BusinessMagazin

Blog

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Măriuca Talpeş, Cofondator Bitdefender; fondator şi CEO, Intuitext

    BIO

    Măriuca Talpeş este una dintre cele mai cunoscute femei din businessul românesc, cu un impact major în tehnologie şi educaţie. A construit, alături de soţul său, compania de soluţii de securitate informatică Bitdefender – brand românesc de renume internaţional. În prezent, este CEO al Intuitext, companie axată pe digitalizarea educaţiei şi dezvoltarea de manuale şcolare. Este o voce activă în transformarea sistemului educaţional românesc şi unul dintre iniţiatorii proiectului Edu Networks, lansat în 2019, cu obiectivul ambiţios de a aduce România în top zece sisteme educaţionale din Europa până în 2030. Măriuca Talpeş se concentrează pe educaţia preuniversitară şi urmăreşte atent provocările şi oportunităţile pe care le aduce apariţia inteligenţei generale artificiale (AGI). Ea susţine că acest progres tehnologic – estimat de specialişti precum Shane Legg (DeepMind/Google) ca posibil până în 2028 – va transforma profund educaţia şi va necesita o adaptare rapidă a sistemelor actuale. În contextul unui deficit estimat de peste 55 de milioane de profesori la nivel global şi a unei crize accentuate în România, Măriuca vede în AI o soluţie reală pentru învăţarea personalizată a fiecărui copil. Consideră că noile tehnologii, mai ales cele lansate odată cu valul ChatGPT, pot deveni asistenţi valoroşi în procesul de învăţare, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Prin activitatea sa, contribuie activ la reconstrucţia unei educaţii centrate pe elev, cu ajutorul inovaţiei, leadershipului şi tehnologiei.

     


     

  • Bolojan, huiduit şi la Catedrală: „Huo! La puşcărie”

    A treia zi de huiduieli pentru premierul Ilie Bolojan. Şeful Guvernului a fost huiduit de mulţime, duminică, la sfinţirea Catedralei Neamului, după ce, cu doar o zi în urmă, a fost huiduit, la Carei, iar la Iaşi, cu două zile în urmă, Ilie Bolojan a avut parte de acelaşi tratament.

    „Huo! La puşcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoţule! Dă-ţi demisia că nu te mai vor românii! Demisia, seriosule! Aţi tăiat salariile oamenilor”, i-au strigat duminică protestatarii premierului.

    După ce mai mulţi români l-au huiduit pe Ilie Bolojan la Carei, cu ocazia Zilei Armatei Române, premierul a mărturisit că nu are „niciun fel de problemă”.

    „Nu vă faceţi griji. Ascultaţi-mă. Eu sunt obişnuit cu aceste lucruri. N-am probleme din astea. Înţelegeţi? N-am niciun fel de probleme”, a spus şeful Executivului.

    Potrivit Gândul, miniştrii Ionuţ Moşteanu şi Oana Ţoiu au fost întâmpinaţi de huiduieli din partea unui grup de participanţi. În timp ce miniştrii Apărării şi Externelor părăseau locaţia şi se îndreptau spre hotelul Marriott, unii dintre cei prezenţi au scandat lozinci precum: „Huo! Hoţii! Aveţi 7%! Aţi vândut România, trădătorilor! Demisia! Hoţii În Ucraina, băi!”.

  • Un nou pol rezidenţial prinde contur în est: un proiect vândut integral şi altul de 18 hectare intră în linie dreaptă

    Compania controlată de Ionuţ Negoiţă a finalizat vânzarea ansamblului cu 1.336 de apartamente HILS Brauner şi continuă investiţiile în zona Industriilor-Republica, unde dezvoltă cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Bucureştiului. Dezvoltatorul, care a livrat până acum aproximativ 12.000 de unităţi rezidenţiale, are în pipeline terenuri suficiente pentru mii de apartamente în următorii 20 de ani şi se extinde către nord, în zona Pipera, menţinând focusul pe zone cu infrastructură dezvoltată, în special în proximitatea metroului.

     

    HILS Development accelerează ritmul de dezvoltare pe piaţa rezidenţială bucureşteană, pariind pe o strategie clară de extindere în zone cu infrastructură solidă şi viziune pe termen lung asupra evoluţiei Capitalei. Compania controlată de antreprenorul Ionuţ Negoiţă a anunţat finalizarea vânzărilor pentru ansamblul HILS Brauner, un complex de opt blocuri cu 1.336 de apartamente în zona Theodor Pallady, marcând astfel al treilea proiect vândut integral din portofoliul său, alături de HILS Pallady şi HILS Splai.

    „Am gândit acest proiect pentru o generaţie care pune preţ pe confort, proximitate şi echilibru, iar ritmul vânzărilor arată că aceste valori se regăsesc şi în alegerile cumpărătorilor”, a declarat Bogdan Bălaşa, general manager HILS Development, într-un interviu oferit în cadrul evenimentului ZF Office & Residential Summit 2025. Complexul HILS Brauner, care adăposteşte acum peste 2.500 de locuitori, include spaţii verzi de peste 8.500 de metri pătraţi, locuri de joacă, zone de relaxare, teren de fotbal, o cafenea şi o parcare supraetajată pe opt niveluri cu 1.363 de locuri.

