Blog

  • DVD-ul saptamanii: “Plan de rezerva”

    Cu destinul insa nu-i de glumit, asa ca tanara da chiar peste
    Stan, un tip fermecator, inteligent si tandru, care se va dovedi
    alesul inimii ei. Ce se va intampla atunci cand Stan va afla de
    sarcina? Totul se va transforma intr-o comedie romantica si ne va
    arata tuturor, cu mult umor, ca viata te ia de cele mai multe ori
    prin surprindere.

  • Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI

    Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
    Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
    Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
    sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
    “institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
    elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
    prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
    caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
    consolidat.

    Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
    de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
    Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
    G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
    provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
    cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
    cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
    Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
    serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
    adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
    financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
    global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
    privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
    sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
    sfarsitul lui 2012.

  • Va place mancarea englezeasca?

    Studiul intreprins de VisitBritain, institutia in ale carei
    atributii intra promovarea turistica a Marii Britanii, pe 26.000 de
    potentiali vizitatori din diverse tari a relevat ca, in afara de
    nemti si irlandezi, care au ales din variantele de raspuns una
    neutra, majoritatea celor chestionati au declarat ca si-au dorit
    mereu sa incerce un mic dejun englezesc complet (oua, paine
    prajita, carnaciori, bacon, rosii la gratar si eventual ciuperci),
    iar printre cei mai dornici se numara rusii, brazilienii si
    indienii.

    Respondentii din 27 dintre cele 36 de tari cuprinse in studiu
    si-au aratat dezacordul fata de afirmatia “Mancarea britanica e
    foarte proasta”. Printre cele 27 de tari se afla SUA, Irlanda si
    Australia, care trimit anual un numar mare de turisti in Regatul
    Unit.

    Pe de alta parte, respondentii din tari ca Germania, Franta, Spania
    sau Italia, Polonia ori Belgia, si ele surse importante de turisti
    pentru Marea Britanie, au fost de acord cu afirmatia ca mancarea
    britanica e foarte proasta, ceea ce inseamna ca fie atractiile
    turistice ale tarii depasesc cu mult inconvenientul mancarii, fie
    celor veniti din aceste state le place mancarea britanica odata ce
    au ocazia sa o incerce.

  • Definitia iesirii din criza

    “Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
    influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
    stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
    efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
    credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
    rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
    straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
    conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
    veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
    reunite ale Parlamentului.

    E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
    instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
    sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
    urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
    in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
    Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
    acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
    tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
    investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
    FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
    reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
    intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
    mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
    Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
    libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
    relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
    alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
    economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
    exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
    concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
    vor fi resorbit in economie.

  • Taierea nodului gordian. Roberta Anastase: “Nu mi-e teama de demisie”

    Insa vraja s-a rupt cateva ore mai tarziu, cand liderii PDL
    intorsi de la o intalnire cu presedintele Basescu au anuntat ca de
    fapt solicitarea unui armistitiu a fost ipocrita, pentru ca nici
    presedintele nu ar fi crezut ca acesta ar fi putut fi respectat de
    opozitie.

    PDL pare decis sa continue jocul de mana forte si sa nu cedeze
    solicitarilor PSD si PNL privitoare la demisia Robertei Anastase,
    care a anuntat, in stilul oracolului din Delfi, ca blocajul din
    Parlament se poate rezolva intr-o saptamana si ca ei nu ii este
    frica de demisie. Optimistii din opozitie au vazut in asta o
    avanpremiera la demisia ce va fi anuntata zilele acestea, insa tot
    mai multe voci rationale au atras atentia ca exista si o alta
    posibila rezolvare: profitand de majoritatea de care dispune in
    teorie, puterea ar putea sa-si mobilizeze toti alesii pentru a vota
    schimbarea regulamentelor parlamentare, iar atributiile Birourilor
    Permanente (unde puterea pierde frecvent in favoarea opozitiei) sa
    fie inlocuite de voturile in plen pe baza majoritatii simple.

