BusinessMagazin

Blog

  • Covid-19: Ţara unde cei care nu poartă măşti în public vor mătura trotuarul

    În mai multe ţări se pregătesc măsuri împotriva cetăţenilor care nu poartă măşti

    Cei care ies pe stradă fără mască vor trebui să facă servicii comunitare în Madagascar. De exemplu, aceştia pot fi pedepsiţi şi obligaţi să măture străzile.

    În Madagascar, autorităţile nu glumesc cu protecţia, relatează Le Figaro. Poliţia şi jandarmii au început de luni să pedepsească malgaşii care nu poartă măşti pe străzile celor trei oraşe majore ale ţării, aşa cum a ordonat guvernul după încheierea izolării.

    Preşedintele Andry Rajoelina a ridicat izolarea impusă rezidenţilor capitalei Antananarivo, Fianarantsoa (centru) şi Toamasina (est) pentru a încetini pandemia Covid-19 şi a autorizat reluarea treptată a activităţilor economice şi deplasărilor. Cu toate aceste începând de luni el a adăugat ca măsură purtarea obligatorie a unei măşti în locuri publice, sub sancţiunea de prestare de serviciu comunitar. Iar printre sancţiunile posibile, curăţarea străzilor.

    “70% dintre oamenii de pe stradă au respectat regula pentru că se tem să nu fie nevoiţi să măture trotuarele”, a salutat la televiziunea naţională şeful operaţiunilor de combatere a Covid-19, generalul Elak Olivier Andriakaja.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, despre ritmul de lucru pe timp de pandemie: „Nu mai avem repere clare de timp alocat serviciului şi de multe ori avem impresia, sau chiar aşa şi este, că ziua de lucru e toată ziua.”

    Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.

    „Nu mai avem repere clare de timp alocat serviciului şi de multe ori avem impresia (sau chiar aşa şi este) că ziua de lucru e toată ziua. Cu toţii vrem să trecem cât mai repede şi cât mai bine de această perioadă, personal nici nu cred că mai am o agendă zilnică.”

    -Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?

    În primul rând prioritate au toate schimbările şi adaptarea la un alt mod de lucru. Viteza de decizie şi execuţie sunt cruciale pentru continuarea activităţii în condiţiile actuale. Acum ziua este dominată de întâlnirile virtuale şi agenda este total schimbată. Toată lumea lucrează de acasă şi parcă nimeni nu ia în considerare „ziua de lucru” clasică. Drept urmare nu mai avem repere clare de timp alocat serviciului şi de multe ori avem impresia (sau chiar aşa şi este) că ziua de lucru e toată ziua. Cu toţii vrem să trecem cât mai repede şi cât mai bine de această perioadă, personal nici nu cred că mai am o agendă zilnică. Eu merg în fiecare zi la birou şi sunt disponibilă pentru toţi colegii mei în orice moment şi în orice fel au nevoie de mine.

    -Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?

    Mi-e dor de colegii mei, iar din viaţa de dinainte de pandemie îmi lipseşte absenţa fricii.

    -Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?

    În primul rând ar trebui să avem un loc fără alte interferenţe casnice şi să ne stabilim singuri o rutină de lucru.

    -Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?

    Cred că acum e puţin prea devreme să tragem concluzii despre lucrul la domiciliu pentru că a fost o perioada forţată şi suprapusă peste foarte multe alte restricţii. Din acest motiv cred că cei mai mulţi aşteaptă cu multă nerăbdare să se întoarcă la birou şi putem trage concluzia greşită că lucrul de acasă nu este atractiv. În Kiwi chiar avem o glumă că după revenire, la birou vor veni doar performerii şi premianţii, ceilalţi vor lucra de acasă. Eu am cochetat dintotdeauna cu un astfel de model de business însă niciodată nu am crezut că suntem pregătiţi pentru aşa ceva. S-ar putea ca această perioadă să fi accelerat această pregătire, eu sunt foarte hotărâtă să testăm un model hibrid birou/acasă şi după revenire. Aş începe cu o zi acasă şi patru zile la birou, luând în calcul maturitatea mediului de lucru şi cultura noastră latină.

    -Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?

    Până acum pandemia a avut efecte mai reduse în business decât cele pentru care ne-am pregătit şi sper eu să rămână aşa. Grija mea cea mai mare este magnitudinea efectelor acestei pandemii asupra colegilor mei. Niciunul dintre noi nu a mai trăit o situaţie similară de depopularizare socială aproape planetară. În doar o lună de zile, planeta noastră arată şi se comportă cu totul diferit decât înainte, or acest lucru înseamnă o adaptare cel puţin la fel de rapidă de comportament şi mai ales de gândire. Nu este simplu dar este cert că învingătorii vor fi cei care au reuşit să înţeleagă şi să internalizeze această situaţie. Ceilalţi vor spune (din nou) că este prăpădul pe pământ şi iar au avut ghinion.

