BusinessMagazin

Blog

  • Cum arată viaţa în ţara care şi-a redeschis economia: Prima zi de libertate GALERIE FOTO

    După 33 de zile în care nu au putut să facă surf, să îşi bea cafelele cu lapte sau să îşi cumpere meniurile preferate din restaurante, neozeelandezi au ieşit din carantina naţională cu măsuri stricte joi, când businessurile care au găsit modalităţi de operare fără contact direct cu clienţii au avut voie să se redeschidă, potrivit Washington Post.

    Cu toate acestea, o parte din măsurile de distanţare socială se menţin, întrucât ţara cu 5 milioane de locuitori încearcă să menţină succesul obţinut prin restricţiile impuse în lupta cu virusul.

    Noua Zeelandă a început să relaxeze restricţiile şi a repornit 75% din economie, întrucât cetăţenilor li se permite acum să meargă la muncă, să petreacă mai mult timp afară şi să cumpere mâncare „la pachet” pentru prima dată după patru săptămâni, conform The Guardian.

    VEZI AICI GALERIA FOTO 

    Trecerea de la măsurile de nivelul 4 la cele de nivelul 3 a fost însoţită de avertismentul premierului Jacinda Ardern, care a clarificat faptul că Noua Zeelandă nu a eradicat încă virusul, dar lucrează în acest sens.

    Luni, presa internaţională a titrat cu fast că Noua Zeelandă este prima ţară din lume care a eradicat Covid-19 în urma unor comentarii neclare lansate de guvern, ceea ce a determinat premierul ţării să clarifice a doua zi: „Eliminarea nu înseamnă zero cazuri, înseamnă zero toleranţă pentru cazuri”.

    Transmiterea comunitară a încetat, însă continuă să apară cazuri izolate, ce vor continua să fie preocuparea principală până la descoperirea unui vaccin, a spus premierul.

    Oamenii de ştiinţă lucrează la diferite variante ale vaccinului atât în Noua Zeelandă cât şi în alte zeci de laboratoare din întreaga lume, însă lansarea unui produs în masă este cel puţin la un an distanţă, a atras atenţia Ardern.

    Dr. Ashley Bloomfield, directorul general pentru Sănătate, a spus că „eliminarea nu poate fi văzută ca reper temporal”, ci ca pe ceva pentru care trebuie să se lucreze în mod consistent.

    „Nu am eradicat virusul. Dar am ajuns obţinut progresele pe care le vizam în drumul nostru spre eliminarea acestuia”, a spus dr. Bloomfield.

    Epidemiologii care consultă guvernul în vederea realizării strategiei de eliminare au spus că virusul ar trebui privit ca pojarul, în cazul căruia orice caz care apare este tratat ca fiind unul periculos şi care cere un răspuns public puternic din partea sistemuui de sănătate – precum urmărirea cetăţenilor infectaţi prin tehnologie

    Şcolile din întreaga ţară se vor redeschide, însă premierul a spus că se aşteaptă ca foarte puţini copii să participe fizic la cursuri, întrucât guvernul a sfătuit pe toată lumea care are posibilitate de a studia de acasă să continue cursurile online.

    Drumurile şi şoselele sunt mai aglomerate şi o parte dintre cafenele şi restaurante s-au deschis, fie prin colaborarea cu aplicaţii de livrare, fie prin amplasarea unor mese în faţa locaţiei – pentru ca un client să îşi poată ridica mâncarea şi cafelele fără să intre în contact direct cu angajaţii.

    Cozile la fast-food-uri precum McDonald`s au început să se formeze încă de la răsărit, iar businessurile care livrează pizza precum Dominos s-au văzut nevoite să mai caute mii de angajaţi pentru a putea face faţă cererii.

    „Este greu de explicat cât de bun este acest gust” a scris Christopher Bishop, membru al parlamentului, pe Twitter, postând o fotografie cu un pahar de la o cafenea.

    Noua Zeelandă a raportat 1.122 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, dintre care au decedat 19 persoane. Circa 82% dintre cazurile confirmate s-au vindecat, iar nouă sunt trataţi în spita.

    „Putem spune cu încredere că nu avem transmitere comunitară în Noua Zeelandă. Provocarea este să menţinem acest lucru”, a spus premierul ţării.

    Noua Zeelandă menţine totuşi o parte din măsurile de distanţare socială, întrucât mall-urile, pub-urile, frizeriile şi alte magazine rămân închise pentru încă două săptămâni, cel puţin.

  • Cartofii prăjiţi ar putea fi salvarea economiei belgiene: Consumul de cartofi din Belgia, unul dintre cei mai exportatori din lume, a ajuns la pământ în urma măsurilor de carantină. Producătorii îi îndeamnă pe oameni: „Să consumăm cartofi de două ori pe săptămână, nu o singură dată”

    De la mijlocul lunii martie, restaurantele şi celelalte pieţe pentru producătorii de cartofi din Belgia au fost închise ca urmare a măsurilor de distanţare socială, producţia fiind afectată şi de anularea festivalurilor din primăvară şi vară, conform BBC.

    Totodată, comerţul internaţional cu cartofi a suferit o lovitură puternică în ultimele săptămâni. Belgia este unul dintre cei mai mari exportatori de produse din cartofi din lume, cu 1,5 milioane de tone vândute anual către aproximativ 100 de ţări.

    Belgapom, uniunea producătorilor de cartofi din Belgia, a prezentat situaţia de faţă drept o chestiune de supravieţuire. Circa 750.000 de tone de cartofi au rămas în depozitele din Belgia, în condiţiile în care carantina a scăzut radical cererea.

    Drept urmare, Belgapom va trimite 25 de tone de cartofi pe săptămână către cantinele sociale din Flandra, cantitate care ar fi putrezit, nefiind cumpărată de nimeni.

    „Să consumăm cartofi de două ori pe săptămână, nu o singură dată”, a declarat Romain Cools, un reprezentant al Belgapom.

    Belgia înregistrează marţi, 28 aprilie, peste 47.000 de cazuri cu coronavirus şi 7.331 de decese, având una dintre cele mai mari rate de decese per milion de locuitori, mai exact 633.

     

  • „O perspectivă sumbră”: Industria de petrol şi gaze din Marea Britanie riscă să piardă până la 30.000 de locuri de muncă din cauza pandemiei de coronavirus

    Industria britanică de petrol şi gaze anunţă că ar putea pierde până la 30.000 de locuri de muncă, drept urmare a pandemiei de coronavirus şi a scăderii preţului petrolului, care a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, potrivit BBC.

    Oil & Gas UK (OGUK), cea mai mare asociaţie pentru industria de petrol şi gaze din Marea Britanie, a declarat că majoritatea firmelor vor supravieţui cu greu în viitorul apropiat.

    În perioada de vârf, preţul unui baril de petrol Brent Crude ajungea la 120 de dolari, însă în ultimele săptămâni, preţul a ajuns până la 16 dolari. În acest context, industria se teme că problemele se vor prelungi şi după pandemia de coronavirus.

    Numărul estimat de locuri de muncă pierdute reprezintă o cincime din cei 151.000 de oameni angajaţi direct sau indirect în sectorul petrolului şi gazelor.

    „Având în vedere că preţul petrolului şi gazelor a înregistrat scăderi istorice la scurt timp după una dintre cele mai grave regresii pe care le-am experimentat vreodată, ultimele estimări confirmă o perspectivă extrem de sumbră pentru industria britanică de petrol şi gaze”, a declarat Deirdre Michie, director executiv în cadrul OGUK.

     

     

  • Saga aplicaţiilor de urmărire a populaţiei ia sfârşit în Germania: Merkel alege Deutsche Telekom şi SAP pentru a construi aplicaţia

    Guvernul german a ales compania de software SAP şi gigantul Deutsche Telekom pentru a construi propria aplicaţie de urmărire a populaţiei, pe fondul pandemiei de Covid-19 – despre care autorităţile spun că este necesară pentru relaxarea restricţiilor, potrivit FT.

    Dezvoltarea unei astfel de aplicaţii mobile trebuia să se finalizeze la mijlocul lunii aprilie, însă procesul s-a lovit de numeroase critici legate de siguranţa datelor şi intimitatea cetăţenilor.

    Duminică, guvernul condus de Angela Mekel a renunţat la proiectul dezvoltat în ultimele săptămâni în favoarea unuia susţinut de Google şi Apple, ceea ce a pus presiune pe guvernul francez, întrucât dacă Franţa nu adoptă aceeaşi aplicaţie, nu va putea să monitorizeze corespunzător cazurile de coronavirus la graniţă.

    Jens Spahn, ministrul Sănătăţii, a avertizat că aplicaţia Germaniei nu va fi valabilă decât peste câteva săptămâni.

    Într-o declaraţie publică, compania SAP a anunţat că cele două companii vor face publice detaliile de design ale software-ului şi că aplicaţia va fi distribuită în final de Institutul Robert Koch – agenţia pentru Sănătate din Germania.

     

  • Ce spune Dalai Lama despre criză: Pandemia ne arată că doar printr-o colaborare globală putem înfrunta încălzirea climatică şi provocările care urmează

    Dalai Lama, vestitul lider spiritual al budiştilor tibetani şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a scris într-o opinie publicată în revista Time că pandemia ar trebui să le reamintească oamenilor că viitorul va aduce mai multe provocări de această magnitudine şi că ţările trebuie să lucreze împreună pentru a răzbate.

    „În aceste vremuri împânzite de frică este important să ne gândim la provocările – şi provocările – pe termen lung, pentru întreaga planetă. Fotografiile cu lumea noastră realizate din spaţiu ne arată că nu există graniţe reale pe planeta noastră albastră. De aceea fiecare dintre noi trebuie să aibă grijă de ea şi să lucreze pentru a preveni schimbările climatice şi alte forţe distructive. Această pandemie serveşte ca un avertisment care ne arată că doar dacă lucrăm împreună, în mod coordonat, putem avea un răspuns global în faţa provocărilor de o magnitudine fără precedent care urmează”, a scris Dalai Lama, într-o opinie publicată de Time.

    Liderul spiritual a mai spus subliniat interdependenţa din lume şi modul în care persoanele sunt conectate între ele.

    „Noi, budiştii, credem că întreaga lume este interdependentă. De aceea vorbesc de multe ori despre responsabilitate universală. Acestă epidemie teribilă de coronavirus ne arată ce că ce i se întâmplă unei persoane le poate afecta şi pe celelalte. Mai mult, ne aminteşte că o acţiune constructivă sau una făcută din compasiune – fie că este vorba despre lucrul în spitale, fie doar despre observarea distanţării sociale – are potenţialul de a-i ajuta pe mulţi. De când au apărut primele relatări legate de coronavirus în Wuhan, m-am rugat pentru fraţii şi surorile mele din China şi din restul lumii. Acum putem vedea că nimeni nu este imun la acest virus. Suntem cu toţii îngrijoraţi când ne gândim la cei dragi şi la viitor, atât în ceea ce priveşte economia globală, cât şi legat de propriile noastre gospodării. Dar rugăciunile nu ajung”, a notat el.

    Dalai Lama mai crede că trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea în această situaţie.

    „Criza arată că trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea acolo unde putem. Trebuie să combinăm curajul doctorilor şi asistentelor din spitale cu ştiinţa empirică pentru a ne reveni din această situaţie şi pentru a ne proteja în faţa viitoarelor ameninţări”, a scris el.

  • Avertisment SRI: Încă un virus troian care fură datele bancare din browser

    SRI anunţă că a fost identificat un nou virus bancar. Qbot vizează clienţii care folosesc internet banking-ul prin browser şi fură datele de acces. Troianul fură datele de acces după ce trimite e-mailuri capcană. 

    Avertismentul vine de la SRI, care susţine că a fost identificată o campanie de atacuri cibernetice a unei grupări de criminalitate care utilizează troianul bancar Qbot (QakBot, Plinkslipbot, QuakBot).

    Troianul vizează în special clienţii din domeniul financiar-bancar din SUA, România, Canada şi Grecia. Qbot a vizat şi clienţi ai organizaţiilor din domeniul tehnologic, comercial şi al telecomunicaţiilor.

    În România, campania a vizat clienţii unor platforme care utilizează servicii de internet banking prin browser (Chrome, FireFox, Microsoft Edge) şi nu prin aplicaţiile specializate.

    Prin transmiterea unor e-mail-uri capcană (spear-phishing), Qbot este programat să fure datele de acces pentru platforme specifice companiilor financiar-bancare şi serviciilor de e-mail şi date financiare. Mesajele pot avea link în conţinut sau ataşament. Ataşamentul este un fişier de tip zip, care conţine un document MS Word ce rulează un macro prin care se descarcă troianul şi se realizează infectarea dispozitivului.

    Odată instalat, Qbot verifică existenţa unui anti-virus, îşi asigură persistenţa în sistem şi utilizează certificate de securitate valide pentru a evita detecţia. Ulterior, troianul extrage credenţiale de acces şi date financiare de pe dispozitivul infectat.

    SRI informează că Qbot poate infecta şi alte dispozitive dintr-o reţea cu un dispozitiv deja compromis.

    Pentru a diminua riscul de infectare cu troianul bancar Qbot, SRI recomandă:

    utilizarea de soluţii anti-virus şi actualizarea constantă a semnăturilor acestora;
    evitarea deschiderii ataşamentelor sub formă de arhivă dacă provenienţa acestora este incertă şi dacă nu au fost verificate în prealabil cu soluţii de detecţie anti-virus;
    evitarea deschiderii ataşamentelor sau link-urilor din cadrul mesajelor e-mail suspecte;
    actualizarea sistemului de operare şi evitarea utilizării sistemelor de operare care nu mai primesc suport din partea producătorului;
    notificarea băncii atunci când observaţi tranzacţii bancare care nu vă aparţin;
    dezactivarea executării automate a unor rutine din MS Office (macro-uri);
    evitarea executării manuale a macro-urilor.

  • Comisia Europeană a adoptat un pachet de urgenţă care include o serie de modificări temporare ale normelor bancare ale UE, pentru a stimula şi facilita acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi companiilor

    Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet bancar care include o serie de modificări ale normelor bancare ale UE, legate de cerinţele de capital al băncilor, luate pe termen scurt pentru a  stimula şi facilita acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi companiilor.

    De asemenea, pachetul include o comunicare interpretativă privind cadrele contabile şi prudenţiale ale UE.

    Regulamentul adoptat astăzi cuprinde o serie de modificări specifice care vor maximiza capacitatea instituţiilor de credit de a acorda împrumuturi şi de a absorbi pierderile provocate de pandemia de coronavirus, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea rezilienţei.

    „Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ajuta gospodăriile şi întreprinderile să facă faţă consecinţelor economice provocate de coronavirus. Iar sectorul bancar poate ajuta foarte mult în acest sens. Utilizăm întreaga flexibilitate oferită de normele bancare ale UE şi propunem modificări legislative specifice pentru a le permite băncilor să furnizeze în continuare lichidităţi, astfel încât gospodăriile şi întreprinderile să poată obţine finanţarea de care au nevoie. De asemenea, voi lansa în curând mese rotunde care să reunească grupurile de consumatori şi de întreprinderi cu sectorul financiar, astfel încât să putem răspunde celor mai urgente nevoi cu care se confruntă cetăţenii şi întreprinderile noastre.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    Comisia a propus astăzi anumite modificări specifice pe termen scurt ale normelor prudenţiale bancare ale UE (Regulamentul privind cerinţele de capital), pentru a maximiza capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi şi de a absorbi pierderile provocate de coronavirus. 

    Comisia propune măsuri temporare excepţionale pentru a atenua impactul imediat al pandemiei de coronavirus, prin adaptarea calendarului de aplicare a standardelor internaţionale de contabilitate privind capitalul băncilor, prin tratarea mai favorabilă a garanţiilor publice acordate în timpul acestei crize, prin amânarea datei de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, precum şi prin modificarea modului de excludere a anumitor expuneri de la calculul indicatorului de levier.

    Autorităţile europene propun de asemenea să se devanseze data de aplicare a mai multor măsuri deja convenite, care vor stimula băncile să acorde finanţare salariaţilor, IMM-urilor şi proiectelor de infrastructură.

    Decizia de astăzi vine în completarea declaraţiilor recente privind utilizarea flexibilităţii autorizate de normele contabile şi prudenţiale, cum ar fi cele elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) şi de Banca Centrală Europeană.

     

  • Lufthansa ar putea solicita protecţie faţă de creditori, discută un pachet de salvare de 9 mld. euro

    Lufthansa ar putea solicita o formă de protecţie faţă de creditori în timp ce discuta cu guvernul de la Berlin  un pachet de salvare de 9 miliarde de euro, a declarat o sursă din companie, citată de Reuters.

    Sursa a spus că schema de protecţie ar presupune ca firma să fie încă solventă iar conducerea ar putea supraveghea restructurarea.

    Lufthansa şi ministerul economiei au refuzat anterior să comenteze, după ce Business Insider a anunţat că Berlinul va ajuta compania aeriană în schimbul unui pachet minoritar de control şi a unuia sau a două mandate în consiliul de supraveghere.

    O sursă guvernamentală a spus că discuţiile vor continua, dar nu a precizat data.

    Problema influenţei statului în managementul companiei este una dificilă pentru guvernul german.

    Conservatorii lui Merkel (CDU/CSU) vor să lase conducerea Lufthansa relativ liberă, în timp ce social-democraţii (SPD) doresc ca statul să deţină acţiuni pentru a influenţa procesul decizional şi a proteja angajaţii.

    Sindicatele reprezentând piloţi, însoţitori de bord şi personal de la sol solicită garantarea locurilor de muncă în cazul în care bugetul va finanţa compania.

    Carsten Spohr, CEO-ul Lufthansa, a fost citată în săptămânalul Die Zeit spunând că firma trebuie să îşi păstreze independenţa în luarea deciziilor.

    Compania a emis avertisemente legate de solvabilitatea sa, pe fondul perspectivelor sumbre după ce criza coronavirusului a blocat la sol aproape toate avioanele.

    Spohr a vorbit în această lună de pierderi de 1 milion de euro pe oră, ceea ce înseamnă că rezervele în numerar de 4 miliarde de euro ale companiei aeriene nu sunt de ajuns.

    Lufthansa transportă în prezent doar un procent din pasageri, comparativ cu un an în urmă.

  • Care este situaţia politică a Regatului Unit după Brexit: Negocierile UE cu Marea Britanie pe tema unui acord comercial post-Brexit sunt “în impas”

    Negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie pe tema unui eventual acord comercial post-Brexit sunt “în impas” din cauza disensiunilor şi a crizei pandemiei, afirmă diplomaţi europeni citaţi de agenţia de presă Reuters.

    “Suntem în impas. Există numeroase detalii tehnice la care am găsit soluţii. Dar în obiectivele fundamentale ale fiecărei părţi disensiunile sunt enorme. Lucrurile nu se pot mişca fără un impuls politic. Iar acesta lipseşte”, a declarat un diplomat european, în contextul unei noi runde a negocierilor post-Brexit.

    Guvernul Boris Johnson a comunicat că echipa Londrei este dispusă la continuarea negocierilor. “Dar acest lucru nu înseamnă că avem o probabilitate mai mare de a accepta propunerile UE în zone în care nu se ţine cont de statutul Marii Britanii de stat independent. În mod clar, avem nevoie de o decizie politică din partea UE pentru continuarea negocierilor, mai ales în domeniul pescuitului şi al standardelor egale, pentru a ajunge la o soluţie echilibrată”, a precizat un oficial de la Downing Street.

    Următoarea sesiune de negocieri este programată în iunie.

    Guvernul Boris Johnson a comunicat, săptămâna trecută, că este “determinat” să ajungă la un acord comercial cu Uniunea Europeană post-Brexit, deşi sunt “divergenţe majore”, iar Bruxellesul propune un acord “inferior” faţă de cele semnate cu alte ţări.

    Uniunea Europeană denunţă “calendarul riguros” fixat de Guvernul Boris Johnson pentru negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit, avertizând Marea Britanie că nu va accepta niciun parteneriat viitor dacă nu vor fi întrunite condiţiile de reciprocitate.

  • În timp ce economiile din toată lumea se prăbuşesc din cauza pandemiei, o ţară euroapeană vrea să lanseze un proiect uriaş, de miliarde, în nordul Europei

    Prim-ministrul danez a dat undă verde contrucţiei unui tunelul subacvatic, Fehmarnbelt, care va reduce timpul de călătorie între Germania şi Danemarca la doar câteva minute, scrie Euronews.

    Construcţia acestuia va începe în prima zi a anului viitor, iar tunelul se estimează că se va deschide la mijlocul lui 2029, potrivit declaraţiei făcute de ministrul transportului, Benny Engelbrecht. Acesta a salutat acordul prim-ministrului ca fiind o „decizie istorică” şi a descries tunelul drept „o nouă poartă spre Europa”.

    Tunelul de 18 kilometri va lega nordul germaniei de insula daneză Lolland. Începerea lucrărilor era programată în vara aceasta, dar a fost amânată cu şase luni din cauza pandemiei de COVID-19. Proiectul va presupune o investiţie de 7 miliarde de euro şi va cuprinde o cale ferată dublă, electrificată, şi patru benzi de autostradă, permiţând trenurilor şi maşinilor să parcurgă distanţa în şapte, respectiv 10 minute. În prezent, o călătorie similară cu ferry-ul durează aproximativ o oră. În Germania, lucrările vor începe cel mai probabil la mijlocul anului 2022.