BusinessMagazin

Blog

  • Din nou despre statistici

    Stiam datele pe dinafara, de la serie si numar pana la codul
    numeric personal, dar asta nu ii impiedica niciodata pe politisti
    sa verifice, prin statiile de emisie-receptie pe care le aveau,
    toate datele mele din buletin si sa imi dea amenda aferenta.

    Momentul culminant a fost cand, in urma verificarilor, unul
    dintre agenti a inteles in timpul convorbirii cu colegul sau de la
    sectie ca stateam la apartamentul 54, desi scara de bloc in care
    locuiam avea doar 4 apartamente (numerotate de la 1 la 4,
    bineinteles). Orice incercare de a-l face sa inteleaga acest lucru
    a fost zadarnicita de comentarii care de care mai vehemente din
    partea lui, culminand, ca intr-un banc, cu intrebarea: “Cine stie
    mai bine unde stai: tu sau biroul de evidenta a populatiei?”.

    Aceasta remarca este tot mai actuala, si cred ca sintetizeaza
    cel mai bine ceea ce (ni) se intampla, intr-o vreme cand deciziile
    se iau pe baza unor date care de care mai eronate.

    Niciun administrator din lume nu poate lua o decizie buna fara
    sa aiba acces la cateva date certe si parametri corecti. Sigur,
    poate nimeri o decizie buna sau, asa cum experienta anilor
    2003-2008 a demonstrat, poate nimeri un context economic in care
    aproape orice decizie ar lua ar avea rezultate peste asteptari.

    Insa vremurile pe care le traim impun mai mult ca niciodata
    cunoasterea datelor fundamentale.

    Eric Schmidt, seful celei mai importante companii din “noua
    lume”, Google, spunea in vara aceasta la o conferinta ca la fiecare
    doua zile apar informatii de circa 5 EB (adica
    5.000.000.000.000.000 de MB) adica la fel de mult cat a fost creat
    de la inceputurile omenirii si pana in 2003.

    Sigur, seful Google lasa impresia ca motorul de cautare este
    unul dintre cei care ii ajuta pe manageri si oameni de rand
    deopotriva sa gaseasca ceea ce le este folositor in tot acest
    context.

    Dincolo de Google, intervin companiile de cercetare de piata,
    companiile de consultanta, analistii, ziaristii, “detectivii de
    date”, spionii economici sau grupurile de cercetatori si profesorii
    universitari. Toti ofera – gratis sau contra cost – servicii de
    “filtrare” a informatiilor relevante.

    Tot ce trebuie sa faca un manager este SA INTELEAGA aceste
    informatii. Sau macar sa isi angajeze un traducator, care sa
    inteleaga pentru el si, eventual, sa ii puna aceste informatii
    intr-un format pe care el il intelege si pe care il poate folosi in
    luarea deciziei.

    Iar acest sistem poate fi folosit (si ar fi indicat sa fie asa)
    nu de un manager de companie, ci si de oricine are de administrat o
    afacere, un club sportiv, un sector al unui oras ca Bucurestiul sau
    o tara.
    O carte aparuta in anul 2003, Moneyball, reda povestea unei echipe
    de baseball – Oakland Athletics -, care, in lipsa resurselor
    financiare ale concurentilor bogati, decide sa selecteze jucatori
    si sa faca transferuri pe baza datelor statistice ale jucatorilor
    din ultimii ani si nu a flerului pe care il au in general
    antrenorii sau a recomandarilor jucatorilor si scouterilor.

    Iar rezultatele obtinute de Billy Beane, seful clubului de
    baseball, au facut ca in urmatorii ani multi dintre concurentii sai
    mai bogati sa adopte acest sistem de analiza statistica a
    jucatorilor. Iar anul viitor, odata cu aparitia filmului Moneyball,
    rolul lui Billy Beane va fi jucat de Brad Pitt.

    MIT, una dintre cele mai importante institutii de invatamant din
    SUA, organizeaza anual o conferinta dedicata analizei datelor in
    domeniul sportului, unde alaturi de sefi de cluburi de baseball,
    fotbal si baschet participa si asa-numiti vorbitori de pe lista A,
    cum este cazul lui Malcolm Gladwell.

    Pasiunea pentru statistici l-a facut celebru si pe Alan
    Greenspan, fostul sef al Rezervelor Federale, cel care a creat de-a
    lungul timpului modele econometrice care se bazau pe tot felul de
    corelatii intre diversi indicatori. Si, mai important, relatiile
    dintre diferitii indicatori statistici puteau da indicii privind
    viitoarele evolutii ale economiei. Iar in functie de acestea, un
    guvernator de banca centrala putea lua decizii care salvau sau
    ingropau o tara din punct de vedere economic.

