BusinessMagazin

Blog

  • Colliers: Birourile vor fi vedeta pieţei de investiţii imobiliare în 2020, cu tranzacţii de peste 600 de milioane de euro

    Anul 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada post-criză, după un 2019 încheiat cu investiţii totale de 644 de milioane de euro pe plan local. Tranzacţii de peste 600 de milioane de euro ar putea să se finalizeze anul acesta numai în segmentul de birouri, care va fi vedeta pieţei de investiţii imobiliare, susţinute de randamente mai atractive decât în alte ţări din regiune şi o performanţă macroeconomică bună, arată raportul anual lansat de compania internaţională de real estate Colliers.

    Cifra de 600 milioane euro se referă doar la investiţiile aflate într-un stadiu avansat, astfel că ar putea fi chiar mai mare până la final de an; include şi vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle către AFI Europe pentru peste 300 milioane de euro, tranzacţie semnată la finalul anului trecut, dar aşteptată să se finalizeze în lunile următoare.

    Piaţa de birouri a atras, anul trecut, peste 60% din volumul tranzacţionat, Bucureşti şi Cluj-Napoca fiind cele mai dinamice oraşe. Cea mai mare tranzacţie din 2019 a fost încheiată de către retailerul român de bricolaj Dedeman, care a cumpărat complexul de birouri The Office din Cluj-Napoca de la grupul de investiţii NEPI Rockcastle şi antreprenorul timişorean Ovidiu Şandor, la un preţ estimat la 130 de milioane de euro.

    Alte tranzacţii de birouri relevante au fost achiziţia cu 70 de milioane de euro a birourilor America House de către grupul financiar american Morgan Stanley şi ADD Value Management, consiliate de Colliers, de la francezii de la AEW, respectiv achiziţia celei de-a treia clădiri a Oregon Park de către Lion’s Head Investments de la Portland Trust, pentru o valoare estimată de 57 de milioane euro. Alte două tranzacţii importante au fost achiziţia birourilor Liberty Technology Park din Cluj de către fondul White Star şi o universitate americană, consiliată de Colliers International, precum şi tranzacţia semnată de Corporate Finance House Group, investitor cu sediul central în Liban, care a cumpărat clădirea de birouri Day Tower din Bucureşti, dezvoltată de grecii de la Day Group.

    „Faptul că ponderea Bucureştiului în raport cu oraşele regionale s-a schimbat de la 80-20% în 2018 la 48-52% în 2019 este un indiciu clar al tranformărilor majore din economia României. Un alt aspect pozitiv al anului trecut a fost că am avut investitori noi implicaţi în tranzacţii locale. Activele locale au atras interes din partea investitorilor din Orientul Mijlociu şi Îndepărtat, precum şi din SUA şi Europa de Vest. Fondurile sud-africane şi investitorii autohtoni au fost însă cei mai activi, implicându-se în aproape 28% din totalul tranzacţiilor”, spune Robert Miklo, director investment Services la Colliers International.

    Tranzacţiile din sectorul retail au reprezentat aproape 24% din volumul total de investiţii din 2019. Achiziţia participaţiei Prime Kapital într-un portofoliu de opt centre comerciale de către partenerul de joint venture MAS Real Estate, pentru 113 milioane euro, a fost cea mai mare tranzacţie care a avut loc în România anul trecut pe acest sector, conform raportului anual lansat de Colliers International. O altă tranzacţie importantă a fost încheiată de Indotek Group, care a cumpărat Promenada Târgu Mureş, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 40 de milioane de euro.

    Sectorul industrial a avut o performanţă mai modestă în 2019, reprezentând sub 10% din investiţiile realizate. Cea mai relevantă tranzacţie a fost achiziţionarea parcului logistic A1 Bucharest Park de la km 13 al autostrăzii A1 de către CTP, cel mai mare proprietar de spaţii industriale, pentru aproximativ 40 de milioane de euro. De altfel, piaţa locală a spaţiilor industriale şi logistice are randamentele cele mai ridicate din regiune, de până la 8,25%, faţă de 6,50% în Varşovia, 7% în Budapesta sau 5,25% în Praga.