    Scenariul ar fi o rezolvare eleganta a blocajului, posibil chiar
    din aceasta saptamana, insa realizarea sa este pusa sub semnul
    intrebarii din cauza absenteismului, o boala veche si deocamdata
    fara leac a parlamentarilor, fie ei de la putere sau din opozitie.
    Nu de alta, dar Camera Deputatilor urmeaza – dupa esecul
    inregistrat de putere la Senat – sa decida asupra cererii
    presedintelui de revizuire a legii pensiilor, iar majoritatea
    guvernamentala are nevoie sa demonstreze macar acum ca poate
    functiona.

    Pana la rezolvarea acestei situatii, presedintele Basescu a mai
    deschis un front impotriva Curtii Constitutionale, pe care a
    acuzat-o ca ar fi “penibila” atunci cand isi contrazice propriile
    decizii, referindu-se la decizia CC privind exceptarea
    judecatorilor de la prevederile legii pensiilor. Opozitia nu a
    pierdut prilejul sa taxeze declaratiile presedintelui, desi a
    acuzat la randul ei “politizarea” Curtii de catre actualii
    guvernanti.

  • Televiziunile testeaza pulsul amatorilor de seriale

    Ca sa simta mai bine pulsul amatorilor de seriale, retelele de
    televiziune realizeaza episoade-pilot cu care intra apoi in
    nenumarate focus grupuri, alegand intr-un tarziu care anume dintre
    episoade se transforma intr-un sezon. Totul, desigur, la gandul
    unui nou “Clanul Soprano”, “LOST” sau, mai nou, “Mad Men”. Iata,
    prin urmare, cateva dintre cele mai noi proiecte avute in vedere de
    studiouri. Atentie, unele dintre acestea ar putea sa nu prinda
    micul ecran pentru ca, se stie prea bine, gusturile publicului sunt
    imprevizibile.

    Chiar saptamana trecuta se afla ca FOX pregateste filmarea unui
    episod de incercare pentru “Locke & Key”, un serial fantastic
    cu o posibila difuzare la anul in timpul verii. Serialul, in
    spatele caruia se afla Alex Kurtzman si Robert Orci, cuplu de
    scenaristi si producatori implicat si in cele trei filme
    “Transformers”, ultimele doua “Star Trek”, dar si asteptatul
    “Cowboy & Aliens”, o are in vizor pe Nina Locke, o mama singura
    care se muta cu cei trei copii ai ei intr-un misterios conac din
    Massachusetts. Zidurile acestuia ascund cotloane fantastice,
    printre care si un put unde este captiva o oribila creatura, strans
    legata de o tragedie din trecutul familiei si obsedata sa gaseasca
    cu orice pret o cheie in stare sa deschida toate usile. Serialul se
    bazeaza pe seria de benzi desenate creata de Joe Hill, foarte
    potrivita pentru televiziune, pentru ca numarul de incaperi
    secrete, fiecare cu o caracteristica iesita din comun, poate deveni
    practic nelimitat. Scenarist este Josh Friedman, creatorul
    serialului “Terminator: The Sarah Connor Chronicles”, iar proiectul
    va fi cu atat mai atractiv cu cat poate migra foarte usor pe marile
    ecrane.

    Tot de sfera fantasticului se apropie si “All Signs of Death”,
    noul proiect al lui Alan Ball, omul din spatele serialelor “Sub
    Pamant SRL” si “True Blood”. Gazduit tot de HBO, serialul il are in
    rolul principal pe britanicul Ben Whishaw, intrat in vizorul
    regizorilor din lumea intreaga dupa rolul genialului parfumeur
    Grenouille din “Parfumul: povestea unei crime”. In “All Signs of
    Death”, Whishaw va fi Webster Filmore Goodhue, un tanar de douazeci
    si ceva de ani, fara niciun capatai, care ajunge din intamplare sa
    curete locurile unde s-au savarsit crime sangeroase. Noua ocupatie
    a lui Webster nu este cel mai ciudat aspect al acestei comedii
    foarte negre inspirate de romanul “The Mystic Arts of Erasing All
    Signs of Death” scris de Charlie Huston, caci eroul se va trezi
    implicat intr-un caz de crima, cu o femeie fatala pe urmele lui si
    cu amanunte din trecutul lui misterios facandu-i viata un calvar.
    Episodul pilot s-a filmat in cursul lunii septembrie, regizat de
    chiar Alan Ball, si, chiar daca cei de la HBO n-au mai zis nimic
    despre serial, ceva ne spune ca avem de-a face cu noul hit al
    canalului de televiziune.

