BusinessMagazin

Blog

  • Tăriceanu, despre vacanţa aleşilor: Parlamentul nu e fabrică de legi. Scutim cheltuieli cu deplasare

    ”Ştiu că există o atitudine critică din partea opiniei publice, vreau însă să vorbesc foarte sincer. Prefer o atitudine de acest gen decât ipocrizia legată de ideea că trebuie Parlamentul să funcţioneze şi să dea cât mai multe legi. Parlamentul nu este fabrică de legi. Un parlament nu se evaluează după câte legi a votat, ci după calitatea lor. Decât să hotărâm să facem lucrări în plen şi să constatăm după aceea din motive obiective că toţi sunt plecaţi în campanie electorală, şi din partea majorităţii, şi din partea opoziţiei – subliniez – şi să suspendăm lucrările, dar sigur să trebuiască să facem cheltuieli inutile cu deplasările şi cu funcţionarea restului componentelor, prefer să avem această atitudine corectă şi să nu se ascundem, aş spune după deget, în timpul campaniei electorale”, a spus Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a afirmat că ”parlamentarii sunt vectorii cei mai importanţi de comunicare ai partidelor”.

    În ceea ce priveşte solicitările adresate Senatului pentru încuviinţarea urmăririi penale pentru doi senatori PSD, foşti miniştri, Tăriceanu a spus: ”Dosarele conţin un raport voluminos şi peste o mie de pagini de copii ale documentelor făcute de procuratură. Ele au fost cu maximă promptitudine trimise Comsiei juridice (…) A fost dat un termen de 15 zile. În momentul în care Comisia îşi termină treaba, ea sigur că întocmeşte un raport care trebuie să ajungă la cunoştinţa membrilor Senatului şi sigur că, imediat ce vom primi acest raport, vom pune în mişcare mecanismul prevăzut de Regulament şi de lege. Nu stă nimeni să încerce să tărăgăneze această procedură”.

    El a fost întrebat dacă documentele transmise Comisiei juridice nu puteau fi consultate într-o săptămână, şi nu în două.

    ”Nu cred că se putea face într-o săptămână. Faceţi o socoteală, sunt 70 şi ceva de pagini ale raportului şi peste 1.000 de pagini de documente. Dacă dumneavoastră consideraţi că se pot parcurge în mod serios, sigur că se poate transforma Senatul şi într-un fel de… eu ştiu, hai să-i zicem, staţie intermediară de trecere a documentelor”, a mai declarat preşedintele Senatului.

    Începând de luni, senatorii au activitate în circumscripţii, pentru campania electorală.

  • Kelemen Hunor: România încalcă drepturile maghiarilor de păstrare a identităţii naţionale

    Aflat la Arad pentru a participa, luni după-amiază, la manifestări comemorative în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat, într-o conferinţă de presă, temele sale din campania electorală pentru Preşedinţia României, spunând, între altele, că prevederi legale privind protejarea minorităţilor naţionale sunt încălcate de statul român

    Kelemen Hunor a afirmat că “orice om doreşte să îşi păstreze identitatea naţională”, iar când a fost întrebat dacă România încalcă aceste drepturi ale minorităţii maghiare, a răspuns: “De foarte multe ori încalcă, nu aplică legislaţia. Nu aplică Legea învăţământului, în care scrie cum ar trebui să funcţioneze Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş. Conducerea Universităţii nu respectă legea. Nu sunt aplicate prevederile legislaţiei în ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie. Că tot timpul se găsesc fel de fel de motive: că nu sunt bani de interpreţi, traducători şi aşa mai departe”.

    Kelemen Hunor a spus că, în timp ce “Legea învăţământului nu este aplicată în totalitate de către UMF, este aplicată de Universitatea «Babeş-Bolyai» sau la Universitatea de Arte dinTârgu Mureş şi nu s-a întâmplat nimic rău”.

    În ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie, liderul UDMR a spus că “se întâlnesc fel de fel de situaţii când nu se găsesc bani pentru traducători, interpreţi”, deşi “este treaba CSM să găsească soluţii pentru aplicarea legii, nu este treaba celui care merge la proces să aducă bani de acasă”.

    “În România sunt foarte multe legi unde sancţiunile nu sunt bine gândite”, a spus Kelemen Hunor, care a precizat că trebuie aplicate sancţiuni şi în cazul instituţiilor care nu respectă drepturile legale ale minorităţilor.