    Cu cel mai ridicat nivel din Europa al randamentelor investiţionale şi în condiţiile unui volum de peste jumătate de miliard de euro de tranzacţii care au fost securizate deja şi care urmează să fie finalizate în perioada următoare, volumul investiţiilor imobiliare ar putea depăşi în 2020 un miliard de euro, apreciază consultanţii Colliers International.

    Consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A, către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente reprezintă principala tendinţă pentru 2020, apreciază consultanţii Colliers International. De asemenea, anul acesta şi segmentul hotelier ar putea deveni mai activ, susţinut de planurile de extindere ale mărcilor internaţionale.

    „Există o mare discrepanţă între viteza dezvoltărilor private şi viteza, sau mai exact lipsa ei, cu care autorităţile construiesc infrastructura necesară, în special în Bucureşti. Din cauza traficului din Capitală, la care se adaugă anumite zone de birouri deja supraaglomerate, chiriaşii, dezvoltatorii şi investitorii au început să se uite cu atenţie la zone noi, subdezvoltate, dar mai uşor de accesat, chiar dacă sunt poate mai departe de centrul oraşului sau de zonele tradiţionale de afaceri. Deschiderea de noi subpieţe vine cu provocări, care vizează în special negocierea cu autorităţile pe subiecte precum infrastructura relevantă şi schimbarea destinaţiei terenurilor. Iar toate acestea trebuie discutate înainte de achiziţia unui teren”, atrage atenţia Francisc Peli, managing partner la casa de avocatură PeliPartners.

    La nivelul Europei Centrale si de Est (CEE), piaţa locală a atras anul trecut aproape 7% din volumul total de investiţii de circa 13,4 miliarde de euro. Polonia s-a menţinut lider în regiune pe piaţa de investiţii, cu o pondere de circa 55% din total şi un volum investiţional de circa 7,4 miliarde de euro, urmată de Cehia (24%) şi Ungaria (13%). Cel mai activ sector a fost şi în regiune tot cel de spaţii de birouri, cu o pondere de 51% din volumul total de investiţii, urmat la o distanţă destul de mare de cel de retail (23%), în vreme ce sectorul de spaţii industriale şi logistice a avut o pondere de 13% din total.

  • Travelminit.ro: Temerile legate de Coronavirus vor creşte turismul intern şi preţul sejururilor în România

    Conform estimărilor portalului de rezervări hoteliere Travelminit.ro, temerile legate de răspândirea Coronavirusului vor determina românii să se orienteze către vacanţele în România pentru primăvara şi vara acestui an.

    Primele luni ale anului sunt decisive pentru planurile de vacanţă ale românilor, cei mai mulţi profitând de promoţiile de tip Early Booking pentru a-şi rezerva vacanţele de vară încă din lunile Ianuarie şi Februarie. Având în vedere incidenţa cazurilor de Coronavirus în Europa, specialiştii platformei Travelminit.ro se aşteaptă la o creştere cuprinsă între 25% şi 35% a numărului de rezervări înregistrate pentru primăvara aceasta, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut precum şi creşterea preţului sejururilor în România.

    „Perioadele de incertitudine din afara graniţelor ţării au atras mereu o creştere a turismului intern iar situaţia coronavirusului are un efect similar. Oamenii se simt în siguranţă acasă, nu îşi mai doresc să călătorească în afara ţării, să ajungă în aeroporturi laolaltă cu oameni din toata lumea astfel că se reorientează asupra vacanţelor în România unde pot ajunge cu maşina personală. Deja înregistrăm o creştere cu 10% a numărului apelurilor telefonice la call center-ul nostru şi o creştere cu 20% a numărului rezervărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În perioada următoare ne aşteptăm ca numărul rezervărilor să crească şi mai mult.” a declarat Timea Ambrus, operations manager Travelminit.ro.