    In Romania, prea putini dintre ministri, secretari de stat,
    prim-ministri sau chiar presedinti stiu sa interpreteze o
    statistica. Mai dramatic, nici macar consilieri capabili sa
    inteleaga economia si mecanismele ei si sa le traduca aceste
    informatii statistice nu prea au. Iar cand au oameni capabili sa
    inteleaga economia, calitatea datelor statistice este mai degraba
    hilara, cea mai buna dovada fiind numarul de bugetari, care in
    functie de autoritatea care il raporteaza variaza simtitor si, de
    cele mai multe ori, nu are nicio legatura cu realitatea. Ne mai
    miram atunci ca luna de luna apar facturi neachitate la sanatate
    sau ca efectele oricaror masuri difera fundamental de estimari? Cu
    argumente de genul celui folosit de politistul de care va spuneam
    la inceputul comentariului sau cu abordari superioare, precum cea
    in care guvernatorul Isarescu trage la raspundere presa (mai exact
    pe colegii de la Mediafax) pentru ca pune intrebari delicate intr-o
    vreme delicata nu vom ajunge nicaieri. Sau, din contra, exact acolo
    vom ajunge.

  • Al treilea razboi mondial

    La 11 noiembrie 2010, data la care scriu acest text, a izbucnit
    al treilea razboi mondial, asa cum a prezis batrana aceea din
    Bulgaria sau Nostradamus sau cine s-a mai ocupat cu previziuni
    razboinice. Data am ales-o doar pentru relevanta tabloida, pentru
    ca si pana acum s-au purtat lupte importante. Este un razboi
    economic, diferit de cele purtate pana acum – biete incrancenari
    comerciale sau pe vreun petec de influenta. Vorbim aici de o
    repozitionare globala, pe fondul crizei, cu miscari economice,
    politice si sociale. O sa exemplific in continuare.

    Saptamana trecuta cateva mari televiziuni americane au ales sa
    nu prezinte un clip publicitar despre datoria publica americana.
    Materialul a fost produs de Citizens Against Government Waste, un
    ONG care sustine limitarea cheltuielilor guvernamentale si prezinta
    o clasa de studenti chinezi care studiaza, in Beijingul anului
    2030, caderea marilor imperii ale lumii – Grecia antica, imperiul
    roman sau… Statele Unite. In istoria alternativa a clipului,
    americanii sunt datori vanduti chinezilor si lucreaza pentru ei;
    “Au renuntat la principiile care le-au facut marete. America a
    incercat sa cheltuiasca si sa impoziteze cetatenii, pentru a iesi
    din marea recesiune. Noi am detinut o mare parte din datoriile lor,
    asa ca acum lucreaza pentru noi”, spune profesorul.

    Mesajul poate parea naiv, dar pus in contextul international
    capata cu totul alta relevanta.

    Sa-l privim prin prisma ratingurilor Dagong. La 26 septembrie,
    intre prima si a doua retrogradare a ratingului american, puternica
    Securities and Exchange Commission refuza sa recunoasca celor de la
    Dagong statutul de agentie de rating nationala. La 4 noiembrie
    Dagong a recidivat si reduce din nou ratingul american pentru
    datoria pe termen lung de la AA la A plus. Pentru curiosi, spun ca
    agentia chineza acorda Romaniei BB, un rating mai slab comparat cu
    modul in care suntem vazuti in prezent de Moody’s, S&P sau
    Fitch. Tot pentru curiosi, Rusia, Brazilia, India sau Venezuela
    sunt mai bine vazute decat in Occident. Agentia chineza mizeaza in
    special pe capacitatea statelor de a crea avutie si pe dimensiunea
    rezervelor nationale. Priviti demersurile agentiei chineze si
    importanta pe care i-o acorda SEC prin prisma urmatoarelor valori:
    in al treilea trimestru al anului companii chineze au incasat 76%
    (peste 40 de miliarde de dolari) din ofertele publice de actiuni
    din intreaga lume, iar 83% din ofertele publice au mers la companii
    asiatice. Companiile europene au incasat in aceeasi perioada 3,1
    miliarde dolari.