    Totodată, el s-a referit la necesitatea “amendării Constituţiei”, pentru că actuala “are lacune uriaşe” şi nu permite aplicarea nor programe ale UDMR, precum cele referitoare la autonomia culturală şi regională.

    “Noi vrem în interiorul statului român, respectând unitatea teritorială”, a amintit Kelemen Hunor, referindu-se la intenţiile autonomiste.

    Întrebat dacă mai poate miza la alegeri pe voturile românilor, în contextul în care promovează intens ideea de autonomie pentru judeţele din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, Kelemen Hunor a spus că proiectul de autonomie nu lezează interesele majorităţii şi că are încredere că va fi votat şi de români.

    “După 25 ani, România s-a schimbat, de aceea considerăm că relaţiile între români şi maghiari trebuie întărite. Sunt necesare soluţii prin care maghiarii să poată spune că sunt mulţumiţi cu ce oferă majoritatea, statul român. Vrem să obţinem garanţii reale în plus, printr-o nouă legislaţie plecând de la o nouă Constituţie”, a spus Kelemen Hunor.

    El a adăugat că UDMR va propune în viitor “un parteneriat interetnic” care să poată fi asumat de toate partidele parlamentare.

    “Tot ce dorim pentru maghiari dorim şi pentru români, de exemplu pentru românii din Serbia, din Valea Timocului, pentru care ar trebui să existe o preocupare mai intensă”, a spus Kelemen Hunor.

    Luni după-amiază, de la ora 13.00, liderul UDMR va lua parte la ceremonia de comemorare şi depunere de coroane la Statuia Libertăţii din Arad, iar de la ora 17.00 ar urma să fie prezent la Monumentul celor 13 generali, pentru depunere de coroane.

    În 6 octombrie, comunitatea maghiară comemorează 13 generali ucişi la Arad la sfârşitul Revoluţiei de la 1848-1849, în memoria acestora fiind reamplasată în oraş, în 2004, Statuia Libertăţii.

    În fiecare an, la evenimentul din Parcul Reconsilierii Româno-Ungare participă între câteva sute şi câteva mii de persoane, între care lideri UDMR şi politicieni de la Budapesta.

  • Ponta: Instituţiile pentru asigurări, pensii private şi bursă aveau un cancer care a infestat politica

    “Opinia mea este că în instituţiile care reglementau asigurări, pensii private şi piaţa de capital a existat un cancer care s-a dezvoltat timp de 7 ani şi care a protejat afacerile ilegale ale unui grup condus de Adamescu, iar acel cancer a infestat şi politica, şi numirile politice. Din fericire, mai bine mai târziu decât niciodată, autorităţile statului au acţionat, iar asta ne-a ajutat să curăţăm şi partea politică”, a spus Ponta, care a deschis şedinţa de luni de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti.

    El a apreciat că actuala conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară este una nu doar independentă, ci şi profesionistă şi eficientă.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Ruşanu, a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul “Carpatica”, după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

    În săptămâna anterioară reţinerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

    Potrivit probelor administrate până în prezent, Radu Dan Ruşanu ar fi întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 93/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF, precum şi pentru modificarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi ar fi avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16 octombrie 2013 şi publicat în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2013.

    Premierul Ponta afirma atunci că asupra sa şi a fostului ministru PNL al Finanţelor Daniel Chiţoiu au fost făcute presiuni fantastice din partea unor liberali pentru ca Daniel Tudor, “omul lui Dan Adamescu”, să rămână şeful Departamentului de Asigurări din cadrul ASF.

    În dosarul “Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

    În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

    În dosarul “Carpatica” mai sunt urmăriţi penal Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti. În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

    În 12 februarie, Marian Mîrzac a demisionat din funcţia de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, în dosarul “Carpatica”, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.

    În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat. Concomitent, Ministerul Finanţelor Publice a publicat la secţiunea transparenţă decizională a paginii web a instituţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă.

    Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească şi condiţia de a avea o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă.

  • Grecia anticipează ieşirea din recesiune în 2015, cu un avans al PIB de 2,9%

    Totodată, Christos Staïkouras, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a afirmat că economia Greciei ar putea avansa chiar din acest an, cu 0,6%, după şase ani de recesiune care au determinat o reducere cu 25% a PIB-ului naţional.

    Proiectul de buget prevede un excedent bugetar primar de 2,9% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro.

    Guvernul speră că revenirea economică anticipată pentru anul viitor se va baza pe creşterea consumului, ca urmare a modificărilor fiscale introduse de Executiv.