    -Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?

    Cel mai important este să stăm sănătoşi şi să accelerăm revenirea cu maximum de viteză. În rest nu cred că mi-am schimbat priorităţile nici la birou şi nici acasă. Poate că lucrurile importante din viaţa mea au devenit şi mai importante însă ordinea lor a rămas aceeaşi.

    -Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?

    Mie îmi place să învăţ din orice şi în fiecare zi. Dintr-o frază pe care o citesc undeva, dintr-o întâmplare pe care o disec şi o contextualizez sau de la oamenii cu care mă întâlnesc. Nu este prima pandemie prin care trec, dar este pandemia cu cea mai mare expunere. Este prima dată când Pământul parcă s-a oprit în loc. Cu siguranţă că o să rămân cu câteva lecţii, dar cred că este încă devreme să le dau un nume. În general ne dăm seama de lecţiile experienţelor trăite după mult timp după ce situaţia care le-a generat s-a terminat sau în momentul în care ne regăsim într-o situaţie similară.

  • Plasma pacienţilor vindecaţi de Covid salvează vieţi în toată lumea. România e la faza pe protocoale

    Comisia Europeană a elaborat un ghid privind administrarea de plasmă pacienţilor cu coronavirus, în România protocolul de administrare nu este încă stabilt

    Florin Hozoc:Două echipamente de plasmafereză, unul la Bucureşti şi unul la Iaşi, nu sunt încă folosite. Florin Hozoc: Noi am făcut inclusiv registrul online unde donatorii vindecaţi se pot înregistra şi un spot prin care să fie chemaţi donatorii la centrele de donare

    În zeci de ţări medicii administrează deja plasmă convalescentă pacienţilor infectaţi aflaţi în stare gravă iar rezultatele sunt foarte bune. Secretar de stat: Metodologia spune că secţiile de ATI vor cere acordul Comisiei de ATI, nu ştiu dacă s-a cerut şi s-a dat vreun acord.

    Ne-am putea salva pacienţii infectaţi aflaţi în stare gravă dar încă nu o facem. În timp ce ne numărăm morţii, echipamentele de plasmafereză donate spitalelor de o firmă privată încă nu sunt folosite.

    ”Protocoalele privind colectarea de plasmă, metodologia este excesiv de birocratică, depăşeşte cu foarte mult rigorile pe care le-au sabilit atât ghidul european pentru colectarea de plasmă, cât şi ghidurile stabilite în  celelalte ţări”, a declarat Florin Hozoc, reprezentantul firmei care a donat echipamentele de plasmafereză
    Aşa se face că potenţialii donatori încă aşteaptă să doneze plasmă  hiperimună. Şi sunt în România în  jur de 3000 de persoane vindecate.

    ”Am găsit donatori şi pentru Bucureşti, am găsit şi pentru  Iaşi, la Iaşi sunt foarte mulţi medici din Suceava care au avut infecţia, care s-au vindecat şi care vor să doneze şi i-am îndrumat către Centrul de Transfuzii  din Iaşi, dar încă nu i-a contactat nimeni de acolo. Nu avem nici protocolul de tratament. Sunt documente care trebuie semnate, asumate de către specialişti”, a mai precizat Florin Hozoc.

    Nu avem încă oficial protocolul de administrare a plasmei, aşa că nu poate fi folosită imediat.
    ”Din păcate plasma nu va putea fi folosită imediat după ce analizele vor confirma că ea este bună, va mai dura până când se vor aproba aceste protocoale terapeutice de administrare”, a încheiat Florin Hozoc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea China să ajungă cea mai puternică ţară din lume prin 5G şi inteligenţă artificială

    China se pregăteşte să lanseze un plan ambiţios care se va întinde pe o perioadă de 15 ani şi care pune bazele standardelor globale pentru următoare generaţie de tehnologie.

    Planul ar putea ajuta China să îşi îndeplinească ambiţiile şi i-ar putea oferi Beijingului un loc de frunte în zone precum inteligenţa artificială, reţele de telecomunicaţii şi fluxul de date, au explicat mai mulţi experţi pentru CNBC.

    „Standardele Chinei 2035” este un plan care va fi lansat două doi ani de contemplare şi negociere. Experţii spun că acesta este văzut ca următorul pas în dezvoltarea Chinei, succedând planul „Made In China 2025” – prin care China s-a implicat în producţie la nivel global. Însă de data aceasta Beijingul se concentrează pe tehnologiile care vor definii următorul deceniu.