    Luna octombrie a adus ceea ce presa internationala a denumit
    razboiul valutelor, dar si pe cel al pamanturilor rare. Primul a
    fost cap de lista pe agenda reuniunii G-20 de la sfarsitul
    saptamanii trecute si este un subiect care a implicat inclusiv
    fluturari occidentale ale introducerii standardului aur – o idee
    din categoria “romani pe Luna”. Metalele rare, controlate in
    proportie de 97% de aceeasi omniprezenta China si supuse in prezent
    unui soi de embargo, pe criterii de mediu, chipurile, l-au facut pe
    Hans-Peter Keitel, seful BDI – federatia industriilor germane – sa
    observe ca acestea “au devenit o problema geopolitica care are
    nevoie de implicarea politicienilor”, in timp ce analistii japonezi
    vorbesc de resursele care ar putea deveni “armele economice ale
    secolului XXI”.

    Daca e sa privim avantul preturilor aurului, argintului,
    graului, bumbacului sau materiilor prime si impactul pe care il au
    aceste evolutii asupra economiilor lumii, armele s-au declansat
    deja.

    Nu scriu toate acestea ca parte a unui scenariu conspirationist,
    ci pentru ca astept de la autoritatile romane sa ne plaseze undeva
    in scenariul razboiului economic; rusii nu mai exporta grau pentru
    a-si asigura necesarul de paine. La noi Valeriu Tabara
    contabilizeaza exporturile, dar stie cum stam in ansamblu, daca
    exista furaje pentru animale si grau pentru paine? Face ministrul
    scenarii cu exporturi de grau furajer la 200 de dolari si importuri
    de grau de panificatie la preturi de 400 de dolari tona? Facilitati
    pentru cultivatori sau crescatorii de animale, fie ele si din
    credite angajate cu dobanda mai mare de 7%, daca tot a ajuns carnea
    la preturi nemaivazute? Poate putem specula in folosul nostru
    conflictul pamanturilor rare si foamea lumii de aur, argint sau
    bumbac, se ocupa cineva de asta? Eventual ministrul dezvoltarii?
    Sunt stocuri de carburanti pentru iarna? Gaze pentru combinatele
    chimice si petrol pentru rafinarii? NU conteaza ca sunt sau nu
    private, pentru ca rafinariile si combinatele inseamna bani la
    buget!

    Cum vor resimti institutiile financiare din Romania razboiul
    valutelor? Cum se repozitioneaza Romania pe harta intereselor
    economice, in conditiile in care chiar in sanul Maicii Europe
    fiecare stat incearca sa se descurce pe cont propriu, protejandu-si
    comertul, companiile, investitiile, iar interesul comun european nu
    depaseste amabile strangeri de mana si zambete politicoase. Franta
    si Spania isi protejeaza campionii economici de preluari ostile,
    iar nemtii analizeaza schimbarea legislatiei in domeniu. Industria
    iaurtului face parte din cele 11 sectoare socotite strategice de
    catre Paris si unde orice preluare este vizata direct de oamenii
    lui Sarkozy. Optiunea pune serioase piedici celor de la Pepsi care
    ravnesc de mult timp la Danone. In Spania, E.ON a renuntat sa mai
    cumpere Endesa dupa o lunga perioada de piedici guvernamentale.

    In spatele meu, la un televizor, presedintele Basescu vorbeste
    de crestere economica in 2011.

  • Afacerea cauciucurilor de iarna obligatorii – cifrele unui superbusiness

    gandul va prezinta “povestea” cauciucurilor de iarna, incepand
    cu momentul in care Ancai Boagiu, ministrul Transporturilor, i-a
    venit ideea, continuand cu ce s-a intamplat saptamana trecuta cu
    vanzarile de cauciucuri si incheind cu motivele pentru care aceasta
    obligatie nu avea cum sa fie aplicata incepand de acum. “Acum o
    luna, in timp ce veneam din Poiana Brasov inspre Bucuresti, au
    inceput sa cada cativa fulgi de zapada. Brusc, au inceput
    ciocnirile intre masini. M-am enervat, i-am sunat pe cei de la
    Compania de Drumuri si i-am luat la intrebari. Le-am zis ca ii dau
    afara daca nu iau masuri urgente. Ei mi-au spus ca nu e vina lor,
    pentru ca toata lumea are cauciucuri de vara. Asa mi-a venit
    ideea”, a declarat pentru gandul Anca Boagiu, cu putin timp inainte
    sa anunte ca s-a razgandit si ca obligativitatea nu se aplica decat
    de anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum va arata autostrada care va taia Bucurestiul si va trece pe sub Dealul Parlamentului

    Traseul viitoarei autostrazi incepe din Piata Victoriei, trece
    pe strazile Buzesti, Berzei, Mircea Vulcanescu, Calea Plevnei,
    Vasile Parvan pana la Podul Hasdeu, unde intra in subteran si iese
    in apropiere de Piata Cosbuc, bulevardul Tudor Vladimirescu, Rahova
    si ajunge la Piata Progresu.

    “A inceput cea mai mare operatiune urbana din ultimii 20 de ani.
    Exista doua etape, prima a inceput cu amenajarea Berzei de la Piata
    Victoriei pana la strada Occidentului, unde linia de tramvai si
    strada vor fi terminate in acest an. Este un bulevard cu cate trei
    benzi pe sens, cu doua linii de tramvai. Urmeaza segmentul din
    Berzei cu Calea Grivitei, pana la Vulcanescu”, a declarat primarul
    general al Capitalei, Sorin Oprescu. Prima faza a lucrarilor, care
    cuprinde tronsonul Piata Victoriei-Vasile Parvan, se va incheia cel
    mai tarziu in iunie 2011.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile straine au taiat din cheltuielile de cazare ale expatilor in
    Romania, astfel incat acestia au la dispozitie lunar cel mult 1.600
    de euro pentru apartamentele cu 2-3 camere, cu 10-15% mai putin
    fata de anul trecut, informeaza Gandul. “Am salvat leul prin
    taierea salariilor”, sustine deputatul Varujan Pambuccian, convins
    ca anul trecut “am plecat pe o cale gresita cand am ales, intre o
    abordare economica si una monetarista, una monetarista”.

    Daca nici salariile bugetarilor si nici cele din sectorul privat nu
    vor creste la anul, atunci sansele de a creste consumul sunt foarte
    mici sau chiar zero, afirma Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, citat
    de Evenimentul Zilei. Inregistrarea firmelor va fi
    simplificata, iar costurile de publicitate vor fi reduse, potrivit
    unui proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei care prevede
    ca procedura de inregistrare sa fie unitara pentru toate
    categoriile de persoane fizice si juridice.

    Adevarul cauta sa afle cine sunt vinovatii pentru amenda de peste 41 de milioane de euro aplicata
    Romaniei de UE     pentru folosirea incorecta a fondurilor europene
    pentru agricultura, insa autoritatile dau din colt in colt si spun
    ca vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului. Pentru ca
    fotbalul este atat de popular in Romania, amenajarea unui teren
    sintetic a devenit in numai cativa ani o afacere extrem de
    profitabila.

    Frunza de la brandul turistic al Romaniei este
    un succes, sustine ministrul Elena Udrea, care se declara
    nemultumita, potrivit Romaniei Libere, de “barajul mediatic”
    care o impiedica sa arate cate lucruri bune se fac in Ministerul
    Turismului. Energia eoliana este bazata pe o tehnologie care nu a
    atins inca maturitatea si care, din acest motiv, nu poate
    supravietui decat din subventii de stat, declara omul de afaceri
    Dinu Patriciu.

    Copiii sunt noua tinta a instructorilor de schi si a proprietarilor
    de pensiuni montane, care organizeaza iarna aceasta tabere de schi la tarife incepand de la 318
    euro pe saptamana, anunta Ziarul Financiar. Fondul
    Proprietatea a ajuns sa fie “listat” pe internet, la Viena sau
    Frankfurt, numai la Bursa nu, creand o oportunitate de castig
    pentru entitati fara nicio legatura cu procesul de despagubire a
    fostilor proprietari.

  • Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”

    “Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
    vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
    ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
    Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
    referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
    sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
    farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
    intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
    profitului, ca intr-un magazin obisnuit.

    Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
    care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
    timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
    farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
    Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
    pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
    luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
    scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
    terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
    tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
    reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
    se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
    medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
    pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
    la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
    surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
    motive lesne de inteles.

    In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
    produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
    casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
    faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
    intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
    franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
    vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
    afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
    umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
    sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
    vrei sa fii si onest, mori!”

    Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
    Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
    contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
    prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
    cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
    recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
    multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
    ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
    venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
    CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
    farmacii Sensiblu.

    El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
    normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
    (brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
    anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
    influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
    alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
    brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
    contin aceeasi substanta activa.