    Totodată, Staïkouras a subliniat progresele făcute în domeniul finanţelor publice, datorită “stabilizării” financiare şi politice a ţării din ultimii doi ani.

    “Vom transforma această stabilizare în creştere viabilă şi coeziune socială”, a declarat Staïkouras.

    În pofida acestor proiecţii ale guvernului, mai mulţi economişti pun sub semnul întrebării revenirea economiei elene. În septembrie, agenţia de rating Standard & Poor’s a anunţat că estimează o scădere a PIB-ului Greciei cu 0,2% pentru acest an.

    Proiectul de buget trebuie avizat favorabil de Comisia de Finanţe a Parlamentului elen, pentru ca în noiembrie să fie pus în dezbatere publică. Proiectul a fost deja aprobat de creditorii statului grec, şi anume Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Grecia a înregistrat un declin al PIB-ului şi în al doilea trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    De altfel, la începutul lunii septembrie, premierul Antonis Samaras a anunţat că economia Greciei “va înregistra un avans în cel de-al treilea trimestru, pentru prima dată în ultimele 24 de trimestre”.

  • Un director care a intervievat zeci de mii de candidaţi dezvăluie secretul angajării: Toţi cei pe care i-am luat au făcut asta întotdeauna

    Minal Mehta, manager de produs al reţelei LinkedIn şi consultant de carieră în cadrul Harvard Business School  a schiţat o listă de criterii pe care le-au bifat majoritatea celor pe care i-a angajat:

    1. Pregătiţi-vă.

    Trebuie să ştiţi pe care dintre experienţele tale vrei să le împărtăşeşti celui care te intervievează. “Din sutele de interviuri pe care le-am orchestrat, am realizat că cele mai bune au fost cele cu candidaţi care aveau o coerenţă în povestire”, spune Mehta. În timp ce toată lumea ştie că pregătirea este cheia, mulţi uită că modul în care te pregăteşti este foarte important. Mulţi candidaţi încearcă să îşi pregătească dinainte lista cu întrebări pe care ar putea să le primească şi încearcă să răspundă la acestea. Recrutorul recomandă să începeţi cu sfârşitul şi să continuaţi în ordine inversă.

    Documentarea asupra companiei şi jobului pentru care candidaţi, cât şi înţelegerea nevoilor angajatorilor în termeni de abilităţi şi potrivire culturală sunt esenţiale. 

    “Este important să vă autoevaluaţi şi să descoperiţi la ce sunteţi bun şi cât dorează să vă reglaţi abilităţile astfel încât acestea să corespundă cu nevoile companiei în care vreţi să lucraţi. Acest proces poate să vă ofere o imagine clară referitoare la potrivirea între voi şi postul pentru care candidaţi”, spune specialistul în resurse umane.

    Alegeţi situaţiile din istoricul carierei care evidenţiază atuurile aflate  la intersecţia dintre abilităţi şi cerinţele postului respectiv. De asemenea, găsiţi poveştile care ilustrează că puteţi învăţa lucrurile care vă lipsesc. De cele mai multe ori, toate poveştile care vă vin în minte pot avea ca scop şi răspunsul pentru întrebările legate de comportament. 

    2. Cunoaşteţi-vă audienţa. Structuraţi-vă răspunsurile.

    Specialistul în resurse umane recomandă folosirea unei structuri care să îl facă pe intervievator să înţeleagă ceea  ce încercaţi să transmiteţi. Un exemplu preferat de angajatori este metoda STAR: Situaţie (crearea contextului), Task (cerinţa), Acţiunea (ce aţi făcut), Rezultatul (ce s-a întâmplat). Povestirea contextului este extrem de importantă:  chiar dacă situaţia vă este familiară, intervievatorul trebuie să aibă informaţii clare care să îl plaseze în acel context, altfel povestea nu va fi înţelească corect.

    3. Păstraţi-vă calmul.

    Amintiţi-vă că acesta este un interviu nu doar pentru voi, cât şi pentru intervievator. Este important să fiţi calm la un interviu, la fel ca în cazul unei conversaţii obişnuite. Este important ca recrutorul să vă evalueze, dar este la fel de important ca voi să îl evaluaţi pe el şi să vă asiguraţi că acesta este locul în care vreţi să vă construiţi cariera.

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în trimestrul al doilea al anului

    Veniturile medii lunare care au revenit unei persoane au fost de 919 lei din totalul de 2.452 de lei pe gospodărie.

    Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei/persoană), iar veniturile în natură de 365 lei lunar pe gospodărie (137 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate au format cea mai importantă sursă de venituri, de 51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor.

    “La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

    În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

    În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 9,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,0%) şi celor din prestaţii sociale (25,8%).

    Gospodăriile au cheltuit lunar, în medie, 2.210 lei, din care unei persoane a revenit 828 lei, şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,4% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei.

    “Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, se precizează în comunicat.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor.

    Consumul pentru locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) a avut o pondere, în trimestrul al doilea, de 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au avut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii acesteia (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • REPORTAJ: Scriitorii “au ieşit” din cărţi şi, timp de cinci zile, s-au întâlnit cu cititorii, la FILIT

    “Porţile” Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) s-au deschis miercuri şi, până duminică, zeci de evenimente au transformat oraşul într-un adevărat “festin cultural”. Întâlniri cu scriitori celebri, lecturi, discuţii despre literatură, concerte au fost doar câteva dintre evenimentele de care s-au bucurat pasionaţii de cultură.

    “Eu zic că a fost foarte, foarte bine, s-a păstrat atmosfera de anul trecut, dimensiunea e mai mare, calitatea invitaţilor e aceeaşi, dar sunt mai mulţi şi parcă oraşul a fost cucerit anul acesta. O atmosferă care s-a răspândit în întreaga urbe”, a spus Dan Lungu, managerul FILIT, despre ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.

    Scriitorii invitaţi la această ediţie a festivalului au fost încântaţi de dimensiunea acestuia şi s-au declarat mulţumiţi de ceea ce au văzut în cele cinci zile de sărbătoare culturală.

    “Declaraţia care m-a bulversat, care m-a tulburat cel mai mult este cea a lui David Lodge, care a zis «A fost cea mai frumoasă întâlnire cu publicul pe care am avut-o în cariera mea» şi are aproape 80 de ani, deci a avut câteva întâlniri cu publicul la viaţa dumnealui”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dan Lungu.

    La rândul său, Lucian Dan Teodorovici, coordonator de programe la FILIT, a declarat, pentru MEDIAFAX, că invitaţii evenimentului au fost încântaţi şi de multe ori exclamau: “Incredibil ce aveţi voi aici, la Iaşi, este incredibil cât de mulţi sunt interesaţi de literatură”.

    “Festivalul este la cel mai înalt nivel, aş spune eu. Este un eveniment nu numai pentru viaţa culturală naţională, ci, din câte înţeleg, este vorba despre unul dintre chiar cele mai, dacă nu chiar cel mai mare festival din estul Europei. Este o mare reuşită”, a declarat Mircea Cărtărescu.

    La rândul său, Norman Manea a spus, la ultimul eveniment din cadrul “Serile FILIT”: “Este o manifestare culturală care face cinste României şi care, după părerea mea, ar trebui să arate ceva politicienilor, că România îşi poate arăta şi o altă faţă decât faţa pe care o arată o clasă politică absolut penibilă”.

    Şi poetul şi traducătorul Marin Mălaicu Hondrari s-a declarat încântat de acest festival. “Atât prima, cât şi cea de-a doua ediţie a festivalului demonstrează că se pot face lucruri de calitate, iar pentru a face aceste lucruri sigur că e nevoie şi de mulţi bani, dar, în primul rând, ţine de calitatea oamenilor pe care îi inviţi. Pentru mine, a fost un festival cum aş vrea să se întâmple cât mai multe, nu numai la noi, ci în lume”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

    Ediţia de anul acesta a festivalului a fost, potrivit organizatorilor, una mai “voluminoasă”, cu mai multe evenimente.

    “Sunt câteva lucruri noi pe care le-am făcut la FILIT, cum ar fi «Casa Poeziei», anul trecut n-a fost, am «construit-o» în acest an. Apoi, rezidenţele pentru traducători FILIT, care, de fapt, se întind pe tot timpul anului, dar fac parte din festival, asta e o inovaţie. Apoi, mai e evenimentul organizat de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti dedicat subtitrării filmelor documentare, asta e o noutate. De asemenea, e un parteneriat pe care noi l-am făcut cu Uniunea Scriitorilor din România şi cu Institutul Cultural Român şi e pentru prima dată când avem ca invitaţi traducători români care traduc dintr-o limbă străină în limba română şi am avut un seminar al lor separat, coordonat de Nicolae Manolescu. Sunt multe lucruri noi şi, probabil, la anul vom face alte lucruri noi”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Lungu.

    “A crescut numărul invitaţilor, dar şi calitatea întâlnirilor. Publicul s-a dublat. O simt, n-am făcut încă statistici, dar simt asta. Eu mă ocup de «Casa FILIT», pentru că aici e centrul de presă, aici vin toţi invitaţii, şi am văzut că prezenţele la evenimentele de la «Casa FILIT» sunt duble faţă de anul trecut, în condiţiile în care avem, uneori, şi cinci evenimente în paralel”, a spus şi Florin Lăzărescu, coordonator de programe la FILIT.

    Organizatorii s-au declarat mulţumiţi de această a doua ediţie, după ce au urmărit reacţiile publicului şi au stat de vorbă cu scriitorii invitaţi. “A fost absolut extraordinar. La toate evenimentele publicul a venit. Au reuşit să umple sălile chiar şi când erau trei sau patru evenimente, în anumite cazuri, pentru că au fost şi patru evenimente suprapuse şi în toate sălile erau foarte mulţi cititori, foarte mulţi oameni”, a declarat Lucian Dan Teodorovici, despre ediţia din acest an.

    Organizatorii estimează că la ediţia a doua a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi au participat aproximativ 35.000 de oameni (25.000 de spectatori ai evenimentelor FILIT şi 10.000 de vizitatori ai Târgului de Carte Bookfest).

    În total, la FILIT au fost implicate zilnic aproape 600 de persoane (din străinătate, din ţară şi din Iaşi): scriitori, traducători de literatură română şi străină, manageri culturali, critici literari, editori, profesori, jurnalişti, bloggeri culturali şi voluntari.

    Invitaţii FILIT au venit anul acesta din 18 ţări: Mexic, Franţa, Republica Moldova, Iran, Elveţia, Bulgaria, Danemarca, SUA, Marea Britanie, Germania, Polonia, Spania, Italia, Ungaria, Turcia, Suedia, Olanda, România.

    Festivalul nu s-ar fi putut desfăşura dacă n-ar fi mizat, potrivit organizatorilor, şi pe prezenţa voluntarilor, care, la această ediţie, au fost 154. “Începând cu FILIT mi-am deschis oarecum orizontul, am învăţat să încerc, indiferent de bariera pe care cred eu că o au anumite lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX o voluntară FILIT.

    “Guillermo Arriaga, scriitor, renumit mai ales ca scenarist, azi (duminică, n.r.) e cu voluntara şi cu tatăl voluntarei într-o vizită la mănăstirile din Bucovina. Gândiţi-vă că noi care muncim la acest festival abia l-am văzut, am schimbat două vorbe cu Guillermo Arriaga, voluntarul FILIT va rămâne prieten pe viaţă cu Guillermo Arriaga. Vă daţi seama de ce lumea vrea să fie voluntar la FILIT. Vii voluntar la FILIT şi eşti voluntarul lui David Lodge… normal că ai veni, cine nu s-ar duce la asta”, a spus Florin Lăzărescu despre dorinţa tinerilor de a deveni voluntari la FILIT.

    Întrebaţi dacă s-au gândit deja ce invitaţi vor aduce anul viitor şi dacă vor schimba în vreun fel structura festivalului, organizatorii au spus că există unele probleme tehnice pe care ei nu le pot controla, însă îşi doresc ca acest eveniment să continue, întrucât, dacă publicul primeşte manifestări culturale de calitate, nu ezită să participe.

    “Sunt tot felul de probleme tehnice, pe care nu le putem controla. De exemplu, majoritatea banilor vin de la Consiliul Judeţean, unde există un vot al Consiliului Judeţean, iar acel buget se aprobă undeva prin februarie, martie. Autorii mari trebuie anunţaţi uneori şi cu doi ani înainte. Noi avem deschise nişte discuţii:”, a declarat pentru MEDIAFAX Florin Lăzărescu.

    Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi s-a încheiat duminică seară, după ce publicul s-a întâlnit, la “Serile FILIT”, cu scriitorii Norman Manea şi Edward Hirsch.

    De asemenea, pe scena Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”, unde au avut loc toate “Serile FILIT”, a fost anunţat câştigătorul premiului pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, votată de un juriu de 24 de elevi din liceele de elită din Iaşi. Volumul câştigător este “Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec.

    Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT a reunit peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

  • Firma deputatului PC Ion Diniţă, care are contracte cu CJ Braşov, vizată de ancheta DNA

    Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că ancheta procurorilor DNA vizează contracte de achiziţii publice atribuite ilegal de către Consiliul Judeţean, una dintre firmele beneficiare fiind SC Gotic SRL.

    SC Gotic SRL îi are printre acţionari pe deputatul PC Ion Diniţă, lider al filialei judeţene Braşov a PC.

    SC Gotic SA Braşov, înfiinţată în anul 1994, are ca obiect de activitate construcţii civile, lucrări de drumuri, reţele de apă şi canalizare, precum şi închirieri de utilaje.

    Alături de deputatul Ion Diniţă, la Sc Gotic mai sunt acţionari şi Răzvan-Ioan Diniţă, în vârstă de 25 de ani, şi Valerica Diniţă. Împuternicit al firmei este Victor Bălăşoiu, conform datelor de la Registrul Comerţului.

    Conform declaraţiei de interese depuse în 10 iunie 2014 de deputatul PC Ion Diniţă, SC Gotic SA a încheiat, începând cu 2007, o serie de contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, precum şi cu primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, precum şi cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi cu CNADNR, prin Direcţia Regională de Drumuri Braşov.

    Astfel, firma a încheiat 13 contracte cu Consiliul Judeţean Braşov, începând cu 2007.

    Valoarea totală a contractelor încheiate de SC Gotic cu CJ Braşov şi cu primării din mai multe localităţi, între care Făgăraş, Sighişoara, Râşnov, Rupea, Cristian, este de peste 112 milioane de lei.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Procurorii DNA fac pecheziţii, luni, la Consiliul Judeţean Braşov şi la locuinţele preşedintelui CJ Aristotel Căncescu şi vicepreşedintelui Mihai Pascu (PC), într-un dosar în care sunt vizaţi mai mulţi funcţionari, pentru fapte de corupţie.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie ridică mai multe documente de la Consiliul Judeţean Braşov şi de la locuinţele preşedintelui CJ, Artistotel Căncescu (PNL), şi vicepreşedintelui Mihai Pascu.

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul Direcţiei Judeţene de Urbanism Braşov, mai spun sursele citate.

    Percheziţiile vizează posibile fapte de corupţie, care ar fi fost comise de funcţionari din Consiliul Judeţean şi de oameni de afaceri locali.

    Sursele citate precizau că în atenţia anchetatorilor sunt mai multe firme cu care CJ Braşov ar fi încheiat contracte de achiziţii publice.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri mai multe persoane, suspecţi şi martori în această cauză.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că percheziţiile au loc la 15 adrese din municipiul Braşov şi din localităţi învecinate, din care două la instituţii publice de interes local, trei la sediile unor societăţi comerciale şi zece la locuinţele unor persoane fizice.

    “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”, a precizat DNA.

    Aristotel Căncescu este preşedintele al CJ Braşov din 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Ponta: Guvernul continuă listarea firmelor cu Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa

    “Dacă 2013 şi 2014 au fost ani de dezvoltare pentru Bursa de Valori Bucureşti, îmi doresc foarte mult ca 2015 şi 2016 să continue, iar implicarea Guvernului, fie pe partea legislativă, fie pe partea decizională de listare a companiilor care încă se află în portofoliul Guvernului, să sprijine această dezvoltare a pieţei de capital”, a spus Ponta, care a deschis şedinţa de tranzacţionare de luni a Bursei de Valori Bucureşti.

    El a arătat că ştie solicitarea care i-a fost adresată de finalizare a reformei structurale prin adoptarea unui act normativ care să faciliteze operaţiunile pe piaţa de capital, printr-o mai mare transparenţă şi deschidere pentru fluxurile de capital, şi a asiguirat că va fi elaborat un astfel de document.

  • Ce avere are preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    El este preşedintele Fundaţiei de Prietenie Româno-Daneze AOF România şi al filialei Braşov a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, precum şi membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    “Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr. 121/29.05.2009, se aproba participarea Judeţului Braşov, prin Consiliul Judeţean Braşov, cu capital la SC Apă Canal SA Sibiu, persoană juridică română înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, de interes local. De asemenea, prin hotărârile CJ Braşov nr. 121/29.05.2009 şi nr. 152/29.10.2012 se aproba numirea lui Aristotel Adrian Căncescu ca reprezentant al Judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor a SC Apă Canal SA Sibiu”, preciza ANI.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.