    „Realitatea este că intrăm într-o nouă era care va fi definită de noile sisteme şi reţele tehnologice, în care liderii nu sunt încă bine definiţi, ceea ce îi dă Chinei oportunitatea să preia frâiele tehnologiei. Asta înseamnă că puterea în lume este încă în dezbatere”, a spus Emily de La Bruyere, co-fondator al firmei de consultanţă Horizon Advisory.

    Cum vrea China să cucerească lumea

    Tehnologiile şi industriile din întreaga lume funcţionează în baza unor diferite standarde, care definesc modul în care acestea funcţionează şi interoperabilitatea lor – adică modul în care două sau mai multe sisteme pot funcţiona împreună.

    Industria de telecomunicaţii este un exemplu bun, întrucât noile reţele care se dezvoltă, precum cele de 5G, nu pot fi doar „pornite” de la un buton. Este nevoie de ani de zile de planuri şi dezvoltări. Standardele tehnice sunt create şi definite printr-o colaborare a reglementatorilor din industrie, experţilor şi companiilor.

    Aceste specificaţii tehnice sunt adoptate şi integrate în ceea ce devine cunoscut drept standard. Asta asigură că standardele sunt cât mai uniforme, ceea ce poate îmbunătăţi eficienţa unei reţele noi şi poate asigura faptul că aceste reţele şi sisteme funcţionează oriunde în lume.

    Standardele există în spatele fiecărei tehnologii pe care o folosim zilnic, precum smartphone-urile.

    Marile companii europene şi americane de tehnologie, precum Ericsson şi Qualcomm, au făcut parte dintre cei care setează standardul pe mai multe industrii, însă China a început să joace un rol din ce în ce mai important în ultimii ani.

    Ce ştim despre planul Chinei

    În luna martie, Beijingul a publicat un document care se traduce ca „Principalele Puncte ale Procesului de Standardizare Naţională în 2020”.

    Reprezentanţii firmei de consultanţă Horizon Advisory au explicat pentru CNBC ce s-ar putea regăsi în proiectul „Standardele Chinei 2035”, în special în ceea ce priveşte ambiţiile internaţionale ale Beijingului.

    Unele dintre punctele publicate în planul din luna martie prevăd îmbunătăţirea standardelor pe plan intern în mai multe industrii, de la agricultură la producţie. Însă un alt aspect menţionat în document este nevoia de a stabili „o nouă generaţie a tehnologiei informaţiei şi a standardelor din sistemele de biotehnologie”.

    În această secţiune, planul detaliază dezvoltarea de standarde pentru Internet of Things, cloud computing, big data, 5G şi inteligenţă artificială. Acestea sunt văzute drept tehnologii critice în viitor, care vor sta la baza infrastructurii critice în întreaga lume.

    Documentul subliniază nevoia de „a participa în formularea de noi standarde internaţionale” şi nevoia Chinei de a înainta mai multe propuneri pentru standardele internaţionale.

    Planul pentru următorii 15 ani ar putea sta în fruntea ambiţiei Beijingului de a transforma China în cea mai puternică economie din lume.

    „5G este un exemplu proeminent până acum, întrucât nu am mai văzut companiile atât de agresive ca până acum, încercând nu doar să stabilească standarde pe plan local, ci să forţeze standardele lor în toată lumea”, a spus Elsa Kania, cercetător în cadrul programului pentru securitate naţională şi tehnologie al Centrului pentru Noua Securitate Americană (CNAS).

    5G se referă la următoarea generaţie de conectivitate mobilă şi este considerată infrastructură critică, întrucât stă la baza mai multor tehnologii, precum cele care fac parte din Internet of Things.

    Compania chineză Huawei, unul dintre principalii furnizori de echipamente 5G la nivel global, a devenit un jucător important în setarea standardelor. Huawei are cele mai multe patente înscrise în legătură cu tehnologia 5G, în faţa rivalilor de la Nokia şi Ericsson, conform unei analize de proprietate intelectuală, realizată de firma Iplytics.

  • După starea de urgenţă, din 15 mai va fi instituită starea de alertă. Ce înseamnă acest lucru

    Pe 15 mai, scapi de starea de urgenţă în România. După data de 15 mai va fi instituită, însă, starea de alertă. Reglementarea este necesară pentru ca unele restricţii să rămână în vigoare

    Dacă te bucurai că scapi de restricţii pe 15 mai, odată cu finalizarea stării de urgenţă, te-ai înselat. Guvernul se pregăteşte să instituie starea de alertă, pentru ca unele drepturi şi libertăţi să îţi fie în continuare îngrădite.
    Starea de alertă este necesară pentru ca autorităţile să poată menţine restricţiile pentru distanţarea fizică şi socială. Preşedintele Klaus Iohannis te-a anunţat deja că după 15 mai vei putea ieşi din casă, însă vei avea obligaţia să porţi mască de protecţie.