    Cei de la ABC spera ca vor umple spatiul lasat gol de “LOST”
    (putin probabil) cu “Nine Lives”, un serial despre o fata cu o
    multime de super-puteri. Un episod pilot se pregateste in acest
    moment, iar serialul ar putea-o avea in rolul principal pe Skyler
    Samuels. Proiectul se bazeaza pe trei carti scrise de Celia
    Thomson, grupate in seria “The Nine Lives of Chloe King”, in care
    eroina trebuie sa-si foloseasca multitudinea de abilitati pentru a
    descoperi natura misterioasei creaturi aflate in urmarirea ei. Cu
    obligatoriul proiect “supereroic” in buzunar, ABC cumpara si
    drepturile pentru serialul de comedie israelian “Tall and
    Greenbaum” despre simpaticii proprietari ai unei minuscule companii
    specializate pe filmari la nunti si alte evenimente de familie.
    Tall isi inseala nevasta, Greenbaum viseaza sa devina regizor, iar
    acrobatiile necesare pentru a sincroniza diversele aspiratii cu
    solicitanta lor ocupatie vor avea adesea rezultate
    dezastruoase.

    Cu Steve Carrell hotarat sa paraseasca “The Office”, iata ca NBC
    ar putea compensa scaderea in popularitate a faimosului serial
    bazat pe originalul omonim din Marea Britanie cu un nou proiect de
    sitcom “cu angajati”, deocamdata nenumit, despre o femeie care-i
    ajuta pe ceilalti sa-si schimbe cu cat mai putina bataie de cap
    locul de munca. Sitcomul a starnit deja o batalie a ofertelor
    castigata de NBC, iar creatoarea este nimeni alta decat Kari Lizer,
    producatoarea din spatele succesului “The New Adventures of Old
    Christine”, care i-a adus Juliei Louis-Dreyfus un premiu Emmy in
    2005. Zvonurile de la Hollywood spun ca actrita, mai cunoscuta
    pentru rolul lui Elaine din unanim apreciatul “Seinfeld”, este
    perfecta pentru rolul principal din noul serial, prin urmare s-ar
    putea s-o revedem pe micul ecran de la anul. Cel mai popular serial
    de comedie al celor de la HBO a fost “Totul despre sex”, iar de la
    terminarea acestuia (si evadarea protagonistelor pe marele ecran)
    testosteronul a dominat complet genul comic pe acest canal TV.

    Lucrurile se pot schimba datorita lui Tea Leoni, care ar putea
    reveni la sitcom cu un proiect despre moda, cu titlul provizoriu
    “Primavara/Toamna”. Leoni ar trebui sa interpreteze o femeie cu
    puternice legaturi cu lumea modei din New York si jumatate al unui
    parteneriat disfunctional cu o alta protagonista, a carei viziune
    despre viata, familie si dragoste este diametral opusa fata de cea
    a personajului lui Leoni. Autoarea scenariului este Kate Robin,
    fosta scenarista si producatoare pentru premiatul “Sub Pamant
    SRL”.

  • De ce nu se vad sperantele revenirii industriei auto in 2011

    La inceputul anului 2008, cu putin timp inainte ca valul crizei
    sa ajunga la noi, dealerii de masini se intreceau in estimari, care
    mai de care mai optimiste. Vanzarile de automobile ar fi urmat sa
    atinga 400.000 sau chiar 500.000 de unitati in 2009 si 2010. Cu
    putin peste 100.000 de masini noi vandute, nici macar sistemul
    primelor de casare, cunoscut sub numele de programul “Rabla”, nu va
    reusi anul acesta sa opreasca declinul pietei, fiind al treilea an
    consecutiv de scadere.

    Iar pentru ca peisajul prabusirii pietei auto sa fie si mai
    explicit, trebuie avut in vedere ca in anul 2007, ultimul de
    crestere, fusesera vandute peste 350.000 de masini noi.”Pana acum,
    vanzarile de masini au fost sustinute de programul Rabla. De
    acelasi program vom avea nevoie si anul viitor pentru a sustine
    piata (macar – n. red.) la acelasi nivel”, a spus Fabrice
    Cambolive, directorul comercial pentru marcile Dacia, Renault si
    Nissan in cadrul Group Renault Romania. Intr-adevar, la nivelul
    primelor noua luni din acest an una din doua masini vandute pe
    piata locala a fost achizitionata utilizand voucherele cu valoare
    nominala de 3.800 de lei pe care le primesc cei care caseaza o
    masina veche.

    Potrivit lui Cambolive, ar fi totusi cateva semne pozitive in
    piata. Astfel, unele dintre firme au reluat achizitiile de masini,
    ceea ce reprezinta un indicator de revenire a pietei, iar comenzile
    pentru vehicule comerciale sunt peste cele de anul trecut. Dar
    aceste semne pozitive s-ar putea traduce intr-o revenire a pietei
    cel mai devreme anul viitor.Nu mai surprinde astfel aproape deloc
    faptul ca Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile
    (APIA) a decis anularea pentru a doua oara consecutiv a Salonului
    International de Automobile Bucuresti.

    Evenimentul era programat sa aiba loc din doi in doi ani, insa
    ultima editie a avut loc in anul 2007. “Preferam sa ne concentram
    resursele financiare in directia sprijinirii partenerilor din
    retelele de distributie, in continuarea consecventa a proceselor de
    scolarizare si training pentru personal si in lansarea si
    prezentarea de modele noi in toate showroomurile de marca”, a
    explicat Brent Valmar, seful Porsche Romania, cel mai mare
    importator de masini. In acest context, cei mai multi dintre
    dealerii de masini vad o revenire a vanzarilor abia in 2012, in
    contextul in care piata auto isi va incetini declinul, de la -50%
    in 2009 la -25% in 2010 si se va stabiliza in 2011.

    “Abia 2012 va fi primul an de crestere, dar vom avea nevoie in
    continuare de programul «Rabla». Daca conditiile raman la fel, vom
    atinge in 2011 acelasi volum ca in acest an. Altfel, va trebui sa
    existe o crestere in a doua parte a anului, pentru a compensa
    scaderea din prima”, a spus Fabrice Cambolive. Daca pentru
    vanzarile de masini anul 2010 pare pierdut, nu acelasi lucru se
    intampla in cazul productiei. Dacia va atinge maximul istoric la
    Mioveni, ajungand ca mai mult de trei sferturi din productie sa fie
    exportata. Adica exact situatia inversa fata de acum sapte-opt ani,
    cand producatorul depindea aproape in intregime de vanzarile de pe
    piata romaneasca.

    La fabrica Ford lucrurile nu stau la fel de bine, producatorul
    american anuntand ca amana cu aproape un an lansarea in productie a
    modelului B-Max, care va fi produs in exclusivitate in cadrul
    unitatii pe care a cumparat-o la Craiova. Iar amanarea are impact
    direct asupra altor investitii ale producatorilor de componente,
    viitori furnizori ai uzinei din Oltenia.

    Valmar aduce in discutie si cea mai importanta problema pe care
    companiile active in domeniul auto o au in prezent: lipsa
    lichiditatilor. “Dealerii s-au confruntat cu dificultati ce au ca
    punct de pornire scaderea volumelor de vanzari de masini noi si de
    ocazie, reducerea activitatii in service, gradul relativ mare de
    indatorare catre banci in urma investitiilor facute in ultima
    perioada si presiunea pe cashflow.” Cu spectrul insolventei sau al
    falimentului, dealerii auto – in mare parte afaceri de familie –
    sunt nevoiti acum mai mult ca niciodata sa invete management. Iar
    cei ale caror afaceri vor fi rezistat pana in 2012, vor putea sa se
    retraga linistiti. Pentru ca odata cu profiturile ar putea reveni
    si ofertele de cumparare de la dealerii din strainatate.

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.