  • De ce au devenit angajatii dependenti de bonurile de masa

    La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini
    platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care
    stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le
    scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul
    din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des,
    atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au
    incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la
    salariu a atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din circa
    4,2 milioane de angajati, peste doua milioane primesc bonuri de
    masa de la companiile la care lucreaza. Aceste tichete sunt insa
    oferite doar in mediul privat.


    Si numarul magazinelor care accepta aceasta modalitate de plata
    este mare. “Tichetele emise de Edenred sunt acceptate in 50.000 de
    magazine afiliate din toata tara”, spune Iulian Alexe, directorul
    de marketing si comunicare al emitentului de tichete Edenred,
    fostul Accor Services, cel mai mare jucator de pe piata
    tichetelor.


    De altfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masa
    reprezinta cel mai oferit beneficiu de companiile din Romania – 89%
    dintre companiile chestionate spun ca includ acest beneficiu in
    pachetul extrasalarial al angajatilor si cam asa au stat lucrurile
    si in anii trecuti, cand, in medie, procentul ajungea la circa 75%.
    Atractia acestui tip de beneficii tine de facilitatile fiscale pe
    care le ofera. Astfel, tichetele de masa, tichetele de vacanta si
    tichetele – cadou au adus importante beneficii fiscale companiei
    care le ofera, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit
    si scutite de la plata contributiilor social-salariale si
    social-patronale. Incepand cu luna iulie, legea a fost modificata,
    iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16%,
    corespunzatoare impozitului pe venituri din salarii, platibil de
    angajat.


    Initiativa a fost in mod repetat criticata de angajati si
    angajatori deopotriva, insa in destul de putine cazuri a
    reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masa din
    pachetul de beneficii.

    Raman, chiar si asa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe
    care le pot oferi angajatorii, iar angajatii le pun in topul listei
    de preferinte tocmai datorita accesului imediat si foarte putin
    conditionat in ceea ce priveste utilizarea lor. La o valoare fixa
    de 8,72 de lei pentru un tichet de masa si, in general, la 22 de
    bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumparaturi si
    umple cosul cu produse necesare pentru o saptamana sau doua. Cei
    192 de lei reprezinta, in cele din urma, o suma destul de mica, asa
    ca, in cazul celor mai multi angajatori, tichetele de masa
    reprezinta doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale,
    completat de alte produse sau servicii, precum asigurarile de
    sanatate sau primele acordate la ocazii speciale.

  • Romania. 600.000 de studenti. Bani de la parinti. Joburi putine. Ce e de facut?

    Ce face o tanara de 21 de ani intr-un magazin de telefoane
    mobile, la ora pranzului? “Daca se poate, vreau mai multe minute
    seara. Si sa nu fie nici prea scump.” Dorinta Irinei, studenta la
    jur-nalism, e fireasca: vrea sa-si sune prietenii ca sa iasa la suc
    seara si sa stea la povesti. Mai ales ca zilele ei sunt parca trase
    la indigo. “Nu mi-as pierde serile cu prietenii, dar altceva nu
    gasesc de facut. Cu scoala ma descurc bine, iar in rest ce sa mai
    fac?”, se intreaba fata, in timp ce cauta prin agenda telefonului
    numarul Catalinei, prietena ei de la Stiinte Economice si cea care
    ii tine cel mai frecvent companie in cafenelele din centru.


    Desi a incercat sa-si gaseasca serviciu de luni bune, cautarile
    Irinei au fost in zadar, iar in lipsa altor ocupatii, cum spune,
    nu-i ramane decat sa mai “copilareasca”. Oricum, studenta nu s-a
    preocupat sa-si caute de lucru in alte domenii decat cel pentru
    care se pregateste. “Inca n-am ajuns la o stare de disperare ca sa
    ma interesez de orice fel de job, dar daca o sa se-ntample, imi
    maresc aria de cautare.” Pe peronul statiei de metrou, Irina
    marturiseste ca nu ar munci pentru mai putin de 1.200 de lei pe
    luna, insa vede angajarea aproape imposibila in aceasta perioada.
    Tanara invoca numarul prea mic de locuri de munca si concurenta
    extrem de ridicata, insa vede drept avantaj faptul ca angajatorii
    sunt dispusi sa caute tineri pe care ii pot modela dupa propriul
    plac, daca isi doresc un suflu nou in companie.


    200.000 de studenti lucreaza


    In pregarirea articolului de fata, i-am intrebat pe cititorii
    www.businessmagazin.ro daca ar trebui sau nu sa munceasca
    studentii. Opiniile au fost impartite, insa cu totii au fost de
    acord ca a gasi un job in aceasta perioada, pentru un absolvent,
    dar mai ales pentru un student, e o misiune foarte dificila.
    “Studentul trebuie sa invete, trebuie sa i se acorde posibilitatea
    sa aprofundeze materiile care ii asigura un viitor stabil. Dar
    avand in vedere ce ne rezerva Romania zilelor noastre, este putin
    probabil ca un student sa se dedice doar studiului, atata timp cat
    cheltuielile cu scoala, cele de bloc, mancarea si chiria ii bat la
    usa in fiecare luna.” E comentariul lui Andrei Iacob, reactie la
    opinia redactorilor BUSINESS Magazin care discutau cu argumente pro
    si contra angajarea de pe bancile scolii.


    Conform Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca, circa
    338.000 de tineri sub 23 de ani erau angajati, la nivel national,
    in acest an. Cata vreme circa trei tineri din patru ajung la de la
    liceu la facultate, putem estima ca aproximativ 200.000 de studenti
    ar avea in momentul de fata serviciu, cu stagiu complet sau
    part-time. Pentru mai multa acuratete, am trecut aceasta cifra si
    prin filtrele specialistilor din agentiile de recrutare
    specializate pe acest sector.


    Dragos Gheban, Business Development Manager al Catalyst
    Solutions, observa ca datele primite de la ANOFM corespund in mare
    masura cu estimarile sale. Doar ca procentul de 20-30% dintre
    studenti care lucreaza cu forme legale trebuie privit pe doua
    paliere: pe de-o parte, in functie de orasul unde locuiesc, iar pe
    de alta parte, dupa specificul facultatii: “In Bucuresti, ponderea
    celor care lucreaza urca inspre 30%, in timp ce in orasele din
    provincie ajunge la doar 15%. Sunt mai putini la Politehnica sau
    Medicina, dar mai multi in domeniile economic si al stiintelor
    sociale”.Explicatia e ca in Bucuresti sunt mult mai multe companii
    care presteaza servicii, deci care au nevoie de tineri, fata de
    provincie, unde e mai dezvoltat sectorul de productie, deci nu e o
    nevoie atat de mare de absolventi sau de persoane cu studii
    superioare.


    “Cei din provincie care raman aici peste vara isi cauta de
    regula de lucru. Si, dupa ce vad ca au un venit luna de luna, nu
    mai vor sa renunte la el”, spune Ionut Poenaru, seful Uniunii
    Studentilor din Romania. In timpul facultatii insa, foarte putini
    se angajeaza in domeniul pentru care se pregatesc, criteriu care
    incepe sa conteze abia la master. “Crede-ma ca, din zece studenti,
    daca lucreaza unu in domeniul in care a studiat e foarte bine”,
    adauga tanarul. Irina, la randul ei, declara ca o sa se lupte pe
    cat posibil sa-si gaseasca de lucru cat mai aproape de domeniul
    pentru care se pregateste. Deocamdata, in lipsa unui loc de munca
    in presa, a ales sa lucreze la un site pe domeniul culinar. “Castig
    20 de lei pe articol si in plus muncesc si de acasa. E o solutie
    foarte practica sa castig niste bani, dar nu prea e de
    perspectiva.”

  • Programul turistic “Inscrieri timpurii”, editia de iarna, prelungit pana la 1 decembrie

    Aceasta este prima editie de iarna a programului lansat de ANAT
    in 2009, in parteneriat cu patronatele hoteliere alaturi de
    celelalte organizatii din turismul romanesc. Pachetele sunt
    disponibile din septembrie, iar termenul limita initial era 15
    noiembrie.In program s-au inscris circa 50 de hoteluri de 2, 3 si 4
    stele din statiuni montane (Arieseni, Busteni, Gura Humorului,
    Poiana Brasov, Predeal, Sinaia etc), balneare (Baile Olanesti,
    Covasna), zone de turism rural (Maramures, Bucovina, Marginimea
    Sibiului, Bran-Moieciu, Valea Mare) sau Litoral (Eforie Nord,
    Mamaia).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un grup iranian a preluat Daewoo Electronics, pentru 520 milioane de dolari

    Entekhab a concurat cu grupul suedez Electrolux pentru preluarea
    Daewoo Electronics, companie care a avut rezultate slabe in ultimii
    ani.Daewoo Electronics a fost infiintata in 1999, in momentul
    divizarii conglomeratului sud-coreean Daewoo, si include productia
    de electrocasnice ca frigidere, masini de spalat, cuptoare cu
    microunde sau televizoare.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro