii
Air France-KLM. La Premium Eco, preturile vor scadea cu 20% fata de
clasa actuala Tempo Challenge, in timp ce tarifele biletelor la
clasa Premium Business ar putea fi mai mici decat cele ale Premium
Affaires. Pasagerii Premium Business vor plati de la 1 aprilie
preturi mai mici cu circa 20-30%. Serviciile pasagerilor business
au fost si ele imbunatatite: acesti clienti sunt esentiali pentru
Air France-KLM, reprezentand circa 60% din pasagerii companiei.
Drumul nostru merge sigur spre faliment.” Asa descrie situatia
actuala Tuta Radu, farmacista care detine trei unitati, una in
cartierul bucurestean Pantelimon si doua in judetul Ilfov.
Directorul Rolifarm marturiseste ca situatia in care se afla acum
farmaciile este sufocanta. “Gradul de indatorare este peste limita,
au inceput sa apara procesele si penalitatile”, sustine farmacista,
neindraznind sa estimeze cate farmacii vor supravietui perioadei
dificile.
“Daca e sa ne jucam cu cifre putem vorbi de un 50%. Procentul nu
este insa relevant, ci instabilitatea care se regaseste in starea
de sanatate a populatiei”, sustine Ioana Cacovean, presedintele
Patronatului Farmacistilor din Romania. Temerea este confimata si
de presedintele Colegiului Farmacistilor, Dumitru Lupuliasa, care
estimeaza ca jumatate din farmacii ar putea sa dea faliment in
lunile urmatoare.
Desi numarul de farmacii din tara este destul de ridicat (una la
3.000 de locuitori, fata de una la 10.000 in Suedia), Ioana
Cacovean crede ca situatia numarului de unitati nu este relevanta.
“Intrebarea este daca distributia lor in teritoriu asigura
stabilitatea sistemului farmaceutic. Daca o farmacie dispare, ea
deserveste un anumit numar de locuitori, iar acei locuitori vor
avea de suferit”, explica presedintele PFDR.
Printr-o decizie a Guvernului aprobata la inceputul lunii
octombrie, termenele de plata pentru medicamentele compensate se
vor prelungi de la 90 de zile la 180 de zile si de la 60 la 90 de
zile pentru produsele din programele nationale. Decizia va avea
efecte semnificative asupra intregului sistem farmaceutic.
Majoritatea farmaciilor, atat cele de la oras, cat mai ales cele
din mediul rural, isi asigura veniturile in proportie de 60-80% cu
medicamente compensate si gratuite, potrivit datelor CF. “Daca
banii vor veni cu o intarziere de 6-7 luni, imi este greu sa spun
cate din aceste farmacii vor reusi sa supravietuiasca”, declara
presedintele CF, Dumitru Lupuliasa.
Primele vizate sunt farmaciile din apropierea spitalelor si
policlinicilor, dar si cele din mediul rural si orasele mici, unde
vanzarile de medicamente eliberate pe baza de reteta (RX-uri) ajung
chiar si pana la 95-100% din total. Lupuliasa crede ca lucrurile se
vor complica tot mai mult si estimeaza o crestere a vanzarii de
medicamente fara prescriptie (OTC-uri), ceea ce ar asigura
lichiditati cu ajutorul carora farmaciile sa rezolve problemele de
aprovizionare pentru medicamentele cu reteta. Insa aceasta nu ar fi
o solutie pe termen lung. “Daca farmacia este asezata langa o
policlinica cu multe cabinete, majoritatea sunt retete gratuite.
Practic, incasarea este zero pentru farmacie. In alte parti,
proportia de OTC-uri ajunge la 20, cel mult 30% din vanzari, iar
sustinerea cu 30% a 70% din activitate pentru o perioada de peste
sase luni de zile este foarte greu de realizat”, declara
presedintele CF.
Cand cumperi o masina, e un moment placut pentru toata lumea.
Cand te duci cu o masina in service, atunci nu mai este un moment
placut si de aceea e foarte important sa cresti increderea”.
Placute sau nu pentru clienti, activitatile din service descrise
plastic de Philipp Hagenburger, 45 de ani, seful diviziei de
servicii post-vanzare din cadrul Mercedes-Benz Romania, contribuie
in general cu cel putin 20% la afacerile unui dealer si, mai
important, aduc 80% din profit.
Iar acum, cand vanzarile de masini s-au prabusit, potrivit celor
mai recente statistici la jumatate, activitatea de service inseamna
de cele mai multe ori supravietuirea unui dealer.
“Cred ca anul acesta afacerile dealerilor vor depinde in
proportie de peste 40% de service si celelalte activitati
post-vanzare. Aceasta nu inseamna neaparat ca afacerile cu piese de
schimb cresc; noi (divizia de servicii post-vanzare – n. red.) sunt
cam la acelasi nivel ca in 2008. In schimb, vanzarile de masini
s-au redus”, afirma Hagenburger.
Este greu de crezut astfel ca cifra de afaceri totala a
companiei se va mai apropia anul acesta de cele peste 414 milioane
de euro realizate anul trecut, potrivit datelor disponibile pe
site-ul Ministerului de Finante.
In cazul Porsche Romania, reprezentantul grupului german
Volkswagen in Romania si cel mai mare importator auto din tara,
procentul reprezentat de serviciile after-sales ar putea fi chiar
mai mare. Practic, mai mult de jumatate din vanzarile companiei ar
putea proveni anul acesta din piese si alte servicii post-vanzare,
dupa cum estima la jumatatea acestui an Brent Valmar, directorul
general al companiei. Iar cum marjele de profit la vanzarea de
masini s-au diminuat dramatic, in paralel cu vanzarile, nu este
deloc deplasat, cred analistii pietei auto, sa afirmam ca singurul
profit pe care il vor vedea dealerii auto in acest an va fi doar de
pe urma reviziilor programate la masini si a reparatiilor (dar si
aici sunt intarzieri foarte mari la platile pe care trebuie sa le
faca societatile de asigurari).
“A fost, daca vreti, singurul impact pozitiv pe care criza l-a
avut in aceasta industrie. I-a facut pe dealeri mult mai constienti
de importanta segmentului de servicii post-vanzare”, considera
germanul de la Mercedes-Benz.
Venit la inceputul acestui an in Romania, Hagenburger recunoaste
ca una dintre cele mai mari provocari pe care le are este sa
convinga dealerii locali ai Mercedes sa aiba o strategie comuna.
Spre deosebire de cazul BMW, unde mai mult de 90% din vanzarile
marcii sunt realizat de catre dealerii din cadrul grupului
Automobile Bavaria, detinut de omul de afaceri Michael Schmidt, in
cazul Mercedes dispersia este mult mai mare.
“Ideea e sa avem 30 de antreprenori cu obiective diferite care
sa construiasca o strategie omogena pentru piata. Ar fi frumos
pentru clienti ca acestia sa aiba o strategie de marketing, iar la
o actiune sa participe toti dealerii, nu doar jumatate. Un exemplu
foarte bun este campania pe care o avem luna aceasta, prin care
testam gratuit sistemul de lumini”, afirma el.
OTP a intrat in Romania in vara lui 2004, prin achizitia RoBank.
Putin prea tarziu, spune Diosi, care ar fi preferat ca OTP sa fi
prins cresterea sectorului bancar cu unul sau doi ani mai devreme.
Mai ales in ce priveste divizia de retail, respectiv creditele
pentru populatie. Daca ar fi ajuns mai devreme in Romania, OTP ar
fi putut prinde boom-ul creditului de consum cu toate sistemele si
departamentele pregatite, si astfel ar fi putut profita mai mult de
climatul pozitiv. Asa insa, se refera la cresterea sectorului
bancar ca la o cursa nebuna de care s-a tinut de multe ori la
distanta.
“Cand o competitie nu e normala, nu e obligatoriu sa te afisezi
la start”, argumenteaza Diosi, intr-un interviu pentru BUSINESS
Magazin, comportamentul mai degraba conservator al OTP Romania.
Oricum, spune el, cine vrea sa ia decizii strategice privind
exclusiv catre perioadele de minim sau de maxim nu poate avea
succes. “Strategia trebuie gandita luand in considerare imaginea de
ansamblu, aceea ca Romania are potential de crestere, la fel si
banca, si de-asta ma aflu eu aici.”
Crede ca pentru o piata mica, deci mai dinamica pentru afacerile
bancare decat economiile mature, Romania ar fi trebuit sa
reactioneze mai rapid la noile conditii si sa faca schimbarile
necesare din timp. Asa cum a facut-o sucursala din Romania fata de
banca-mama de la Budapesta. “Noi am stopat planurile de dezvoltare
inca de la sfarsitul lui 2007, dupa care in 2008 am deschis o
singura agentie si din octombrie am inceput programul de
restructurare.”
Diosi intelege, dar nu e de acord cu comportamentul
institutiilor-mama care in perioadele dificile vor sa preia cat mai
strans fraiele birourilor locale si, daca se poate, sa controleze
tot. “Cand ne-au spus (biroul central) ca trebuie sa fim mai
stricti cu creditele, noi deja eram mai stricti; cand au inceput
planurile de restructurare, noi deja aplicaseram o serie de
masuri”, subliniaza Diosi. “Pestele mic inoata intotdeauna mai
repede”, conchide el.
Dupa ce banca din Romania si-a asigurat lichiditatea (a redus
drastic creditarea si a obtinut, chiar la inceput de an, o
finantare de 26 de milioane de euro de la banca-mama), s-a
concentrat pe resursele umane. La inceputul anului, Diosi a
disponibilizat 37 de oameni din cei peste 1.100 de angajati, iar in
septembrie a decis sa majoreze salariile oamenilor cu 4,5% in
medie. “In anii de cresteri agresive, cand bancile deschideau sute
de sucursale noi, problema oamenilor a fost un cosmar, si
performantele, eficienta si mai ales loialitatea oamenilor au avut
de suferit”, spune Diosi. In 2007 s-a decis sa faca noi angajari
numai pe posturile unde nu existau candidati interni, in celelalte
cazuri preferand sa promoveze, in proportie de 95%, oameni din
interior.
O datorie publica dubla fata de valoarea PIB inseamna de departe
cel mai mare raport cunoscut pe plan mondial intre datoria interna
si PIB si cea mai mare datorie, in termeni reali, pe care a
cunoscut-o vreo tara. Numai dobanda pentru datoria acumulata a
consumat o cincime din bugetul Japoniei pentru anul 2008. Cu toate
acestea, ministrul de finante Hirohisa Fujii a sugerat recent ca
guvernul va lansa o noua emisiune de obligatiuni de cel putin 50 de
mii de miliarde de yeni, cam 550 de miliarde de dolari.
“Nu e gresit sa consideram ca deficitul bugetar este un rezultat al
recesiunii globale. Acum e momentul sa fim curajosi si sa emitem
obligatiuni”, le-a spus Fujii reporterilor adunati la o conferinta
de presa in Tokio. “Iar cei care spun ca astfel cheltuim banii din
pusculita va mint.”
Pentru investitorii nelinistiti, nivelul in crestere al datoriei
Japoniei e prilej de cosmaruri din cauza posibilitatii unei crize a
datoriei publice, atunci cand tara ar deveni incapabila sa achite o
parte dintre obligatiunile emise, sau a unei prabusiri
destabilizatoare a yenului. Noul guvern de la Tokio, care a
repurtat o victorie la limita promovand o agenda sociala ambitioasa
si costisitoare, se pregateste sa emita titluri datorie in volum
record, depasind totalul sumelor estimate sa fie incasate din taxe
si impozite – o premiera dupa anii care au urmat celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
“Cheltuielile din sectorul public scapa de sub control si asta se
intampla cu rapiditate”, spune Carl Weinberg, economist-sef la
compania de analiza High Frequency Economics, intr-un raport recent
catre clienti. “Consideram ca o criza fiscala este iminenta.” Una
dintre lectiile pe care ni le ofera experienta Japoniei este ca un
guvern inglodat in datorii poate ramane rapid fara spatiu de
manevra. “Japonia va continua sa vanda si mai multe obligatiuni
anul acesta si in urmatorul, dar mecanismul nu va mai functiona in
urmatorii trei-cinci ani”, spune Akito Fukunaga, analist la
sucursala din Tokio a Credit Suisse. “Daca ma intrebati ce-i mai
ramane Japoniei de facut dupa asta, raspunsul meu este: nu prea
multe.”
Cum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
este de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
sute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
incheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
porturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
postbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
Democrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
Dar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
cotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
economica prelungita.
Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
generoasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
acordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
liceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.
Inainte de micul dejun, francezii coboara la “boulangeria” de la
colt pentru o bagheta proaspata. Painea nu este un simplu
accesoriu, ci mai degraba unul dintre alimentele fara de care masa
nu ar mai fi “française”. La Paris exista chiar cateva destinatii
tematice, obligatoriu de bifat de turisti, incluzand brutariile
Poilane, cu o traditie care incepe in 1932, sau patiseriile
Ladurée, nume de care e legata inventarea unui alt simbol francez,
“macarons” (pricomigdale).
Anul 2009 ar putea fi numit in Bucuresti anul painii frantuzesti,
avand in vedere magazinele si bistrourile care au asezat painea in
centrul conceptului lor comercial. Pe strada Ion Campineanu s-a
deschis Boutique du Pain, iar in Floreasca Rue du Pain. Indiferent
ca s-au pozitionat ca bistro, restaurant sau magazin de paine,
fiecare incearca sa atraga bugetul amatorilor de delicatese apeland
la ideea de brutarie frantuzeasca. “Bucurestiul devine un oras tot
mai cosmopolit si avand in vedere ca in trecut era numit Micul
Paris, ne-am gandit ca este o oportunitate perfecta sa lansam
conceptul pe piata. Filozofia noastra este sa combinam mancarea si
traditia franceza. Ne-am gandit la o noua formula de business – un
bistro prietenos de familie”, a declarat pentru BUSINESS Magazin
Olivier Le Compte, unul dintre proprietari. Intregul concept al
bistroului are legatura cu painea, de la spicele de grau asezate in
ghivece de flori la culoarea bej a interiorului. Pe pereti sta
scrisa cu caractere de mana istoria painii. Boutique-ul de 150 mp a
fost impartit in doua – partea de de magazin si cea de bistro.
Meniul include 50 de produse, printre care patiserie si macarons,
iar Le Compte spune ca l-a gandit in asa fel incat sa fie atractiv
pe tot parcursul zilei, de la micul dejun pana la cina.
Omul de afaceri spune ca si-a propus sa atraga clientii prin
degustari zilnice in boutique. “Ideea a fost sa ii familiarizam pe
oameni cu diferite gusturi si forme de paine si judecand dupa
vanzari, putem confirma ca romanii sunt deschisi sa experimenteze.
In general, cel mai mare succes il au produsele clasice, precum
croissantele, pain au chocolat, baghetele si prajiturile cu
ciocolata. Dar ii incurajam pe clienti sa testeze si gama de
macarons si pateurile cu fructe.”
Le Compte a adaptat si o alta idee care in strainatate are
succes – conceptul de gustare dupa birou. “In fiecare joi vom
organiza un eveniment, , prin care speram sa ii atragem pe oamenii
de afaceri sa se intalneasca intr-un mediu relaxat la un pahar de
vin si o gustare.” Le Compte spune ca a dezvoltat conceptul astfel
incat sa poata fi extins prin franciza, pentru care deja a incheiat
cateva contracte atat in Romania, cat si in afara. Un alt loc de pe
“drumul painii” prin Bucuresti este Rue du Pain, care s-a
pozitionat ca prima brutarie artizanala din oras. “Dupa un proces
anevoios care a durat aproape opt luni, am inceput sa intelegem de
ce nu a deschis nimeni o astfel de brutarie. Motivele sunt multiple
si tin pe de o parte de infrastructura orasului (a fost nevoie de
electricitate suplimentara, gaz etc.); pe de alta parte este
descurajant sa faci productie din cauza hatisului legislativ”,
sustine Oana Lapadat, administratorul Rue du Pain.
Putem fi doar pesimisti, avand in vedere cum evolueaza
indicatorii macroeconomici, situatia agentilor comerciali si
puterea de cumparare. In momentul de fata, cel mai bun scenariu pe
care il vedem este ca scaderea sa se opreasca la acest nivel”,
spune Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei
Societatilor Financiare – ALB Romania. Pesimismul pe care il
manifesta Ahciarliu si, de altfel, toate companiile de leasing din
piata, este unul justificat, in conditiile in care valoarea
bunurilor finantate in leasing a scazut in primele noua luni ale
anului cu 74% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Concret,
vorbim despre o piata care abia mai depaseste un miliard de euro,
in conditiile in care anul trecut se indrepta spre valoarea de 4,2
miliarde de euro.
Cele mai puternice scaderi au venit tocmai de la segmentele care
pana anul trecut explodasera, adica de la vanzarile de echipamente
si masini. Astfel, leasingul de echipamente a inregistrat cel mai
mare declin, de 77%, in timp ce finantarile pentru autovehicule au
ajuns, dupa primele noua luni, la aproape 686 de milioane de euro.
Scaderea de la o valoare de aproape trei miliarde de euro, cat era
piata leasingului pentru masini in septembrie 2008, este
impresionanta. Cu toate acestea, cand se gandesc la revenire,
companiile de leasing tot in masini isi pun sperantele. “Noi am
crescut foarte mult in perioada 2005-2008, cand s-au cumparat cele
mai multe masini. Daca ne gandim ca dupa cinci ani de folosire
proprietarii isi schimba masinile, probabil ca in 2011 vom incepe
sa ne revenim”, spune Razvan Diaconescu, directorul general al
Impuls Leasing. Anii 2011, chiar 2012, sunt invocati si de
reprezentantii ALB, ca fiind orizontul de timp cel mai apropiat in
care vom vedea o revigorare a pietei.
Pe segmentul echipamentelor, utilajele de constructii au fost
cele mai afectate – lucru usor explicabil, avand in vedere sistarea
multor proiecte imobiliare. Daca anul trecut mai bine de jumatate
din echipamentele finantate in leasing erau utilaje de constructii,
acum doar 27% dintre echipamentele cumparate mai fac parte din
aceasta categorie. Jean-Claude Boloux, presedintele Asociatiei
Societatilor Financiare – ALB Romania spune ca declinul de pe acest
segment a fost cauzat nu doar de ce s-a intamplat in mediul privat,
ci si de oprirea proiectelor publice de constructii.
De asemenea, leasingul imobiliar a scazut cu 40% fata de anul
trecut, astfel ca finantarile pentru achizitiile imobiliare abia
depasesc 183 de milioane de euro. Acest segment a fost sustinut in
principal de tranzactiile de sale&lease-back pentru hoteluri si
spatiile de birouri, pentru ca de retail si de rezidential nici nu
se poate pune problema, in urma blocarii pietei. Desi este relativ
optimist in ceea ce priveste revenirea segmentelor auto si de
echipamente, cand vine vorba despre imobiliare, directorul general
de la Impuls Leasing spune ca vor mai trece cel putin cinci ani
pana cand se vor relua finantarile serioase pentru acest
sector.