    Klaus Iohannis, preşedintele României: După data de 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măşti de protecţie în spaţiile publice închise şi atunci când folosim transportul public în comun. Măsura nu e limitată în timp şi vom putea să renunţăm la purtarea măştii poate la anul, atunci când pandemia va fi sub control şi nu mai există riscul infectării.

    CE ESTE STAREA DE ALERTĂ

    Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

    Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimări catastrofale pentru una dintre cele mai importante economii europene. Îi va lua ani să îşi revină după pandemie

    În urma pandemiei de COVID-19, este de aşteptat ca economia Regatului Unit să revină la normal abia în ​​2023, potrivit unui nou raport realizat de EY, scriu cei de la chargedretail.co.uk. Grupul de cercetare de piaţă a avertizat că este probabil să treacă trei ani până când economia Regatului Unit va reveni la acelaşi nivel din ultimul trimestru al anului 2019.

    Potrivit raportului, scăderea uriaşă a cheltuielilor consumatorilor şi a investiţiilor în afaceri va determina o scădere a PIB-ului (produsul intern brut) Marii Britanii cu 6,8% în acest an. Se estimează că şomajul va creşte la 6,8% în 2020, nivel care nu a mai fost înregistrat din 2014.

    În raport se mai precizează că, în cazul în care măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei ar începe să fie reduse pe parcursul lunii mai şi iunie, economia ar putea creşte cu 4,5% în 2021. Scăderea economică preconizată se va datora în mare măsură scăderii cheltuielilor consumatorilor cu 14%, remarcată deja în rândul unor retaileri precum Cath Kidston, Oasis şi Warehouse.

    Deşi economia se aşteaptă să revină la ritmul de creştere anul viitor, EY a spus că efectele ar putea fi mult mai grave dacă „coronavirusul afectează economia mai mult decât se preconizase”. În timpul celui de-al doilea trimestru al anului curent, EY avertizează că pandemia de COVID-19 ar putea provoca o scădere de 13% a PIB-ului, de aproximativ şapte ori mai grav decât cea mai mare scădere trimestrială înregistrată în ultima criză financiară. Vineri, cifrele de la Oficiul pentru Statistică Naţională (ONS) au dezvăluit că volumul vânzărilor totale în martie a scăzut cu 5,1% faţă de luna februarie, deoarece multe magazine şi-au închis porţile în faţa coronavirusului. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul vânzărilor a scăzut cu 5,8%.

  • Subiectul corupţiei din România, din nou în titlurile internaţionale: Contracte dubioase de peste 12 mil. dolari pentru măşti medicinale acordate unei firme care vinde tutun şi alcool

    Publicaţia americană Washington Post a realizat o analiză a contractelor încheiate în pandemie în mai multe ţări şi remarcă în România o „pandemie de corupţie”, precum şi în alte state precum Bangladesh şi Columbia.

    După ce procedurile normale care se impun licitaţiilor publice au fost suspendate pentru a accelera viteza de răspuns în faţa crizei medicale, contractele care au început să apară au strârnit multe critici.

    Spre exemplu, firma Romwine and Cofee SRL din Giurgiu vinde în mod normal tutun şi alcool, însă a reuşit să obţină două contracte în valoare de 12,6 milioane dolari pentru a furniza măşti de protecţie – la un preţ dublu faţă de piaţă.

    Afacerea s-a concretizat în contextul în care furnizorul de echipamente medicale Sanimed International nu a putut participa la atribuirea directă pentru că are restanţe la plata taxelor, preferând să participe printr-un parteneriat cu firma care vinde tutun şi alcool, a explicat Cătălin Hideg, proprietarul Sanimend, care a insistat că metoda nu este una ieşită din comun.

    „Peste tot în lume, toate marile companii folosesc alte companii pentru licitaţii. Folosesc asociaţii, consorţii, parteneriate. Sunt companii cu trei angajaţi şi trei laptopuri care au câştigat licitaţii de sute de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri şi aşa mai departe”, a spus Hideg pentru un post de televiziune din România.

    Sorin Ioniţă, expert român în reforma administraţiei publice, a numit concurenţa pentru contractele legate de criza medicală „o zonă gri”.

    „Este o zonă gri, fie că vorbim de corupţie sau nu. Fiecare obţine ce poate”, a spus el.

    Ce s-a întâmplat în Columbia

    Când guvernul columbian a început să împartă pachete cu alimente familiilor grav afectate de măsurile de carantină impuse, parlamentarul Ricardo Quintero a fost şocat de preţurile exorbitante plătite de stat către furnizori. El a decis să meargă la magazin şi să cumpere exact ce se afla în cutiile cu alimente.

    În urma acestei acţiuni el a determinat că statul plăteşte mai bine de jumătate faţă de preţurile din magazine, ceea ce a dat naştere unuia dintre cel 14 anchete care se desfăşoară astăzi în Columbia în legătură cu oamenii care au încercat să profite de pe urma crizei.  

    „Mereu poţi găsi corupţie. Însă ce doare cel mai mult este că se manifestă acum, în astfel de momente”, a spus parlamentarul Ricardo Quintero.

    De la ţările mici şi până la cele mari, guvernele cheltuie mii de miliarde de dolari pentru a combate atât criza medicală, cât şi pe cea economică – pe care analiştii o numesc cea mai gravă din ultimul secol.

    În contextul în care guvernele încearcă să identifice cât mai repede furnizori de produse medicale şi producători de alimente, autorităţile pun accent mai mult pe viteză decât pe transparenţă, renunţând la multe dintre regulile de concurenţă pentru a ţine pasul cu răspândirea virusului.

    Pentru multe guverne nu este o alegere, întrucât dacă nu se mişcă destul de repede, ar putea muri milioane de oameni. Însă această goană ridică temeri din ce în ce mai mari legate de birocraţii corupţi care îşi umplu buzunarele şi de contractorii care profită de criză.

    Unde a dispărut orezul

    Una dintre ţintele principale într-o ţară ca Bangladesh s-a dovedit a fi ajutorul alimentar acordat oamenilor care au rămas şomeri.

    Când guvernul din Bangladesh a lansat o acţiune organizată prin care a distribuit orez celor mai defavorizaţi dintre cetăţeni, peste 272 de tone de orez au dispărut.

    Un număr de aproape 50 de persoane, incluzând birocraţi şi oficiali locali, au fost acuzaţi că au încercat să vândă mai departe orezul la preţuri mai mari.

    „O astfel de criză naţională ar trebui să scoată la iveală o serie de virtuţi umane – empatie şi solidaritate – aşa cum vedem în alte părţi. Însă în cel mai ruşinos mod, au ieşit la iveală cele mai rele vicii umane”, a spus Iftekhar Zaman, directorul executiv al Biroului Internaţional pentru Transparenţă din Bangladesh.

  • Costurile nespuse ale celui mai mare scandal din industria auto din istoria modernă a lumii. Poveştile clienţilor care au suferit din cauza maşinilor, dar şi din cauza altor giganţi mondiali

    Scandalul Dieselgate al testelor de noxe trucate de cel mai mare producător auto al lumii este ultra-cunoscut. Însă mai puţin cunoscute sunt poveştile clienţilor care au suferit din cauza maşinii în care şi-au investit uneori toate economiile. Transpunerea într-o astfel de poveste face ca cele mai cunoscute scandaluri financiare din lume să capete o cu totul altă dimensiune, iar costurile lor să fie imposibil  de contabilizat. 

    Perspectivele diferite asupra acestui tip de scandaluri financiare sunt cuprinse în seriile documentare Netflix „Dirty Money“, care au avut premiera în 2018 şi au revenit în luna martie cu cel de-al doilea sezon. Artizanul seriilor este Alex Gibney, producător de documentare care a fost premiat şi cu un Oscar  pentru lungmetrajul „Taxi to the Dark Side“. 
    Cele două serii sunt formate din câte şase episoade de o oră – aşa că dacă perioada de izolare vă oferă mai mult răgaz decât de obicei pentru platformele de streaming, aceasta e o bună modalitate de a vă relaxa în timp ce vă îmbogăţiţi cultura de business internaţional – prin exemple însă de „aşa nu se fac afaceri”. Documentarul se concentrează pe exemple de malpraxis din lumea financiară, la diferite niveluri, şi este construit împotriva celor care acţionează imoral şi a celor care îşi clădesc averile pe seama nefericirii altora.

    Episodul despre Volkswagen, numărul 6 al primei serii, este un exemplu al acestui puzzle prin care s-a construit fiecare episod: poveştile despre măreţia unui brand crescut în sute de ani, iubit de o lume întreagă – chiar şi de americani – şi care a ajuns să-şi dezamăgească clienţii prin cele 500.000 de autovehicule produse între 2009 şi 2015 care au poluat mediul din cauza testelor trucate referitoare la noxele emise.

    Pentru lumea întreagă, scandalul Dieselgate este cunoscut, dar modul în care acesta s-a reflectat în viaţa celor care au cumpărat automobilele cu noxe sau a celor care au suferit din cauza poluării este mai puţin ştiut. Unul dintre clienţi spune în deschiderea episodului: „Furia mea nu se compară cu furia soţiei mele, care deşi avea un abţibild pe maşină cu îndemnul la pace Namaste, voia să îl atace pe dealerul de la care am cumpărat maşina”. Apoi, el se întreabă cum s-a putut întâmpla ca o companie atât de mare să îşi mintă clienţii pe scară largă. Iar tot episodul este construit n jurul acestei întrebări, prin perspective diferite ale celor implicaţi.

    De fapt, acesta este unul dintre elementele distinctive ale documentarului, care prezintă fiecare dintre scandaluri prin optica diferită a personajelor – indiferent că este vorba despre CEO-ul unei companii (sau chiar de Donald Trump într-unul dintre episoade), de angajatul de la firul ierbii, de membrii familiei celor care au orchestrat ingineria sau de cei care care au condus anchetele.  Iar fiindcă o poveste din lumea businessului trebuie să se bazeze pe cifre – acestea sunt din abundenţă şi aici.

    Episoadele se concentrează pe poveşti de spălări de bani, trafic de droguri, poluare a mediului, abuz faţă de bătrâni sau bolnavi, pe personaje cunoscute din lumea businessului, dar şi pe aspecte mai puţin ştiute din specificul unor businessuri internaţionale, cum ar fi, de pildă, fondul de rezervă al întregii lumi de… sirop de arţar. Indiferent de particularităţile cazului analizat, toate cele 12 episoade se concentrează pe un singur lucru: costurile care nu pot fi descrise în cifre ale acestor scandaluri şi pe care poate nu le-am vizualizat atunci când am citit despre ele în presa internaţională de business.

    Dirty money
    Producător: Alex Gibney  
    Scenarist/Regizor: Ted Braun
    Distribuţie: Netflix
    Premiera: 11 martie 2020 (pentru cel de-al doilea sezon. primul a fost lansat pe 26 ianuarie 2018)

    Cele două serii sunt formate din câte şase episoade care durează o oră – aşa că dacă perioada de izolare vă oferă mai mult răgaz decât de obicei pentru platformele de streaming, aceasta e o bună modalitate de a vă relaxa în timp ce vă îmbogăţiţi cultura de business internaţional – prin exemple de „aşa nu se fac afaceri”.

  • Scenarii pentru noua ordine mondialã dupã ce se va termina criza. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic va stabili noua ordine mondială

    Înainte de pandemie, lupta pentru schimbarea ordinii mondiale era deja în toi, cu SUA punându-se înainte de toţi, cu China în expansiune politică, economică şi comercială spre Vest şi cu Uniunea Europeană chinuindu-se să-şi regăsească echilibrul sau sensul existenţei.

    Noua criză reconfigurează violent peisajul economic, pune la încercare încrederea în politicieni, liderii şi instituţiile lumii şi creează frustrări profunde în societate. Cel slab va ieşi şi mai slab, iar cel puternic, spun cei mai mulţi strategi de geopolitică, va stabili noua ordine mondială.

    „Moartea Neagră” din secolul al XIV-lea, una dintre cele mai distrugătoare calamităţi din istoria omenirii, s-a răspândit probabil din China, a ucis 90% din oamenii din provincia Hubei şi aproximativ jumătate din populaţia de 123 de milioane de persoane de atunci a Chinei, scrie în The National Interest Amitav Acharya, profesor la American University din Washington. Populaţia planetei s-a redus cu peste 100 de milioane. Ciuma a distrus ordinea impusă de civilizaţia mongolă.

    După ce au construit cel mai mare imperiu terestru din istoria lumii, mongolii au dezvoltat comerţul la scară largă, legând Asia de Est, Orientul Mijlociu şi Europa printr-o vastă reţea economică. Imperiul a construit drumuri, poduri, staţii de mesagerie şi asigura securitatea comercianţilor şi călătorilor. Mongolii au creat o globalizare la scară mică. Aceste căi de comerţ au devenit conductorii prin care s-a răspândit pandemia.

    Ciuma a perturbat sistemul de relaţii economice intercalate, cunoscut ca sistemul Khubi, dintre cele patru segmente ale imperiului, Yuanul în est (Beijing), Hanatul Chagatai în centru, Hanatul Ilk în sud-vest (Asia Centrală şi Iran – Persia) şi Hoarda de Aur în nord-vest, la graniţa cu Rusia. Oraşele europene şi-au închis graniţele şi i-au prigonit pe evrei. Pe ei, ca de obicei, s-a dat vina pentru catastrofă. „Moartea Neagră” a tăiat China de Europa timp de secole.

    Comparată cu pandemia de ciumă din secolul al XIV-lea, cea de acum, de COVID-19, pare o simplă gripă. Însă şi aceasta este aşteptată să aibă consecinţe profunde asupra viitorului, să fie mediul din care se va naşte o nouă ordine mondială. 

    În primul rând, scrie Acharya, criza va reduce sprijinul pentru globalizare, care a fost deja slăbit de ascensiunea populismului şi de politicile preşedinţiei lui Trump.

    Pentru viteza mare cu care virusul s-a răspândit în întreaga lume, ajutat de interdependenţa economică, precum şi de turism şi de uşurinţa cu care se călătoreşte în zilele noastre, va fi învinovăţită globalizarea. Închiderea frontierelor naţionale şi locale şi reafirmarea suveranităţii statului fac vulnerabil unul dintre cele mai puternice mituri ale globalizării ca lume fără margini.

    În al doilea rând, virusul poate fi ultimul cui din sicriul ideii de Occident, inclusiv pentru orice a mai rămas din relaţiile transatlantice după naufragiul provocat de Trump. G-7 nu a reuşit să emită o declaraţie comună din cauza insistenţei administraţiei Trump de a descrie virusul ca „virusul chinezesc”. Între timp, fostul premier italian Enrico Letta a avertizat într-un interviu pentru The Guardian că Europa se infectează cu „virusul Trump”, cu naţiuni care urmăresc viziuni ca „Italia înainte de toţi”, „Belgia înainte de toţi” sau „Germania înainte de toţi” în locul unei abordări europene comune privind strategia UE de sprijinire a Italiei.

    La începutul lunii aprilie, 88% dintre italieni aveau sentimentul că au fost abandonaţi de UE, potrivit unui sondaj de opinie. De atunci, statele europene s-au mobilizat pentru a ajuta Italia. Dar şi Rusia şi China s-au lăudat cu atenţia lor pentru Italia, mai ales ÎN scopuri propagandistice.

    În al treilea rând, crede Acharya, virusul ar putea consolida agenda „America înainte de toţi” a lui Trump. Pe 2 aprilie, Peter Navarro, arhitectul războiului comercial al liderului american, a declarat că „dacă există vreo justificare pentru politica preşedintelui de a face frontierele mai sigure şi a încuraja filosofia, strategia şi credinţa puternică a unei baze de producţie interne, atunci aceasta este criza actuală, care subliniază tot ceea ce vedem acolo”. Cu toate acestea, imaginea unei naţiuni nefericite, dar cu cea mai mare economie din lume, şi cu militari prinşi cu pantalonii în vine este în contradicţie cu aspiraţia lui Trump. Criza diminuează serios credibilitatea Americii în lume şi pe cea a lui Trump în America.

    În ceea ce priveşte China, există posibilitatea ca impactul economic al crizei să fie mai dur asupra Statelor Unite decât asupra naţiunii conduse de un lider mai puternic decât oricare altul din ultimele decenii. Dacă se va întâmpla acest lucru, se va accelera înclinarea balanţei puterii spre Asia. Pierderea puterilor hard şi soft ale Americii va accentua trecerea la o ordine postamericană. Criza nu va pune capăt globalizării, dar ar putea duce la creşterea cererilor pentru o globalizare mai umană şi mai reglementată, spune Acharya.

    Henry Kissinger, secretar de stat american sub Richard Nixon însărcinat cu deschiderea spre China şi oracolul din America al realpolitikului, spune că liderii lumii trebuie să se pregătească acum pentru trecerea la o ordine mondială postcoronavirus. Despre aceasta a scris pe larg în The Wall Street Journal, dar în analiza sa de 828 de cuvinte el nu a menţionat niciodată China. El a amintit doar că „multe instituţii naţionale vor fi percepute ca eşecuri”. Însă, pe baza a ceea ce Kissinger a mai scris, Joseph Bosco, fost oficial de rang înalt în secretariatul apărării din SUA, trage concluzia că acesta vede o nouă ordine mondială cu o formă de devălmăşie între SUA şi China în care China este un partener din ce în ce mai dominant.

    Ministrul de externe al Franţei a avertizat că pandemia ameninţă ordinea mondială multilaterală. „Teama mea este că lumea de după va semăna cu lumea de dinainte, doar că va fi mai rău”, a spus el într-un interviu pentru Le Monde.

    În Germania, fostul ministru de externe Sigmar Gabriel, un social – democrat, s-a plâns că „statul a fost neglijat timp de 30 de ani” şi a prezis că următoarea generaţie va fi mai puţin naivă în legătură cu globalizarea. 

    În Hong Kong, un graffiti spune: „Nu ne putem întoarce la normal, deoarece normalul a fost problema în primul rând”.
    Filosoful sud-coreean Byung-Chul Han, într-un eseu publicat în El País, susţine că învingătorii sunt „statele asiatice precum Japonia, Coreea, China, Hong Kong, Taiwan sau Singapore, care au o mentalitate autoritară ce provine din tradiţia lor culturală moştenită din confucianism. Oamenii sunt mai puţin rebeli şi mai obedienţi decât în Europa. Au mai multă încredere în stat. Viaţa de zi cu zi este mult mai organizată. Mai presus de toate, pentru a se confrunta cu virusul, asiaticii sunt puternic angajaţi în supravegherea digitală. Contra epidemiilor din Asia luptă nu numai virologi şi epidemiologi, ci şi informaticieni şi specialişti în big data”.

    El prezice astfel: „China va putea acum să-şi vândă statul digital poliţienesc ca model de succes împotriva pandemiei. China va etala superioritatea sistemului ei”. Filosoful crede că alegătorii occidentali, atraşi spre siguranţă şi comunitate, ar putea fi dispuşi să sacrifice aceste libertăţi, notează The Guardian. Pentru că există puţină libertate în a fi obligat să petreci primăvara închis în apartamentul tău.

    Profesorul de relaţii internaţionale de la Harvard Stephen Walt consideră că China poate avea succes. El sugerează, în revista Foreign Policy, că „pandemia va accelera trecerea puterii şi influenţei de la vest la est. Coreea de Sud şi Singapore au arătat cea mai bună reacţie, iar China a avut succes, în pofida greşelilor iniţiale. Răspunsul guvernelor din Europa şi SUA a fost foarte sceptic şi probabil că va slăbi puterea brandului occidental“.

    În schimb, Shivshankar Menon, profesor asociat la Universitatea Ashoka din India, spune că „experienţa de până acum arată că liderii autoritari sau populiştii nu sunt mai buni în a face faţă pandemiei. Într-adevăr, ţările care au răspuns din timp şi cu succes, cum ar fi Coreea şi Taiwanul, sunt democraţii – nu acele state conduse de lideri populişti sau autoritari“.
    Francis Fukuyama este de acord: „Principala linie de demarcare a răspunsului efectiv la criză nu va plasa autocraţiile de o parte şi democraţiile de cealaltă parte. Determinantul crucial al performanţei nu va fi tipul de regim, ci capacitatea statului şi, mai ales, încrederea în guvern“. El a lăudat Germania şi Coreea de Sud.

  • Avertismentul lui Raed Arafat: „E posibil ca măsurile de relaxare să nu intre în vigoare pe 15 mai”

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a explicat cum se va schimba situaţia în România după 15 mai. Până atunci românii trebuie să respecte prevederile ordonanţelor militare, pentru că există riscul ca data de relaxare a măsurilor să fie decalată.
    Raed Arafat a explicat, într-o intervenţie la postul TV Antena 3 că relaxarea restricţiilor se va face gradual şi că vor fi luate „măsuri compensatorii”.

    „Măsurile de relaxare se vor lua treptat – iei câteva măsuri care sunt cu risc minimal, după care aştepţi să vezi impactul lor, după care mai iei o parte din măsuri, mai atepţi să vezi impactul lor. Dacă vezi că au avut impact mai mult decât ai calculat poate te opreşti, nu mai iei o măsură după. Vor fi măsuri compensatorii – purtatul măştii e o măsură compensatorie. S-ar putea să nu mai poţi să intri în mijlocul de transport în comun dacă nu ai nasul şi figura acoperite. S-ar putea când te duci la locul de muncă să vezi că e un control strict la intrare. Dacă ai simptome nu vei fi lăsat să intri la locul de muncă. Sau nu vei putea intra într-un magazin. Vor fi deci măsuri care vor încerca să compenseze măsurile de relaxare care vor urma” a declarat Arafat la Antena 3.

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat avertizează românii că prevederile ordonanţelor militare trebuie respectate, altfel există riscul ca data anunţată pentru relaxarea restricţiilor să fie amânată.

    „Sunt unele deziderate pe care nu vrem să le transformăm în speranţe pentru oameni până nu vedem cum evoluează în următoarele două săptămâni şi care depind foarte mult de continuarea respectării măsurilor care sunt impuse în perioada aceasta. (…) Trebuie să aşteptăm să ne apropiem cât de mult de perioada respectivă ca să spunem ce măsuri se vor lua. Dacă vedem că situaţia se înrăutăţeşte s-ar putea să nu mai fie 15 mai. Măsuri pe care am vrut să le luăm, s-ar putea să nu le mai luăm”, a mai declarat Arafat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro