BusinessMagazin

Blog

  • Violeta Luca, General manager, Microsoft România: „Fă ceea ce îţi dă energie, nu ceea ce îţi ia mai multă energie”

    Invitată să îşi facă o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats), Violeta Luca şi-a descris punctele mai puţin tari, despre care spune că a lucrat de-a lungul timpului să le diminueze influenţa: „Lipsa de răbdare este una dintre ariile la care am lucrat şi cred că am adresat mare parte din ea, apoi aş adăuga şi perfecţionismul, care poate să devină un inamic dacă nu este bine gestionat”. În ceea ce priveşte punctele forte, crede că este un om foarte intenţional atunci când îşi propune ceva: „Dacă vorbesc cu cineva că trebuie să urcăm un munte sau că trebuie să dublăm businessul sau că trebuie să micşorăm costurile cu până la 50%, indiferent că obiectivele acestea sunt foarte ambiţioase, construiesc un plan, fie el într-o primă fază şi foarte teoretic, ca să le ating”. Spune că de-a lungul timpului a învăţat să aibă şi hobbyuri, iar la acest capitol menţionează drumeţiile montane, dar şi plimbările pe malul mării şi golful. Lectura nu lipseşte în continuare din viaţa ei şi îl recomandă pe Kissinger, precum şi cărţile despre Coco Chanel, pe care o consideră o femeie care a avut o influenţă importantă; îi place să citească însă şi poezie şi la acest capitol preferatul ei este Lucian Blaga. Când se relaxează, se uită şi pe albume de artă. Curiozitatea este, potrivit ei, fundamentală ca să poţi să înveţi – „Dacă devii plictisit prea repede şi ţi se pare că ştii suficient de mult nu prea mai ai cum să creşti –, iar curiozitatea îţi menţine cumva şi mintea ageră, te face să interacţionezi cu oamenii extrem de uşor, fiindcă vei vrea să auzi ceea ce are celălalt de spus; altfel, autosuficienţa în care îţi imaginezi că le ştii pe toate este extrem de nocivă”.

    Profilul Violetei Luca a fost publicat în ediţia de anul acesta a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Povestea româncei care conduce una dintre cele mai importante divizii ale Huawei pe piaţa locală

    „Într-un mediu de business sănătos ne raportăm în primul rând la contribuţia profesională, indiferent de gen”, a spus VVeronica Cristea-Nanu, Senior HR Manager, Huawei Technologies, în răspunsurile acordate Business MAGAZIN pentru realizarea profilului  său din anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Cele mai recente realizări ale Veronicăi Cristea-Nanu, care lucrează în cadrul departamentului de resurse umane al Huawei Technologies de aproximativ şapte ani, se leagă de proiecte din zonele de design organizaţional, educaţie, comunicare strategică şi engagement. „Vrem ca oamenii noştri să simtă că sunt vizibili şi că îşi pot atinge potenţialul prin perseverenţă şi implicare personală”, descrie ea una dintre filosofiile prin care se raportează la cei peste 2.200 de angajaţi ai companiei. Pentru anul curent, spune că şi-a propus să devină mai bună în ceea ce face şi să aplice cât mai bine „principiile minimaliste în planurile mari ale existenţei”. Spune că o preocupă, de asemenea, sustenabilitatea în business, precum şi direcţia pe care o oferim generaţiilor tinere. În ceea ce priveşte diferenţele legate de gen, Cristea-Nanu spune că nu a identificat dificultăţi sau oportunităţi aduse de faptul că este femeie şi, de asemenea, spune că a fost tratată întotdeauna în mod corect de oamenii importanţi cu care a lucrat şi care au contribuit la construcţia sa ca profesionist. Pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional le sfătuieşte: „Găseşte ceva ce îţi place, decide direcţia în care mergi şi nu îţi pierde concentrarea. Fă tot posibilul să ajungi una dintre cei 10% care fac asta cel mai bine!”.

  • Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România: „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local”

    Pentru Mihaela Bîtu, cea mai recentă provocare profesională a fost preluarea rolului de CEO al ING România, în iulie anul trecut, după aproximativ 10 ani în care a fost deputy CEO al băncii cu origini olandeze. „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local şi mi-a adus o mare responsabilitate, aceea de a conduce organizaţia noastră către nivelul următor de dezvoltare şi maturitate. Sunt, de asemenea, una din puţinele femei CEO din domeniul bancar şi sper că activitatea mea să inspire multe alte colege, astfel încât sa creăm mai multă diversitate în echipele de management ale băncilor româneşti”, spune Mihaela Bîtu. În continuare, în rândul priorităţilor companiei se numără investiţiile în tehnologizare, şi, mai ales, în dezvoltarea oamenilor din companie: „Oamenii din ING şi cultura noastră organizaţională sunt în prim-plan pentru mine. Ne preocupă viitorul angajaţilor noştri într-o lume în profundă transformare şi ne asumăm un rol activ în acest sens. Şi în anul acesta, investim în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor noştri şi promovarea unei culturi agile şi performante”.
    Cât priveşte echilibrul carieră viaţa personală, Mihaela Bîtu este de părere că o carieră de succes nu exclude o viaţă personală împlinită: „Sunt căsătorită şi mamă a doi copii, un băiat şi o fată, de care sunt foarte mândră şi cărora le dedic cea mai mare parte a timpului meu liber. În relaţia cu partenerul şi copiii, pentru mine este esenţial este să petrecem timp de calitate împreună şi să existe certitudinea că suntem acolo pentru ei în momentele importante, fericite sau mai puţin fericite, atunci când avem nevoie unii de ceilalţi”.

  • 105 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO, NN Asigurări de Viaţă

    Pentru Anna Grzelonska, care conduce cel mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017, obiectivele se leagă de extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor.
    Anterior rolului curent, ea a evoluat  în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director. Până în 2014, a avut mai multe responsabilităţi în aria comercială a companiei, în posturi precum cel de product management & communications director şi chief marketing officer.

    Profilul CEO-ului NN Asigurări de Viaţă a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului Business MAGAZIN dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Andreea Pipernea, NN Pensii: „Imaginea şi percepţia altora despre noi influenţează toate aspectele vieţii cotidiene”

    Andreea Pipernea conduce NN pensii din 2017, iar anterior a acumulat o experienţă extinsă în domeniul bancar. Şi-a început cariera la ABN Amro Bank şi a deţinut de-a lungul timpului mai multe funcţii de conducere în divizii de management al riscului, dezvoltare a business-ului şi corporate banking. Anterior, a fost vicepreşedinte al diviziei de corporate şi investment banking din cadrul Citibank România. Priorităţile mandatului său de CEO se leagă de continuarea strategiei NN Pensii alături de echipa companiei, în scopul deservirii celor aproape 2 milioane de clienţi. Ea a preluat şi rolul de vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), reprezentând NN Pensii în relaţia cu autorităţile şi cu audienţele externe relevante.

  • De ce mergeau românii atât de mult în vacanţe în străinătate? Psiholog: „Presiunea socială ne-a împins să accesăm mai mult vacanţe peste hotare”

    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”

    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.

    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”

    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.

    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci

    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • Ce spun reprezentanţii fabricii de ciocolată din România unde 20 de angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19

    În urma informaţiilor care au apărut  în presă  la data de 19 iunie cu privire la 20 de angajaţi ai fabricii de ciocolată Kandia care au fost depistaţi cu coronavirus, compania a transmis un comunicat de presă prin care anunţă prinicipalele măsuri luate de aceasta. Iata mesajul transmis de companie:

    „Am luat extrem de rapid toate măsurile necesare astfel încât angajaţii depistaţi pozitiv să fie izolaţi la domiciliu, conform protocolului medical actual. În plus, am luat legătura cu autorităţile şi am anunţat aceasta situaţie astfel încât toţi contacţii direcţi ai angajaţilor depistaţi pozitiv să fie anunţaţi şi să ne asigurăm că sunt respectate toate regulile de autoizolare. Dorim să menţionăm că niciunul dintre angajaţii depistaţi pozitiv nu a intrat în contact cu produsele companiei.

    Din respect faţă de procedurile în vigoare şi acţionând preventiv pentru a limita orice posibilă răspândire a virusului, am decis să închidem momentan fabrica şi să testăm toţi angajaţii companiei.

    Consumatorii trebuie să ştie că toate produsele companiei Kandia sunt sigure, fabrica dispune de linii automate de producţie şi este certificată anual la standard HIGH LEVEL de companii autorizate în domeniul siguranţei alimentare.

    Continuăm să dezinfectăm conform procedurilor interne, zilnic, toate spaţiile de producţie, vestiare, cantine şi toaletele folosite de angajaţii noştri din producţie; Igienizăm  prin nebulizare toate spatiile de producţie şi traseele utilizate de angajaţii noştri din producţie.

    Încă de la începutul pandemiei am fost încontinuu preocupaţi de asigurarea unui mediu de lucru şi a unui climat de producţie care să ofere maxim de siguranţă.

    În plus, accesul în companie (fabrică şi birouri) a fost permis numai pe baza controlului de temperatură. Am  modificat fluxurile tehnologice astfel încât să existe o distanţă de minim 2  metri între persoane, iar acolo unde nu a fost posibilă distanţarea fizică din cauza procesului tehnologic, au fost instalate  bariere impermeabile conform recomandări OMS .

    Curăţenia şi dezinfectarea personalului, echipamentelor şi mediului au fost practici constante în fabrică. Suplimentar am dotat personalul cu măşti de unică folosinţă, mănuşi, viziere, uniforme suplimentare de protecţie, atât pe perioada desfăşurării activităţii de producţie cât şi în timpul transportului între domiciliu şi fabrică. Atât pentru fabrică dar şi pentru spaţiul de birouri, s-au efectuat operaţiuni regulate de dezinfectare şi sterilizare zilnică cu UV, s-au asigurat substanţe dezinfectante în toate zonele de lucru, materiale sanitare pentru protecţie individuală şi colectivă.

    Nu în ultimul rând, tratăm cu grijă şi aspectele administrative în colaborare cu partenerul nostru logistic, care la rândul său a luat măsuri de separare a schimburilor din depozite, de dezinfectare a spaţiilor şi de dotare a personalului cu echipamente şi soluţii de protecţie, dar şi de protejare a şoferilor care livrează în această perioadă inclusiv în zonele cele mai afectate ale României.”

  • Preţurile biletelor de avion vor avea o evoluţie la care puţini s-ar aştepta. Ce spune un specialist în domeniu despre viitoarele călătorii ale românilor

    „Era city breakurilor este pe hold, vom reveni la o lume în care va exista din nou city break, dar nu ştiu cât de repede se va întâmpla acest lucru”, crede Szabolcs Nemes, partener în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, cu expertiză şi în industria aeriană.  Cele 14 zile de carantină de la destinaţie, dar şi la întoarcere, la care se adaugă riscul contaminării pe drum sau în locul spre care călătorim fac extrem de dificil acest concept de călătorie cu avionul, cel puţin pe termen scurt. Apoi, mai târziu, decizia unei astfel de călătorii va ţine de fiecare călător în parte şi de situaţia epidemiologică din destinaţiile vizate.

    „Toată lumea va pune în balanţă riscul pe care şi-l asumă cu beneficiile unei vacanţe, iar acest risc va varia mult în funcţie de situaţia din ţara respectivă de la un anumit moment – este posibil să existe ţări care din punct de vedere epidemiologic să stea mai bine la acest capitol, şi alte ţări care să stea mai rău. Pe termen scurt şi mediu – adică pentru câteva luni – este puţin probabil să se revină la fenomenul city break aşa cum era acesta anterior pandemiei; cine va pleca în vara aceasta va pleca pentru mai mult timp şi cred că şi plecările din  toamnă vor fi sub semnul întrebării. Depinde foarte mult de cum va evolua situaţia per ansamblu – dar aş spune că scenariul cel mai plauzibil este că city breakul va fi pus pe hold anul acesta.”

    Şi pe termen lung, în contextul mai favorabil din perspectivă sanitară, zborurile de acest tip ar putea să aibă de suferit prin prisma preţurilor biletelor de avion. Dacă în perioada imediat următoare tarifele de zbor ar putea înregistra o scădere, preţul fiind un instrument prin care companiile să îşi recupereze o parte din călători, pe termen mediu-lung efectele pandemiei s-ar putea reflecta în creşterea tarifelor de zbor. 

    Szabolcs Nemes pune evoluţia preţurilor în contextul perspectivelor de revenire a industriei aeriene: „Spre deosebire de alte industrii unde sunt speranţe, prin urmare sunt aşteptări mari referitoare la o revenire mai rapidă, în cazul industriei aviatice cele mai multe prognoze indică o revenire a traficului la nivelul anului 2020 ante-COVID-19 cel mai devreme undeva prin 2022-2023”. Chiar dacă pentru anul acesta proiecţiile variază, toate indică o reducere a traficului aerian cu undeva între 50% şi 70%, după câteva luni în care acesta s-a prăbuşit parţial în luna martie şi total în lunile aprilie-mai în multe ţări.

    Or, este foarte probabil ca reducerea capacităţii să declanşeze o tendinţă de consolidare a industriei, care să se translateze şi în mai puţine linii aeriene pentru că altfel, crede Nemes, industria nu va putea reveni la stabilitate.

    În ceea ce priveşte preţul, partenerul de la Roland Berger descrie posibilele evoluţii pe termen scurt şi lung. „În următoarele câteva luni este destul de clar că apetitul e destul de limitat pentru a călători în scopuri de turism sau leisure, în primul rând din considerente sanitare şi din considerente legate de ce se întâmplă pe parcursul călătoriei sau la destinaţie, dar şi legat de ce ce se întâmplă la întoarcerea în ţară”, spune el.

    Nici călătoriile de business nu vor mai fi luate în calcul pe termen scurt şi probabil vor fi efectuate cu o frecvenţă mult mai redusă şi pe termen mai lung, în contextul în care varianta lucrului fără deplasările în străinătate s-a dovedit a fi una perfect fezabilă şi, în multe privinţe, mai eficientă.

    „Aceasta înseamnă că indiferent de cum va arăta industria aviatică – chiar şi dacă îşi va reveni complet – se va călători mai puţin în viitor în scop de afaceri. Am văzut cu toţii că se poate şi fără călătorii şi se poate într-un mod absolut eficient. Evident, tehnologia nu poate să înlocuiască acele călătorii în totalitate, nici absolut toate întâlnirile şi în persoană, dar în multe situaţii videoconferinţele pot fi un substitut bun”, spune el. Astfel, deplasările de afaceri vor fi tratate de către companii într-un mod mult mai precaut şi raţional.

    În contextul în care pe termen scurt există atât de multe elemente care nu ajută cererea pentru deplasările în străinătate, într-un astfel de orizont de timp limitat, preţul va fi folosit de majoritatea liniilor aeriene drept  un instrument pentru stimularea călătoriilor.

    „Este foarte posibil ca în mod paradoxal, pe termen scurt, să avem nişte preţuri mai mici la  biletele de avion, tocmai pentru că liniile aeriene încearcă să atragă trafic, să mărească numărul de pasageri şi să umple avioanele – ceea ce, în contextul unor costuri suplimentare  precum dezinfectarea avioanelor între zboruri, care, pe lângă costul suplimentar cu dezinfectarea, ar ţine şi avionul mult mai mult timp la sol, aşadar activul devine mai puţin productiv, poate părea contraintuitiv.”

    În plus, în situaţia în care va fi introdusă măsura de păstrare a unui loc liber între pasageri în aeronave, 33% din locurile avionului nu vor mai putea fi vândute, ceea ce se traduce printr-un alt cost suplimentar semnificativ. Apoi, crede el, şi la nivelul aeroporturilor există costuri suplimentare generate de toate aceste măsuri, pe care acestea vor încerca să le transfere către companiile aeriene. „În primă fază, toate aceste costuri suplimentare nu vor fi transferate către consumator pentru că interesul liniilor aeriene este să genereze trafic şi să umple avioanele. Astfel, dacă reuşesc să acopere costurile variabile în totalitate şi pe cele fixe chiar şi parţial, este clar că la finalul zilei au un rezultat mai bun decât în situaţia actuală în care au nişte costuri fixe şi venituri aproape zero”, spune Szabolcs Nemes.

    Pe de altă parte, liniile aeriene ar putea beneficia de situaţia preţului redus al combustibilului, până la undeva peste jumătate faţă de nivelul  din decembrie-ianuarie, ceea ce este important, în contextul în care în jur de 30% din costuri pentru o linie aeriană este reprezentat de acest cost. „Dacă s-a redus la jumătate, avem acolo un 15% care poate să fie economisit, dar acest lucru doar teoretic – multe linii aeriene aveau contracte de hedging la nivelul de preţ anterior al combustibilului şi de fapt în perioada aceasta au înregistrat pierderi.”

    Szabolcs Nemes observă că unele linii aeriene au fost surprinse într-o situaţie mai dificilă din punctul de vedere al lichidităţii financiare, altele într-o situaţie favorabilă, având rezerve de cash (în jur de 4 miliarde de dolari în cazul Ryanair şi circa 1,5 miliarde de dolari în cazul Wizz Air), iar cele care au o putere financiară şi rezerve de lichiditate mai mare cu siguranţă se vor gândi şi la expansiune şi la intrarea pe nişte rute de pe care se retrag alte linii aeriene care au dificultăţi. „Este posibil ca acestea să se gândească la preţ ca la un instrument care să genereze trafic pe rutele respective.”

    Apoi, pe termen mediu şi lung, toate aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumator şi vor contribui la preţurile mai mari ale biletelor plătite de acesta. Suplimentar,  „dacă se reduce capacitatea per total, ne putem aştepta la o consolidare, iar dacă rămân mai puţine linii aeriene, va creşte probabilitatea ca preţurile să se mărească”.

    În perioada aceasta diverse linii aeriene au accesat ajutoare sub diverse forme, unele dintre ele sub formă de împrumuturi care va trebui rambursate: „Ca să rambursezi acele împrumuturi, până la urmă din venituri viitoare vei putea să le rambursezi şi să le acoperi, şi atunci avem un argument în plus pentru care ne putem aştepta la o creştere a preţurilor pe termen mediu şi lung. Apoi rămâne incertitudinea legată de evoluţia pandemiei, de dezvoltarea unui vaccin, de introducerea pandemiei ca parte din noua normalitate şi, implicit, măsurile care generează costuri suplimentare pentru linii aeriene şi pentru aeroporturi până la urmă.”

    Cine va câştiga războiul aerului în context pandemic? Liniile aeriene care sunt mai stabile din punct de vedere financiar şi care stau bine din punctul de vedere al lichidităţii au premise mai bune să iasă în câştig ca urmare a acestei situaţii fiindcă îşi permit acest lucru – ele pot să susţină o perioadă mai extinsă cu pierderi, cu venituri din operaţiuni mai reduse şi pot să finanţeze acele expansiuni pe rute noi sau baze unde înainte nu erau prezenţi. Şi, totodată, acestea pot negocia într-un mod mai puternic şi cu diverse aeroporturi pentru a obţine condiţii mai avantajoase faţă de alte linii aeriene pentru că în perioada aceasta aeroporturile au nevoie de trafic şi o linie aeriană care poate să genereze trafic vine cu argumente suplimentare faţă de cele care nu pot face acest lucru.”

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air se numără printre posibilii operatori aerieni care au anunţat deja noi baze, Ryanair la fel, iar acordul pe care îl grupul Lufthansa îl are cu statul german pentru primirea pachetului de sprijin financiar prevede şi renunţarea la câteva sloturi din aeroporturile principale din München şi Frankfurt – acele sloturi ar putea deveni disponibile pentru alte linii aeriene. „Este o mare necunoscută în ceea ce priveşte ajutoarele de stat fiindcă dacă vorbim despre ajutoare de stat pentru un context normal, acestea pot denatura peisajul competiţional. Este clar că acum nu suntem într-un în context normal, compensarea efectelor pandemiei este adusă în discuţie de liniile aeriene, totodată unele companii primind şi altele neprimind astfel de ajutoare, se schimbă raportul de forţe sau echilibrul din piaţă pe de o parte, iar pe de altă parte este totuşi neclar cum se asigură statele respective că ajutoarele sunt returnate şi că după acordarea lor va exista un program consistent de restructurare acolo unde este cazul.”

    De asemenea, punctează specialistul, în unele cazuri ajutoarele de stat ajung să fie acordate şi unor companii care nici înainte de contextul COVID-19 nu au aveau o situaţie financiară foarte bună.

    „Sunt ajutate linii aeriene care oricum aveau existenţa pusă sub semnul întrebării. Spre exemplu,  dacă ne uităm la piaţa din România, se discută despre ajutoare de stat din partea statului român pentru diverşi operatori. Nu avem vizibilitate asupra condiţiilor ajutoarelor de stat şi criteriilor de selecţie a beneficiarilor, este esenţial ca acestea să fie folosite într-un mod eficient, să contribuie la sustenabilitatea companiei pe termen scurt, mediu şi lung, să nu ajungă să fie folosite pentru acoperirea unor zone deficitare care şi înainte generau pierdere şi să nu ajungă ajutor de stat un instrument care nu îşi atinge obicetivul, dar aici putem să discutăm doar anumite ipoteze.”

  • Mandatul lui François Bloch la conducerea BRD-SocGen a fost reînnoit pentru încă patru ani

    Consiliul de administraţie al BRD-SocGen, subsidiara locală a grupului francez Société Générale, a decis reînnoirea mandatului lui François Bloch în funcţia de director general, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data de 21 decembrie 2020, potrivit informaţiilor transmise la Bursa de Valori Bucureşti.

    François Bloch a preluat la sfârşitul anului 2016 de la Philippe Lhotte conducerea BRD, care este acum a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active. Înainte de a ajunge la BRD-SocGen, François Bloch a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    François Bloch are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia.

  • O nouă avertizare Cod portocaliu de vreme rea în 34 de judeţe din ţară

    Meteorologii au emis, sâmbătă, o nouă avertizare Cod portocaliu de instabilitate atmosferică, valabilă în 34 de judeţe din ţară, de sâmbătă, de la ora 12.00, până duminică, la ora 6.00.

    Potrivit ANM, sunt vizate judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba, Hunedoara, Arad, Caraş-Severin, Sibiu, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Mehedinţi, Suceava, Botoşani, Harghita, Covasna, Braşov, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa.

    Meteorologii susţin că în după-amiaza zilei de sâmbătă şi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, în Moldova, Maramureş, Transilvania, Dobrogea, local în Muntenia şi în nordul Crişanei, precum şi în zonele montane, vor fi intervale de timp cu averse torenţiale şi se vor acumula cantităţi de apă de peste 40 l/mp şi pe arii restrânse 50-80 l/mp. Vor fi şi vijelii, descărcări electrice şi grindină.

    Avertizarea este în vigoare de sâmbătă, de la ora 12.00, până duminică, la ora 6.00.

    De asemenea, mai multe localităţi din judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Vîlcea, Argeş, Giurgiu şi Ilfov sunt sub avertizare Cod galben.