     

    Strategia zonelor cu infrastructură dezvoltată

    Filozofia de dezvoltare a HILS se concentrează pe identificarea zonelor cu potenţial ridicat, în special cele dotate cu infrastructură solidă de transport. „Zonele cu infrastructură dezvoltată sunt zone cu potenţial şi mă refer aici în mod special la infrastructura de transport”, explică Bălaşa. Compania a fost printre pionierii dezvoltării rezidenţiale în zona de est, în Pallady, anticipând încă din 2008 că extinderea metroului până la staţia Anghel Saligny va cataliza dezvoltarea rezidenţială a zonei. “Am observat că dacă eşti la mai puţin de un kilometru de o staţie de metrou, acea zonă este extrem de tentantă din punctul de vedere al dezvoltării rezidenţiale”, adaugă managerul HILS. Această proximitate faţă de transportul în comun devine un criteriu esenţial în selecţia terenurilor pentru dezvoltare, combinată cu densitatea urbană ridicată şi accesul la facilităţi comerciale şi spaţii verzi.

    Următorul mare pariu al companiei este zona Industriilor-Republica, unde HILS dezvoltă pe 18 hectare cel mai mare proiect de regenerare urbană din estul Bucureştiului. „Credem că această zonă se va dezvolta după modelul zonei Pallady”, anticipează Bălaşa. Prima fază a proiectului HILS Republica, cu 369 de apartamente, a fost finalizată în vara acestui an, iar a doua fază, care va demara probabil la finalul anului, va include aproximativ 370 de apartamente şi, mai important, o componentă comercială substanţială.

     

    Viziune integrated: mixed-use devine regula

    HILS Development se îndreaptă decisiv către conceptul de dezvoltare mixed-use, abandonând modelul tradiţional al blocurilor izolate. “Cred că a trecut era în care construiai doar nişte blocuri şi lăsai undeva separat tot ceea ce înseamnă facilităţi”, subliniază Bălaşa. “Acum trebuie să vii cu o viziune integrată, trebuie să faci proiecte rezidenţiale mixed-use cu facilităţi integrate pentru a crea comunităţi şi pentru a fi competitiv în această piaţă rezidenţială care se profesionalizează din ce în ce mai mult.”

    La HILS Republica, faza a doua va include un retail park de aproximativ 8.000-10.000 de metri pătraţi, cu supermarket, restaurant, cafenea, magazin de home deco, farmacie, clinică medicală şi chiar pet shop. “Va fi o galerie comercială care cu siguranţă va transforma zona. Vom pune umărul serios la transformarea zonei respective şi la creşterea atractivităţii ei”, promite managerul companiei. Această abordare integrată reflectă o schimbare mai largă în industrie, inspirată şi de modelele europene de succes. Bălaşa menţionează o vizită în Varşovia, unde a observat implicarea activă a autorităţilor în dezvoltările rezidenţiale. “Am văzut că sunt în permanenţă în dialog, comunică foarte deschis cu toţi dezvoltatorii şi sunt implicate în promovarea intereselor oraşului”, spune el, referindu-se la modul în care autorităţile poloneze participă la târguri imobiliare internaţionale şi oferă beneficii fiscale pentru investitori.

    “Cred că Polonia poate fi un model de urmat şi pentru România, iar Varşovia cu siguranţă este un model de dezvoltare pentru Bucureşti”, adaugă Bălaşa, subliniind că parteneriatele public-privat sunt esenţiale pentru dezvoltarea completă şi durabilă a unei zone. “Oricât de mult un dezvoltator s-ar strădui să dezvolte o zonă de unul singur, nu va reuşi să o dezvolte complet şi în beneficiul comunităţii, la potenţialul maxim.”

    Preţul mediu al apartamentelor noi în Bucureşti se situează în prezent la aproximativ 2.200 de euro pe metru pătrat util, conform dezvoltatorului, care face o distincţie clară între segmentul nou şi cel vechi. Acest nivel de preţ reflectă atât costurile crescute de construcţie, cât şi standardele superioare de calitate şi facilităţi oferite de dezvoltările moderne.

    Pipeline-ul pe 20 de ani şi extinderea geografică

    Cu aproximativ 12.000 de unităţi rezidenţiale finalizate până în prezent, HILS Development dispune de un pipeline consistent pentru următoarele două decenii. “Terenurile pe care le avem ne asigură un pipeline de mii de apartamente pentru următorii 20 de ani de acum încolo”, confirmă Bălaşa. Această rezervă de teren permite companiei să planifice dezvoltări pe termen scurt, mediu şi lung, demonstrând încrederea în potenţialul pieţei rezidenţiale bucureştene. În zona Pallady, unde compania este deja consacrată, HILS continuă dezvoltarea cu proiectul HILS Titanium, aflat în proximitatea staţiei de metrou Nicolae Teclu. Prima fază, cu 500 de apartamente, urmează să fie finalizată la sfârşitul acestui an şi are deja un grad de vânzare de aproximativ 70%. A doua fază va include puţin peste 300 de apartamente, iar vânzările vor demara în scurt timp. Tot în est, HILS Sunrise, poziţionat în proximitatea IKEA Pallady, reprezintă primul proiect dedicat Green Homes din această parte a Capitalei. Cele aproximativ 700 de apartamente ale proiectului vor fi finalizate eşalonat: jumătate în 2026 şi cealaltă jumătate pe finalul lui 2026, începutul lui 2027. Certificarea Green Homes reflectă preocuparea crescândă a dezvoltatorului pentru sustenabilitate, răspunzând atât cerinţelor legislative, cât şi aşteptărilor unei noi generaţii de cumpărători. Extinderea geografică vine şi prin proiectul HILS North, în zona Pipera, în nordul Capitalei. “Vom avea câteva sute de apartamente cu vedere spre lac”, anunţă Bălaşa, demonstrând că strategia companiei nu se limitează exclusiv la est, ci vizează toate zonele cu potenţial ale Bucureştiului.

     

    Piaţa rezidenţială: performanţă peste aşteptări post-TVA

    Prima jumătate a anului 2025 a adus o accelerare semnificativă a tranzacţiilor imobiliare, dezvoltatorii raportând creşteri de până la 50% în iulie, ultima lună cu TVA de 9%. HILS Development a înregistrat o creştere cu aproximativ 20% a numărului de tranzacţii în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă din 2024. “Am observat o creştere a numărului tranzacţiilor cu 50% în luna iulie faţă de luna iunie, datorată în principal faptului că mulţi clienţi s-au grăbit să prindă ultimul tren al cotei reduse de TVA”, explică Bălaşa. Luna iulie a adus şi o modificare notabilă în modalităţile de plată: ponderea cumpărătorilor prin credit ipotecar a crescut la 40% din total, faţă de o medie de 25-30% în primele şase luni.

    Datele din august, publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, confirmă rezilienţa pieţei: 5.129 de locuinţe vândute în Bucureşti-Ilfov, cu 10,2% mai mult decât în august 2024, demonstrând că nevoia reală de locuire susţine volumele de tranzacţii chiar şi după dispariţia stimulentului fiscal. Structura cererii a rămas stabilă în această perioadă. Apartamentele de două camere continuă să domine preferinţele, reprezentând aproximativ 60% din tranzacţii. Garsonierele atrag constant 25-30% dintre cumpărători, în special din segmentul investitorilor, în timp ce apartamentele de trei camere se menţin la circa 15% din total.   

     

    Deficitul de locuinţe şi potenţialul de creştere

    HILS Development îşi bazează optimismul pe un dezechilibru structural al pieţei bucureştene: deficitul real de locuinţe. “Noi avem un stoc vechi, cred că la 90% din totalul apartamentelor din Bucureşti care sunt construite înainte de 1989 şi o cerere în continuă creştere”, observă Bălaşa.

    Preţul mediu al apartamentelor noi în Bucureşti se situează în prezent la aproximativ 2.200 de euro pe metru pătrat util, conform dezvoltatorului, care face o distincţie clară între segmentul nou şi cel vechi. Acest nivel de preţ reflectă atât costurile crescute de construcţie, cât şi standardele superioare de calitate şi facilităţi oferite de dezvoltările moderne.

    “Pentru că, dincolo de aspectele demografice şi de scăderea natalităţii, Bucureştiul este regiune care se dezvoltă accelerat, care atrage în permanenţă, în fiecare an, mii de oameni care se mută aici, care îşi găsesc un job şi este o regiune în care credem noi că se va dezvolta în continuare bine, accelerat”, argumentează Bălaşa. Managerul recunoaşte că pot apărea turbulenţe pe parcurs, dar pe termen mediu şi lung vede o creştere constantă.

     

    Adaptarea la noua realitate fiscală

    Odată cu dispariţia cotei reduse de TVA, piaţa intră într-o fază de recalibrare. “Evident că va urma o perioadă de tranziţie, o perioadă de acomodare cu noile reguli pe care statul le impune prin această cotă de TVA şi, probabil una-două luni lucrurile se vor reaşeza atât din perspectiva cererii, cât şi din perspectiva ofertei”, estimează Bălaşa.

    Pentru HILS Development, succesul în această nouă etapă va depinde de capacitatea de adaptare. “Noi am avut întotdeauna oferte atractive, am avut modalităţi de plată flexibile, am încercat să găsim de fiecare dată soluţii pentru fiecare context pe care l-am traversat”, subliniază managerul. Flexibilitatea în modalităţile de plată, campaniile dedicate şi soluţiile personalizate devin instrumente esenţiale pentru menţinerea competitivităţii.

    Compania rămâne încrezătoare în dezvoltarea rezidenţială a Bucureştiului, bazându-se pe fundamentele solide ale pieţei: cererea constantă pentru locuinţe noi, urbanizarea continuă şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Cu trei proiecte vândute integral, peste 3.300 de apartamente livrate în estul Capitalei şi un pipeline consistent pentru următorii 20 de ani, HILS Development se poziţionează ca unul dintre jucătorii majori pe piaţa rezidenţială bucureşteană, pregătit să navigheze cu succes noua paradigmă fiscală şi să capitalizeze pe potenţialul de creştere al Capitalei.

  • De la bucătăria familiei la 900 de magazine: povestea unui antreprenor care a cucerit lumea după un faliment

    În anii ’90, un hairstylist pasionat din Poole, pe coasta sudică a Angliei, visa la un brand de cosmetice care să nu ascundă frumuseţea în ambalaje lucioase, ci să o arate aşa cum este. Aşa începe povestea unui brand cu peste 900 de magazine în întreaga lume, născut din cenuşa unui faliment.

     

    Mark Constantine, specialist în trihologie (ştiinţa părului şi scalpului), şi-a transformat visul într-o afacere care a redefinit industria frumuseţii etice. A fondat Lush în 1995, împreună cu soţia sa, Mo Constantine, şi o echipă restrânsă de colaboratori şi prieteni — printre care Rowena Bird, Helen Ambrosen, Liz Bennett, Karl Bygrave şi Paul Greeves. Povestea lui Mark Constantine începe însă mai devreme. În anii ’70, el lucra ca hairdresser, dar era deja preocupat de compoziţia produselor cosmetice. În 1977 a colaborat cu Anita Roddick, fondatoarea The Body Shop, pentru care a dezvoltat primele formule naturale de şampoane şi balsamuri. După o perioadă de succes, el şi echipa sa au fondat Cosmetics To Go, o companie inovatoare de vânzare prin poştă a produselor cosmetice, care însă a intrat în faliment la începutul anilor ’90. Din rămăşiţele acelei experienţe, dar şi din dorinţa de a o lua de la capăt cu sens, s-a născut Lush. Numele „Lush” — care în engleză înseamnă „proaspăt”, „abundent” — reflectă perfect filosofia brandului: prospeţime, senzorialitate, bucuria de a folosi ingrediente naturale fără compromisuri. Primele produse erau făcute manual, în bucătăria familiei Constantine, ambalate simplu şi vândute în săpunării locale. Brandul a refuzat, de la început, testarea pe animale şi a introdus conceptul de „naked products” – cosmetice fără ambalaj, o alegere curajoasă pentru o industrie obsedată de imagine. În scurt timp, Lush a devenit un fenomen cultural. Mirosurile vii ale săpunurilor artizanale şi bombele efervescente pentru baie au atras clienţi din toată lumea, iar magazinele brandului au devenit experienţe senzoriale în sine. În anii 2000, compania s-a extins global, păstrând producţia majoritar în Marea Britanie şi o structură internă bazată pe independenţă şi valori etice. Deşi businessul a crescut constant, Mark Constantine a rămas fidel principiilor sale. În interviuri, a spus deseori că misiunea Lush nu este doar să vândă cosmetice, ci „să schimbe felul în care companiile se raportează la oameni şi la planetă”. Din această perspectivă, fiecare decizie de business devine o declaraţie morală: refuzul publicităţii tradiţionale, boicotarea reţelelor sociale (în 2021, Lush şi-a suspendat conturile globale de Facebook, Instagram şi TikTok din motive etice) şi investiţiile în centre de reciclare, reutilizare şi reparaţie. În centrul companiei din Poole funcţionează azi Green Hub — un spaţiu dedicat refolosirii materialelor, reciclării şi educaţiei sustenabile. Aici se sortează, reciclează şi recondiţionează anual peste 500 de tone de materiale. În 2024, Lush a donat peste 150.000 de produse către organizaţii sociale, rămânând un exemplu de capitalism cu conştiinţă. Alături de el, Rowena Bird, una dintre cofondatoarele brandului, a jucat un rol cheie în conturarea spiritului Lush. Ea a insistat mereu ca brandul să rămână implicat în campanii pentru drepturile omului, diversitate şi protecţia mediului. În 2024, la aniversarea de 30 de ani, Bird spunea că Lush a fost dintotdeauna „despre a face bine, nu doar despre a arăta bine” — o frază care surprinde perfect filosofia echipei fondatoare. Astăzi, Lush are mii de angajaţi şi peste 900 de magazine în lume, dar rămâne o companie independentă, controlată de fondatorii săi. Într-un context global în care „greenwashingul” a devenit o normă, Lush continuă să demonstreze că etica şi profitul pot coexista. Mark Constantine rămâne un capitalist atipic: un om care a clădit un imperiu nu prin publicitate agresivă, ci prin încrederea în autenticitate, transparenţă şi curajul de a fi diferit.  

    Surse: Financial Times, The Guardian, Raconteur, Sustainability Magazine, Modern Retail, Insideretail, WeAreLush.com, Wikipedia

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Crizele nu îi opresc: companiile româneşti accelerează, nu aşteaptă vremuri mai bune

    Crize, schimbări fiscale, incertitudini politice – toate au devenit parte din rutina de zi cu zi a mediului de afaceri. Şi totuşi, sunt antreprenori care refuză să frâneze. Ei investesc, se extind în afara ţării, inovează şi se pregătesc să dubleze din nou cifra de afaceri a economiei româneşti în următorul deceniu. Unii vorbesc despre listări internaţionale, alţii despre expansiuni în Orientul Mijlociu, investiţii în AI sau educaţie. Dar toţi par să creadă acelaşi lucru: că reţeta creşterii nu e aşteptarea, ci acţiunea. Poate că vremurile nu sunt uşoare – dar când au fost? Antreprenorii care apasă doar pe acceleraţie demonstrează că, în România, creşterea nu e doar o chestiune de cifre. E o chestiune de mentalitate.

     

    Noi am scos pedala de frână de ceva timp, nu mai avem frână, lucrăm doar pe acceleraţie. Accelerăm.“ Lucian Bădilă, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to go, spune această frază zâmbind, dar în spatele ei este o realitate care defineşte o nouă generaţie de antreprenori români: cei care au învăţat să trăiască în turbulenţă şi să o transforme în combustibil pentru creştere.

    Cei mai dinamici lideri de business din România nu aşteaptă vremuri mai bune. Le construiesc. Într-un context economic complicat, de la instabilitatea fiscală până la scăderea apetitului de consum, companiile locale continuă să crească – unele chiar spectaculos. Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei Cele mai dinamice companii din România: Viitorul businessului în mişcare, organizată de Ziarul Financiar.

    „La 50% creştere aş putea să spun că stăm foarte bine“, afirmă Alina Donici, cofondatoarea Artesana, producătorul de lactate care a trecut de la 18 milioane lei cifră de afaceri în 2020 la 55 milioane lei în 2024. Businessul românesc a trecut prin pandemie, război, inflaţie şi schimbări fiscale, dar în loc de oboseală, la nivelul antreprenorilor se simte o clară maturizare. „Suntem învăţaţi. Nu e nimic nou. Am învăţat să trăim aşa şi să ne adaptăm. Cred că asta face parte din ADN-ul nostru de antreprenori”, spune Alina Donici despre realitatea mediului de business în care trăieşte compania sa de la formare şi până în prezent. Angela Manolache, partener advisory la KPMG, crede că România are potenţialul de a-şi dubla din nou cifra de afaceri totală în următorii zece ani. „Colaborarea dintre companii, mediul de business şi mediul universitar cred că e foarte relevantă pentru zona de cercetare şi dezvoltare şi cred că este un semn foarte bun de maturizare a pieţei româneşti. (…) Cred că este posibilă mai mult decât dublarea businessului în următorii zece ani. Văd posibilă o creştere accelerată, având în vedere schimbările structurale la nivel de economie şi regiune“, a spus ea cadrul conferinţei.

    De la energie până la francize, transporturi, industria alimentară sau real estate, companiile româneşti s-au obişnuit să vadă oportunităţi în crize şi să crească în ciuda obstacolelor.

    Eduard Alexianu, director de dezvoltare al Merlins Beverages, a vorbit şi el despre capacitatea businessurilor locale de a se adapta la fiecare dintre crizele cu care s-au confruntat până acum. „Nu credem neapărat că va exista un regres în 2026, au mai existat perioade dificile în istorie. Nu credem că va fi neapărat un an care să afecteze businessurile, au existat situaţii dificile, politice şi militare, dar businessurile au continuat să crească şi suntem foarte optimişti din acest punct de vedere“, a punctat el.

    Răzvan Copoiu, deputy-CEO al Enevo Group, susţine că acesta este cel mai mare boom al businessului de energie din istoria României. Până în anii 2020, companiile din energie se chinuiau să facă business cu diverse companii de stat şi să iasă în afara ţării ca să-şi dezvolte businessul. Acum vin banii prin investitori străini, privaţi, fonduri de investiţii care vor să facă în România parcuri fotovoltaice, în principiu. „România va deveni asta cu siguranţă în următorii cinci – zece ani poate cel mai important pol de energetic din zonă, pentru că avem foarte multă energie, suntem şi în centrul unor axe care traversează dinspre Asia spre Europa, deci din punctul meu de vedere este clar ceva foarte efervescent. În următorii doi ani cel puţin acest business va merge foarte bine pentru noi şi pentru companiile româneşti din acest domeniu“, a subliniat reprezentantul Enevo.

    Pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice, viteza capătă o altă formă – revenirea după o perioadă de stagnare. Luciana Dragomir, chief financial advisor la Eli Parks, observă o schimbare de tendinţă. „Ultimul an a mers cu piciorul pe frână. A fost un an dificil, în contextul alegerilor electorale. Chiriaşii noştri şi-au pus proiectele în aşteptare, pentru că voiau să vadă cum va merge economia mai departe. Acum însă, începând din această toamnă, asistăm la o revigorare a pieţei. Există un interes crescut al chiriaşilor pentru spaţiile pe care le oferim – atât de depozitare, cât şi industriale, de tip built-to-suit. Pentru 2026 ne aşteptăm la un an de creştere accelerată în continuare. (…)  Credem că economia românească îşi va reveni încet-încet. Nu credem că va intra neapărat într-o recesiune, nu o vedem aşa“, a spus ea.

    1. „Nu credem neapărat că va exista un regres în 2026, au mai existat perioade dificile în istorie. Nu credem că va fi neapărat un an care să afecteze businessurile, au existat situaţii dificile, politice şi militare, dar businessurile au continuat să crească şi suntem foarte optimişti din acest punct de vedere.”

    Dragoş Măgdălina, acţionar, Neortic Motors şi BADSI Mobility

     

    2. „La 50% creştere aş putea să spun că stăm foarte bine. Nu putem să nu vedem provocările. Spun de fiecare dată că suntem cumva învăţaţi, nu este nimic nou.“

    Alina Donici, cofondatoare, Artesana

     

    3. „Businessul este cu un picior pe frână şi cu unul pe acceleraţie. Pentru o creştere sustenabilă pe termen lung este nevoie de un ecosistem care să susţină creşterea, format atât din factori intern, cât şi din factori externi.”

    Angela Manolache, advisory partner, KPMG

     

    4. „Dacă ne uităm strict la cifre şi la dinamica pieţei, aş spune că ne aflăm într-o creştere accelerată. Într-adevăr, acum vorbim de o piaţă mult mai matură. Noi, compania, în primele şapte luni ale anului am intermediat tranzacţii în valoare de 120 de milioane de euro. Avem o creştere de 35% a cifrei de afaceri comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Andreea Nicolae, strategic partnerships director, North Bucharest Investments

     

    5.  „Nu credem neapărat că va exista un regres în 2026, au mai existat perioade dificile în istorie. Nu credem că va fi neapărat un an care să afecteze businessurile, au existat situaţii dificile, politice şi militare, dar businessurile au continuat să crească şi suntem foarte optimişti din acest punct de vedere.”

    Eduard Alexianu, director de dezvoltare al Merlins Beverages

     

    6. „Universul companiilor din România este de 918.000, dintre care 860.000 sunt microîntreprinderi. În ultimii şapte ani cifra de afaceri a crescut cu 78% la nivel naţional, profitul s-a dublat şi numărul de angajaţi este într-o creştere foarte redusă.”

    Liviu Sav, cofondator, Bridge-to-Information şi Smart Reports

     

    7. „România va deveni asta cu siguranţă în următorii cinci – zece ani poate cel mai important pol de energetic din zonă, pentru că avem foarte multă energie, suntem şi în centrul unor axe care traversează dinspre Asia spre Europa.“

    Răzvan Copoiu, deputy-CEO, Enevo Group

     

    1. „Începând din această toamnă, asistăm la o revigorare a pieţei. Observăm un interes tot mai mare din partea chiriaşilor pentru spaţiile pe care le oferim – atât cele de depozitare, cât şi cele industriale, de tip built to suit.”

    Luciana Dragomir, chief financial advisor, Eli Parks

    Şi în transporturi se simte acelaşi puls al reluării creşterii de la finalul acestui an şi începutul anului viitor. „Încercăm să stăm doar cu piciorul pe acceleraţie şi să fim atenţi cum putem evita pericolele. Asta ne-am propus şi vedem că foarte multe companii din domeniul nostru fac acelaşi lucru. Le vedem pe creştere de la an la an“, a punctat Alex Păun, general manager al Blue River.

    În publishing, Florentina Ion, fondatoarea Editurii Didactica Publishing House, crede că fără educaţie nu există progres. „În 21 de ani de activitate am avut 20 de ani de creştere, între 10 şi 25%. Un singur an, în 2020, am avut o scădere de aproximativ 1% – ceea ce pentru noi a fost mai degrabă o menţinere, nu o scădere semnificativă. Segmentul pe care activăm este plin de provocări însă cred că fără educaţie România nu poate să ajungă prea departe şi nici firmele nu pot să ajungă prea departe. În ultimii ani cifra totală a vânzărilor de carte în România a crescut, ceea ce este extraordinar”, a detaliat Florentina Ion în cadrul conferinţei ZF.

    Liviu Sav, cofondator, Bridge-to-Information şi Smart Reports, a vorbit despre universul companiilor de pe piaţa locală, cum arată businessul şi care a fost comportamentul oamenilor de afaceri de pe piaţa locală în ultimii ani. „Universul companiilor din România este de 918.000, dintre care 860.000 sunt microîntreprinderi. În ultimii şapte ani cifra de afaceri a crescut cu 78% la nivel naţional, profitul s-a dublat şi numărul de angajaţi este într-o creştere foarte redusă. Faţă de 2023 chiar avem o scădere de 3% a numărului de angajaţi. La fel şi pe profitabilitate, unde avem 7% reducere, iar cifra de afaceri este într-o creştere foarte uşoară”, a spus el.  Andreea Nicolae, strategic partnerships director, North Bucharest Investments, a vorbit şi ea despre creştere accelerată a businessului. „Dacă ne uităm strict la cifre şi la dinamica pieţei, aş spune că ne aflăm într-o creştere accelerată. Într-adevăr, acum vorbim de o piaţă mult mai matură. Dacă până în luna iulie, când încă era valabilă cota de TVA de 9% am avut parte de un val de clienţi care erau în aşteptare şi au înţeles avantajul de a achiziţiona cu TVA încă valabil atunci, acum vorbim despre o piaţă mult mai matură, un client mult mai informat. Noi, compania, în primele şapte luni ale anului am intermediat tranzacţii în valoare de 120 de milioane de euro. Avem o creştere de 35% a cifrei de afaceri comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Dragoş Măgdălina, acţionar al Neortic Motors şi BADSI Mobility, nu crede că este aşa de rău să apeşi frâna şi acceleraţia în business, ci o modalitate de a te adapta rapid la posibilele dificultăţi. „La raliuri este o tehnică să parcurgi rapid virajele, apeşi în acelaşi timp şi acceleraţia şi frâna. Asta îţi permite să abordezi mai repede virajele, înţelegând prin viraj sinusoidele negative din business, frânezi un pic pentru a te lansa după aceea mai puternic”, a spus el.

    Ce au în comun un producător de lactate artizanale, un brand de bijuterii românesc, un jucător din energie şi un dezvoltator logistic? Răspunsul: aceeaşi atitudine.

    „Anul acesta am investit foarte mult în tehnologie, am investit foarte mult în digitalizare. Dincolo de faptul că noi suntem un business 99% în e-commerce – deci practic suntem digitali – am investit în zona de producţie, în integrarea AI în producţie şi în fast production. Deşi producem bijuterii personalizate, livrăm coletele noastre în 24 de ore. (…) Am avut şi anul acesta creştere şi vom avea, cu siguranţă, şi în T4 faţă de T4 anul trecut”, spune Sorin Buiac, cofondator al Chic Bijoux, companie care şi-a dublat cifra de afaceri în patru ani.  De la cafea la energie solară, de la logistică la educaţie şi la automotive, antreprenorii români dau o lecţie despre anduranţă şi despre curajul de a investi chiar şi atunci când predicţiile sunt prudente. „Suntem fostul grup automotive al grupului Continental. Începând de luna trecută am devenit independenţi, iar pe 18 septembrie Aumovio a fost listată la Bursa de Valori Frankfurt. Fiind o companie mai mică, aşteptarea e să putem asigura mult mai bine acest dinamism şi această viteză de reacţie”, a spus Sorin Secară, head of R&D user experience, AUMOVIO Timişoara.     

    2. „Suntem fostul grup automotive al grupului Continental. Începând de luna trecută am devenit independenţi, iar pe 18 septembrie Aumovio a fost listată la Bursa de Valori Frankfurt. Fiind o companie mai mică, aşteptarea e să putem asigura mult mai bine acest dinamism şi această viteză de reacţie.”

    Sorin Secară, head of R&D user experience, AUMOVIO Timişoara

     

    Ž3. „Anul acesta am investit foarte mult în tehnologie, am investit foarte mult în digitalizare. Dincolo de faptul că noi suntem un business 99% în e-commerce – deci practic suntem digitali – am investit în zona de producţie, în integrarea AI în producţie şi în fast production.”

    Sorin Buiac, cofondator, Chic Bijoux

     

    4. „August a fost teribil, doar că septembrie a revenit în forţă pentru noi. Ce văd acum este că noi accelerăm. Aţi zis mai devreme de frâna trasă – noi am scos pedala asta de ceva timp, nu mai avem frână şi lucrăm doar pe acceleraţie. Accelerăm.“

    Lucian Bădilă, cofondator, 5 to go

     

    5. „Încercăm să stăm doar cu piciorul pe acceleraţie şi să fim atenţi cum putem evita pericolele. Asta ne-am propus şi vedem că foarte multe companii din domeniul nostru fac acelaşi lucru. Le vedem pe creştere de la an la an.“

    Alex Păun, general manager, Blue River

  • Trump spune că va rezolva foarte repede criza dintre Afganistan şi Pakistan

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că va rezolva criza dintre Afganistan şi Pakistan „foarte repede”, în timp ce negocierile de pace dintre vecinii aflaţi în conflict au intrat duminică în a doua zi, informează AP.

    Cele două ţări sunt implicate într-un conflict pe tema securităţii, fiecare dintre ele afirmând că a răspuns la agresiunea celeilalte în timpul ciocnirilor de la începutul acestei luni.

    A fost cel mai sângeros conflict dintre cele două ţări în ultimii ani, care a provocat îngrijorare într-o regiune în care grupuri armate precum Al-Qaida încearcă să reapară.

    Pakistanul acuză Afganistanul că închide ochii la militanţii care trec graniţa pentru a comite atacuri, acuzaţie respinsă de conducătorii talibani ai ţării.

    A doua rundă de negocieri dintre cele două ţări a început sâmbătă la Istanbul, concentrându-se pe transformarea fragilului armistiţiu, încheiat la începutul acestei luni la Doha, într-un cadru durabil pentru pace şi securitate la frontieră.

    „Am auzit că Pakistanul şi Afganistanul au început negocierile”, a declarat Trump în marja summitului ASEAN din Malaezia. „Dar voi rezolva problema foarte repede”, a spus el.

    Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce participa la semnarea acordului de pace dintre Thailanda şi Cambodgia, adăugând că liderii Pakistanului sunt „oameni minunaţi”.

  • Rusia a testat cu succes o noua rachetă de croazieră cu propulsie nucleară

    Rusia a testat cu succes racheta de croazieră Burevestnik cu propulsie nucleară, o armă care, potrivit Moscovei, poate evita orice sistem de apărare, a declarat duminică preşedintele Vladimir Puţin, citat de Reuters.

    Generalul rus Valery Gerasimov, şeful Statului Major al Forţelor Armate ale Rusiei, i-a spus lui Putin că racheta a parcurs 14.000 km şi a zburat aproximativ 15 ore când a fost testată pe 21 octombrie.

    Rusia afirmă că racheta 9M730 Burevestnik este „invincibilă” pentru sistemele de apărare antirachetă actuale şi viitoare, având o rază de acţiune aproape nelimitată şi o traiectorie de zbor imprevizibilă.

    „Este o armă unică, pe care nimeni altcineva în lume nu o are”, a declarat Putin, la o întâlnire cu generalii care supraveghează războiul din Ucraina, potrivit declaraţiilor publicate duminică de Kremlin.

    Putin a spus că nişte specialişti ruşi i-au spus odată că este puţin probabil ca această armă să poată fi realizată vreodată, dar acum, a spus el, „testarea crucială” a fost finalizată.

    El i-a spus lui Gerasimov că Rusia trebuie să înţeleagă cum să clasifice arma şi să pregătească infrastructura pentru desfăşurarea Burevestnik.

  • Avertisment DNSC: Atacatorii folosesc numele OLX Romania pentru a vă fura datele

    Specialiştii Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrag sâmbătă atenţia asupra unei campanii de fraudă online în care este folosit numele OLX Romania.

    Atacatorii cibernetici au intensificat campaniile de fraudă online prin care se dau drept platforme cunoscute, precum OLX.

    Aceştia creează pagini false, trimit mesaje sau linkuri care par a fi legitime şi încearcă să convingă utilizatorii să ofere date personale ori financiare sau să efectueze plăţi în afara canalelor oficiale.

    „Scopul lor este acelaşi: să colecteze datele de card şi să obţină plăţi frauduloase de la victime care cred că fac cumpărături în siguranţă”, arată DNSC.

    Specialiştii au câteva recomandări pentru utilizatori:

    -Nu completa niciodată formulare cu date personale din linkuri primite pe reţele sociale sau în comentarii.
    -Verifică întotdeauna domeniul site-ului înainte de a introduce date de card sau de a face o comandă online.
    -Dacă o ofertă pare prea bună ca să fie adevărată, probabil este o fraudă.
    -Activează autentificarea cu doi factori (2FA) acolo unde este posibil.
    -Raportează fraudele: sună la 1911 sau completează formularul pe pnrisc.dnsc.ro.

  • Donald Trump nu vrea să-şi „piardă timpul” întâlnindu-se cu Putin fără un acord privind Ucraina

    Preşedintele american Donald Trump a afirmat sâmbătă că nu îşi va „pierde timpul” programând o nouă întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin fără un acord pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, potrivit Le Figaro.

    „Ar trebui să ştiu că vom ajunge la un acord”, a declarat Donald Trump jurnaliştilor aflaţi la bordul avionului său Air Force One, răspunzând la o întrebare despre ce l-ar putea convinge să organizeze un nou summit cu Vladimir Putin.

    „Nu o să-mi pierd timpul. Am avut întotdeauna o relaţie excelentă cu Vladimir Putin, dar acest lucru a fost foarte dezamăgitor”, a adăugat el, referindu-se la încercările sale de a rezolva conflictul dintre Moscova şi Kiev.

  • Institutul Tony Blair aunţă restructurări majore pe fondul deteriorării rezultatelor financiare

     

    Institutul Tony Blair (Tony Blair Institute for Global Change – TBI), organizaţia non-profit fondată de fostul premier al Marii Britanii, a anunţat o amplă restructurare internă, ce include disponibilizări de personal şi schimbări în conducere, în contextul în care instituţia caută un model de finanţare mai sustenabil, informează Financial Times.

    Conform Financial Times, Tony Blair a informat personal angajaţii, printr-un mesaj intern, că institutul intră „într-o nouă etapă a parcursului său”, care include modificări în echipa de management, reducerea unor poziţii şi redefinirea priorităţilor strategice.

    Printre schimbările anunţate se numără numirea unui nou director financiar şi a unui director operaţional, precum şi crearea funcţiei de director regional pentru Europa. În plus, TBI îşi va reorganiza activitatea în jurul a patru direcţii globale, cu accent pe inteligenţă artificială şi inovaţie. Benedict Macon-Cooney, fost oficial al Ministerului de Finanţe britanic şi consilier apropiat al lui Blair, a fost desemnat Chief AI and Innovation Officer.

    „Este o restructurare reală. Evoluăm pentru a răspunde provocărilor guvernării în era inteligenţei artificiale şi a revoluţiei tehnologice”, a transmis institutul într-un comunicat remis Financial Times.

    Potrivit datelor publicate recent, TBI a înregistrat o pierdere netă de 4,3 milioane de dolari în 2024, faţă de un deficit mai redus în anul anterior, deşi cifra de afaceri a crescut cu 11%, la 161 milioane de dolari.

    Organizaţia a explicat rezultatele negative prin majorarea costurilor de personal şi extinderea portofoliului de activităţi, inclusiv recrutarea unor figuri de rang înalt precum fostul premier finlandez Sanna Marin şi fostul şef al Statului Major britanic, generalul Sir Nick Carter.

    Numărul total al angajaţilor a ajuns la 786 de persoane în 2024, faţă de 719 în 2023, creşterea fiind concentrată în divizia de consultanţă. Cheltuielile asociate concedierilor au fost de 2,2 milioane de dolari, de trei ori mai mari decât în anul precedent.

    Instituţia afirmă că pierderile sunt rezultatul unei strategii deliberate de investiţii în expansiune, susţinute de o poziţie financiară solidă: rezervele de numerar depăşeau 33 milioane de dolari la sfârşitul anului trecut.

    Surse citate de publicaţia britanică afirmă că TBI caută să-şi lărgească baza de finanţatori, după ce o parte importantă a bugetului a provenit în ultimii ani de la un număr limitat de donatori privaţi.

    Un exemplu este Larry Ellison, cofondatorul Oracle şi unul dintre susţinătorii principali ai institutului, care ar fi contribuit sau s-ar fi angajat să doneze aproape 350 milioane de dolari din 2021. În 2023, aportul său a reprezentat peste o treime din costurile operaţionale ale organizaţiei.

    Pe lângă sprijinul oferit de Ellison, TBI beneficiază de finanţări din partea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, Wellcome Trust şi Băncii Mondiale.

    Reprezentanţii institutului au declarat că veniturile provenite din activităţi comerciale – inclusiv consultanţă pentru guverne – au crescut constant în ultimii trei ani şi vor continua să se majoreze în 2025.

    Deşi Tony Blair nu este remunerat pentru activitatea din cadrul institutului, ceilalţi patru directori au primit împreună 2,1 milioane de dolari în 2024, cel mai bine plătit dintre ei câştigând 1,3 milioane de dolari.