    Creşterea cererilor pentru cazările în România vine pe fondul unei presiuni deja existente pe turismul intern, indusă în mare parte prin voucherele de vacanta. Travelminit.ro şi-a dublat numărul de rezervări în anul 2019 comparativ cu 2018, iar tendinţa de creştere se menţine şi pentru 2020. Rezultatul unei cereri crescute pentru cazarea în România va avea drept efect creşterea preţului sejururilor în România cu 10% pana la 15% pentru primăvara aceasta. Mai mult, specialiştii Travelminit.ro estimează că vor fi perioade în care gradul de ocupare al hotelurilor din regiunile turistice va depăşi 90%.

  • Patru dintre cele mai mari 12 economii ale lumii, 27% din PIB global, se luptă cu COVID 19

    Patru dintre cele mai mari 12 economii ale lumii, reprezentând aproximativ 27% din PIB global, se luptă cu virusul COVID 19, iar o cincime, Germania, este în pragul recesiunii.

    Apariţia a sute de cazuri de coronavirus în două economii majore din afara Chinei a alungat spreanţele de recuperare economică rapidă după epidemia de coronavvirus care a rupt deja lanţurile de aprovizionare la nivel mondial şi a afectat profiturile companiilor.

    Numărul de persoane infectate din Coreea de Sud, producător important de maşini, electronice şi utilaje, a ajuns la peste 890. Italia, care a început weekendul cu doar cîteva cazuri, are acum peste 270 şi şapte decese confirmate. Funcţionarii au închis clădirile publice, şcolile şi evenimentele sportive în unele părţi din nordul industrial al ţării.

    Întrucât şi Japonia a raportat deja sute de infecţii, patru dintre cele mai importante 12 economii ale lumii, reprezentând aproximativ 27% din PIB global, se luptă acum cu virusul, în timp ce o cincime, Germania, este în pragul recesiunii.

    Evoluţiile din afara Chinei semnalează o nouă fază de evoluţie, cu un risc mai mare pentru companii şi pentru lucrătorii lor, dar şi pentru creşterea economică globală.

    În cadrul scenariului optimist, cu fabricile din China repornite rapid, creşterea globală în acest an ar fi doar cu 0,1 puncte procentuale mai slabă decât se aştepta, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional în weekend. Şeful FMI a avertizat, totuşi, că există şi scenarii mai grave”.

    Pieţele bursiere, care până acum au rezistat ameninţărilor coronavirusului, reflectă în prezent temerile privind afectarea întro mult mai mare măsură a economiei globale.

    Creşterea accentuată a bolii în Italia şi Coreea de Sud, a opta şi a douăsprezecea economie din lume, a generat reacţii puternice din partea investitorilor. Indicii bursieri din Coreea de Sud au închis luni cu un minus de aproape 3,9%, cea mai proastă zi din octombrie 2018. În Italia, principalul indice al pieţei a scăzut cu peste 5%. Dow Jones a pierdut 1.031 de puncte, sau 3,6%, în cea mai grea zi din ultimii doi ani.

    Cererea redusă de bunuri şi servicii şi închiderea fabricilor din China erau deja aşteptate să slăbească creşterea economică chineză în primul trimestru, să afecteze comerţul şi să încetinească creşterea globală. Dar răspândirea virusului creşte riscul de deteriorare substanţială a economiilor care creşteau într-un ritm mult mai lent decât China – sau, ca în cazul Germaniei, Italiei şi Japoniei, deja cu risc de recesiune.

    “Când virusul se limita la China şi alte ţări din apropiere, era privit ca o problemă economică pentru Asia”, a declarat Kevin Giddis, strategul la Raymond James. “Răspândirea virusului în Italia îl transformă într-o problemă europeană şi, probabil, într-o problemă globală care ar putea frânge lanţul de aprovizionare în lunile sau anii următori.”

    Economia Italiei s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni ale anului 2019, comparativ cu trimestrul precedent, iar unii economişti se aşteptau ca ţara să cadă în recesiune la începutul acestui an, înainte de apariţia coronavirusului.

    Boala a apărut în nordul industrializat, în Lombardia, a cărei capitală este Milano. În zona se află Torino, care este reşedinţa Fiat Chrysler, iar alţi producători auto, inclusiv Ferrari, sunt situate la sud-est. Milano este, de asemenea, centrul multor producători de articole de lux.

    Coronavirusul creşte, de asemenea, riscul de recesiune în alte ţări. Economia Japoniei, care a raportat 840 de îmbolnăviri inclusiv 691 de la nava de croazieră Diamond Princess, s-a redus cu 1,6% în al patrulea trimestru al anului 2019, iar un alt trimestru de contracţie va trimite a treia cea mai mare economie din lume în recesiune.

    Germania, cea mai mare economie din Europa şi numărul patru din lume, s-a oprit chiar înainte de apariţia epidemiei de coronavirus. Companiile germane se bazează pe China pentru a cumpăra maşini şi alte produse, iar economiştii de la banca Berenberg au declarat luni că se aşteaptă ca economia să se contracte în primul trimestru al anului 2020. Datele oficiale publicate marţi au confirmat că PIB nu a crescut în ultimele trei luni ale anului 2019.

    Şi Coreea de Sud se află într-o poziţie vulnerabilă.

    Exporturile către China, cea mai mare piaţă a acesteia, au fost pozitive în decembrie, pentru prima dată în 14 luni. Dar firma de cercetare Oxford Economics se aşteaptă ca exporturile şi producţia industrială să sufere din cauza epidemiei. Compania a avertizat că producătorii de electronice, automobile şi echipamente electrice din Coreea de Sud ar putea avea dificultăţi în obţinerea pieselor de care au nevoie din China. Hyundai a fost deja nevoit să oprească producţia la fabricile din Coreea de Sud din cauza lipsei de piese.

    Şi pentru că oamenii vor rămâne acasă, pentru a evita să se îmbolnăvească, şi cererea ar putea avea de suferit în Coreea de Sud.

    O mulţime de companii, inclusiv Apple, au avertizat că virusul le va împiedica să îşi respecte obiectivele de vânzări sau de profit pentru primele trei luni ale anului.

    International Air Transport Association a avertizat săptămâna trecută că virusul ar putea genera pierderi peentru transportatorii mondiali de aproape 30 de miliarde de dolari. Cererea globală ar scădea cu 4,7%, primul declin de la criza financiară.

    Băncile centrale majore şi-au folosit o mare parte din muniţia disponibilă pentru a lupta împotriva crizei economice începând cu 2008, iar nivelul datoriilor globale nu a fost niciodată mai ridicat, iar aceşti factori ar putea limita răspunsul factorilor de decizie din întreaga lume.

    Diane Swonk, economistul principal la Grant Thornton, a declarat luni că există un consens tot mai mare în rândul economiştilor că Rezerva Federală a SUA va trebui să reducă ratele dobânzilor, poate chiar de luna viitoare, ca răspuns la coronavirus. „Este posibil să nu fie încă o pandemie în sănătate, dar este o pandemie în economie”, a spus Swonk.

  • Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 mil.euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, considerând preţul oferit neacceptabil

    Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 milioane euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, în condiţiile în care cererea totală s-a ridicat la 264 milioane euro, dar autorităţile au respins în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    Rata cuponului era de  0,40%. 

    Emisiunea avea scadenţa în 2025, iar la licitaţie au participat cinci dealeri primari.

    Luni, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în august 2022 şi s-a împrumutat 775 milioane lei, la  o dobândă anuală de 3,14%. Ministerul a programat în februarie licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei, din care 300 milioane lei prin certificate pe 12 luni. 

    La nivelul pieţei, curba randamentelor la titluri de stat şi-a continuat tendinţa de deplasare în jos, iar rata de dobândă pe 10 ani a scăzut până la nivelul minim din august 2017. 

    BNR a redus în februarie  rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută, de la 8% până la 6%, dând băncilor comerciale înapoi aproximativ 650 milioane euro, în încercarea de a stimula creditarea în valută pentru companii şi finanţarea statului de pe piaţa internă. Concomitent, nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii la lei a fost menţinut la 8%.

  • Mariana Ioniţă este noul Director General al CNAIR

    Consiliul de Administraţie al CNAIR a desemnat-o marţi, în funcţia de director general provizoriu al companiei, pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 26 februarie, pe Mariana Ioniţă, care deţinea funcţia de director Direcţia Reglementări Tehnice şi Autorizaţii de Construire.

    Mariana Ioniţă este de profesie inginer constructor, absolventă a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi are experienţă în dezvoltare politicilor publice şi al managementului programelor naţionale din domeniul infrastructurii şi al transporturilor, precizezază un comunicat al companiei..

    Mariana Ioniţă l-a înlocuit în funcţia de director general al CNAIR pe Sorin Scarlat.

     

     

  • Vicepreşedintele Comisiei SRI: Nu vom scăpa de pătrunderea coronavirusului în România

    Vicepreşedintele Comisiei SRI, Marian Cucşa, a declarat, marţi, că e doar o chestiune de timp până când coronavirusul va ajunge în România, acesta precizând că pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime.

    Marian Cucşa a declarat, într-o conferinţă de presă, că în unele aeroporturi nu sunt respectate măsurile de control, însă pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime, deoarece nu există personal specializat şi substanţe necesare pentru identificarea virusului.

    „Dacă ne uităm la evoluţia virusului, trebuie să fim pregătiţi şi noi pentru această epidemie. (…) Din păcate, nu cred că vom scăpa de pătrunderea pe teritoriul României”, a spus vicepreşedintele Comisiei SRI.

    Comisia SRI din Parlament a avut, marţi, o şedinţă pe tema coronavirusului.

    Doi reprezentanţi ai Serviciului au fost audiaţi mai bine de o oră, iar concluzia este că România are nevoie inclusiv de o legislaţie pentru achiziţionarea medicamentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apel disperat al locuitorilor unui sat din Călăraşi : Suntem sufocaţi de zecile de mii de tone de deşeuri aduse ilegal din Bucureşti

    Apel disperat al locuitorilor din Ulmeni, jud. Călăraşi către Garda de Mediu şi autorităţi: Suntem sufocaţi de zecile de mii de tone de deşeuri aduse ilegal din Bucureşti

    Mii de tone de deşeuri menajere şi spitaliceşti provenite din Bucureşti sunt aduse zilnic încă din luna octombrie anul trecut, în satul Ulmeni, din judeţul Călăraţi la o distanţă de nici 300 de metri de fluviul Dunărea şi depozitate direct pe sol, în imediata vechinătate a locuinţelor oamenilor, de către firma Utiltrailer şi Cassano Metal. Apelul disperat al locuitorilor nu este luat în seamă de Garda Naţională de Mediu, de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului şi de alte autorităţi care ar trebui să se implice în stoparea acestei ilegalităţi şi în afectarea sănătăţii locuitorilor.

  • Tranzacţie la înălţime. Grupul Stadio Hospitality Concepts preia sky barul 18 Lounge din Piaţa Presei Libere

    Cu toate că are frică de înălţime, omul de afaceri Radu Dumitrescu, proprietarul restaurantului Nor, situat la cea mai înaltă altitudine din România, şi a altor patru localuri, toate parte a grupului Stadio Hospitality Concepts, a preluat luna aceasta încă un sky bar, 18 Lounge by Embassy, amplasat la etajul 18 al City Gate South Tower din Piaţa Presei Libere, cu scopul de a-şi consolida poziţia de lider pe nişa restaurantelor la înălţime. Cu excepţia celor două sky baruri, din portofoliul grupului mai fac parte restaurantele Stadio, Social 1 şi Cişmigiu – Bistro la Etaj, compania operând totodată şi spaţiul Qreator din Piaţa Victoriei. În privinţa celorlalţi jucători din piaţă, antreprenorul spune că nu vede în nimeni o competiţie, chiar dacă sunt peste 3.000 de restaurante în Bucureşti. „Cu cine să mă bat eu la etajul 36?”

    Anul trecut, grupul SHC a înregistrat venituri de 7,3 milioane de euro, în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent. Negocierile de preluare a restaurantului 18 Lounge, deschis la finalul anului 2010, au durat aproximativ patru luni, iar Dumitrescu preconizează că, în urma acestei achiziţii, dar şi a unei alte tranzacţii pe care urmează să o definitiveze în următoarele săptămâni, businessul va înregistra anul acesta o creştere a cifrei de afaceri de peste 60%. În plus, planurile reprezentanţilor grupului pentru 2020  prevăd un nou proiect, prin care să dezvolte, sub brandul Stadio, un lanţ de restaurante mainstream şi mainstream plus.

    Cu toate că nu necesită schimbări majore, antreprenorul intenţionează să direcţioneze încă 250.000 de euro în reamenajarea localului nou intrat în grup. „Atuurile 18 Lounge sunt priveliştea spectaculoasă, poziţionarea într-o zonă de business importantă, dar şi capacitatea restaurantului. Deşi este un nume cunoscut printre restaurantele de top, vrem să îi consolidăm poziţia şi astfel să-i creştem şi mai mult notorietatea şi numărul de clienţi. Vom investi aproximativ 250.000 de euro în reamenajare şi redecorare restaurantului”, a spus Radu Dumitrescu.

    Dacă în 2019 restaurantele din grupul SHC au înregistrat zilnic circa 2.000 de clienţi, anul acesta Dumitrescu estimează că fluxul de vizitatori va creşte cu aproximativ 1.000 de persoane pe zi. „Prin preluarea 18 Lounge creştem cu 180 de locuri capacitatea totală a restaurantelor noastre, care va ajunge la 1.550 de locuri, în urma unei noi tranzacţii care este în curs de materializare. Din punct de vedere al numărului de locuri, 18 Lounge este al treilea restaurant din grupul nostru. Anul trecut, acest restaurant a avut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar obiectivul nostru din acest an este să creştem această cifră. Preluarea 18 Lounge reprezintă încă un pas spre targetul nostru de a deveni unul din primii trei operatori de restaurante table service din România”, afirmă Radu Dumitrescu.

    Clientela restaurantelor din grup este alcătuită în mare parte din corporatişti şi antreprenori. „La Nor vin în special antreprenori cu venituri mai mari sau corporatişti de la middle management în sus, pentru că au prânzuri sau cine de business. Oamenii de afaceri obişnuiţi vin aici sau în celelalte restaurante în special seara”, menţionează antreprenorul. Profilul clien¬ţilor diferă însă de la un restaurant la altul. La Stadio şi la Social 1 spune că e cam acelaşi – „oameni de 22-45 de ani, smart casual, care vin cu copiii, cu venituri medii-mari, studii superioare, în proporţie de 55-60% femei, oameni foarte atenţi la detalii şi care călătoresc foarte mult, cu interes pe partea de food, design şi experienţe frumoase”.

    Radu Dumitrescu este absolvent al Facultăţii de Management Turistic şi Comercial din cadrul Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, iar în domeniul HoReCa a intrat în 2011, când a deschis, cu o investiţie totală cumulată de 150.000-200.000 de euro, primul restaurant: Stadio Sports Bar. Iniţial a gândit restaurantul ca un bar de profil destinat clienţilor pasionaţi de sport, însă în septembrie 2013 l-a transformat din Stadio Sports Bar în Stadio – Restaurant cu atrium, în urma unei investiţii de aproape 150.000 de euro.

    În 2015 a deschis un nou restaurant, în faţa Casei Poporului – Social 1, restaurantul având 100 de locuri în interior şi alte 80 pe terasă. În mai 2017, după o negociere de un an şi jumătate pentru spaţiu, a deschis restaurantul Nor, amplasat la etajul 36 al clădirii Sky Tower din zona Aviatorilor. Dacă în deschiderea celorlalte restaurante a investit în jur de 1.000-1.200 de euro pe metru pătrat, investiţia înainte de deschidere pentru restaurantul situat la cea mai mare altitudine din România a ajuns undeva la 1-1,3 milioane de euro.

    Trei ani mai târziu antreprenorul a deschis Cişmigiu Bistro la etaj, restaurant amplasat la etajul şase al hotelului Cişmigiu, cu o investiţie de cca. 300.000 de euro. Restaurantul are o capacitate de 160 de locuri şi o terasă de 35-40 de locuri. Anul trecut, valoarea bonului mediu pe tot grupul a fost undeva la 80 de lei de persoană, cu o medie de 2,9 persoane la o masă, aşadar, cam 230 de lei/masă.

    Dumitrescu deţine, de asemenea, o platformă dedicată fidelizării clienţilor restaurantelor din grup, dar şi platforma de rezervări Restograf, cu două componente, cea de restaurante, de B2B, şi cea de utilizatori – B2C, pe care sunt înscrise în jur de 200 de restaurante. Proprietarii de restaurante, spune el, au înţeles cu toţii că „le este foarte utilă şi îi ajută să gestioneze partea de rezervări, să vadă dacă mai există cu adevărat loc, dacă mai au cum să bage încă o masă, să aibă clienţii care au trecut pragul restaurantului într-o carte de oaspeţi şi să ştie când au fost, de câte ori au fost. Până acum luau hârtia, o aruncau şi nu mai ştiau cine şi când a fost. Acum ai un istoric, îţi poţi nota preferinţele clienţilor, unde le place să se aşeze, ce alergii au, la a câta vizită sunt, de ce au mai venit, de ce nu au revenit, la ce oră se fac rezervările, dacă sunt făcute rezervări de proximitate, în ce zile se fac mai multe rezervări, ce eveniment vor să sebeze. Îţi dau foarte multe date despre restaurantul tău şi totodată îţi poţi face oaspeţii să se simtă foarte bine prin informaţiile pe care le ai despre ei, să îi saluţi pe nume când intră în restaurant. Statistici pe care nu aveai cum să le faci cu pixul, pe hârtie.” Restaurantele înscrise până acum sunt din Capitală, urmând să mai fie incluse restaurante din alte şase oraşe: Constanţa, Iaşi, Braşov, Sibiu, Timişoara şi Cluj. Antreprenorul intenţionează să lanseze aplicaţia şi pe alte pieţe, una dintre primele ţări vizate fiind Ungaria. Pentru a intra în platformă reprezentanţii restaurantelor nu plătesc nimic, se plătesc doar rezervările care vin prin platforma Restograf. „E o taxă pe rezervare, extrem de mica, infimă”, precizează antreprenorul, comparând-o cu comisioanele platformelor de delivery, aflate la pol opus, având „comisioane uriaşe.”

  • Radiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar şi un polonez îşi permit în medie şapte „coşuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12

    ♦ Piaţa de comerţ alimentar din România este estimată la 22,3 mld. euro în 2019, în urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ♦ Valoarea include atât vânzările magazinelor moderne – hiper şi supermarketuri, magazine de discount şi proximitate -, cât şi ale jucătorilor tradiţionali, micii chioşcari şi alimentarele.

    Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plăteşte vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Prin comparaţie, cehii, ungurii şi polonezii dau peste 125 de euro lunar, în medie. Iar în ceea ce îi priveşte pe austrieci şi pe germani – unii dintre cei mai bogaţi europeni raportat la salariul mediu şi la puterea de cumpărare -, suma se situează în jurul valorii de 230 de euro lunar.

    Totuşi, această valoare nu trebuie privită independent, ci trebuie coroborată cu câştigul salarial net. Mai exact, deşii românii cheltuie a doua cea mai mică sumă, ei sunt şi cei care au al doilea cel mai redus câştig salarial din UE, după bulgari.

    Astfel, dintr-un salariu lunar de circa 700 de euro, un român îşi cumpără şapte „co­şuri de cumpărături“. Mai exact, cheltuiala cu alimentele, băuturile şi ţigările reprezintă 13,5% din salariul mediu net lunar. Valoarea este aproape identică cu cea din Bulgaria şi Polonia, semn că puterea de cumpărare este similară. Totodată demonstrează că preţurile sunt aliniate la nivelul de trai din regiune. Totuşi, se poate remarca diferenţa faţă de Occident dat fiind că un austriac cheltuie lunar pe alimente, băuturi şi ţigări 233 de euro şi câştigă 2.885 de euro, adică suficient cât să cumpere de 12 ori necesarul de alimente.

    Dat fiind că un austriac dă doar 8% pe alimente din câştigul lunar, iar un neamţ 10%, rezultă că aceşti consumatori au mai mulţi bani pentru alte tipuri de cheltuieli, precum vacanţe, sănătate sau educaţie.

    În România au existat de-a lungul anilor multe discuţii privind faptul că preţurile sunt aliniate celor din Occident – cel puţin în cazul anumitor produse – iar salariile sunt cele rămase în urmă.

    În ultimii ani însă, pe fondul unei creşteri economice robuste, salariile au crescut şi ele. Mai exact, în 2009, primul an de criză, salariul mediu net pe economie era de 1.361 de lei, pe când la finalul anului trecut se apropiase de 3.350 de lei (700 de euro). Doar în ultimul an (din 2018 în 2019) saltul a fost de aproape 24%. Avansul accelerat vine şi pe fondul majorărilor salariului minim pe economie, care a ajuns la 1.346 de lei net pe lună după ce a crescut din nou la începutul acestui an. Ritmul de creştere în cazul acestuia a fost chiar mai accelerat.

    Criza de forţă de muncă din toate sectoarele a fost unul dintre motivele care au impulsionat aceste creşteri. Un altul a fost politica guvernamentală şi faptul că România era mult în urma Occidentului. În al treilea rând, pe piaţa locală au venit investiţii cu o valoare adăugată mai mare, ce plătesc salarii pe măsură, închizându-se de multe ori fabrici care produceau în lohn şi plăteau salariul minim. Motivele sunt interconectate de altfel.

    Totuşi, România mai are încă mult de recuperat dat fiind că un austriac câştigă aproape 3.000 de euro, iar un neamţ aproape 2.250 de euro net pe lună.

    Majorările salariale au avut un impact major asupra consumului, care a crescut puternic în ultimii ani, cu peste 10% în 2016 şi 2017 şi cu 5-7% în ultimii doi ani. Acest apetit de shopping s-a văzut în vânzările retailerilor de orice fel. În cazul companiilor din comerţul alimentar creşterea a venit din faptul că românii au cumpărat mai mult în volum (mai multe bucăţi), dar mai ales în valoare. Mai exact au cumpărat produse mai scumpe. Mai mult, deşi se estimează o încetinire a economiei şi o temperare a consumului, piaţa de comerţ alimentar este aşteptată să continue să crească încet dar sigur. România mai are de recuperat decalajul faţă de Occident şi chiar şi faţă de ţările din regiune.

  • Un cetăţean italian care vizitase România, diagnosticat cu coronavirus în Italia

    Un cetăţean italian care vizitase recent România a fost diagnosticat marţi cu coronavirus. Bărbatul, în vârstă de 71 de ani, e internat la un spital din Rimini. În total au fost înregistrate 23 de cazuri de infecţie până acum în regiunea Emilia-Romagna.

    Publicaţia Il Resto del Carlino scrie că este vorba despre primul caz de coronavirus în provincia Rimini.

    Bărbatul bolnav are 71 de ani şi este din Cattolica.

    Acum, bărbatul e internat în secţia de boli infecţioase a spitalului din Rimini, viaţa sa nefiind pusă în pericol.

    Bărbatul s-a întors în Italia dintr-o călătorie în România weekendul trecut, tuşea şi era răcit, motiv pentru care a mers la urgenţa Spitalului Cattolica. Ulterior a fost dus la Rimini, unde testul a ieşit pozitiv.