BusinessMagazin

Blog

  • Democraţii propun o lege pentru „protejarea libertăţii de exprimare” împotriva lui Trump

    Proiectul de lege iniţiat şi susţinut de mai mulţi parlamentari democraţi îşi propune să „creeze protecţie specifică pentru cei vizaţi din motive politice”, potrivit Le Figaro.

    Legislatorii democraţi au anunţat joi că vor propune proiectul pentru „protejarea libertăţii de exprimare”, despre care consideră că este ameninţată de preşedintele american Donald Trump şi administraţia sa, în special după asasinarea influencerului conservator Charlie Kirk. Consacrată în Primul Amendament al Constituţiei, libertatea de exprimare este un element fondator al democraţiei americane.

    Controversele au devenit mai mari miercuri, după suspendarea emisiunii populare a prezentatorului vedetă Jimmy Kimmel pentru comentarii considerate nepotrivite în urma asasinării lui Charlie Kirk.

    „Aceasta este cenzură. Controlul statului asupra exprimării. Aceasta nu este America”, a protestat senatorul Chris Murphy la o conferinţă de presă la sediul Congresului din Washington, acuzându-l pe Donald Trump că „exploatează” această „tragedie naţională” pentru a „distruge opoziţia politică” în loc să „ţină ţara unită”.

    Declaraţiile recente ale procurorului general Pam Bondi, care a susţinut că „discursul instigator la ură” nu este protejat de Primul Amendament, au provocat mare agitaţie.

    Proiectul de lege al parlamentarilor democraţi are ca scop „protejarea bisericilor, organizaţiilor non-profit, ziarelor, universităţilor, studenţilor şi lucrătorilor de orice preşedinte care îşi vizează adversarii politici”.

    Legislatorii democraţi le-au cerut omologilor lor republicani, care deţin majoritatea în ambele camere, să le susţină iniţiativa.

  • Nvidia investeşte 5 miliarde de dolari în Intel şi anunţă parteneriat pentru infrastructura AI

    Nvidia, liderul mondial în producţia de cipuri, a anunţat joi că va investi 5 miliarde de dolari în Intel prin achiziţia de acţiuni la preţul de 23,28 dolari pe titlu, într-un parteneriat care vizează extinderea infrastructurii AI şi dezvoltarea de noi soluţii pentru PC-uri.

    Tranzacţia, supusă aprobărilor de reglementare, vine la o lună după ce guvernul SUA a achiziţionat o participaţie de 10% în Intel.

    Directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, a numit colaborarea „o fuziune a două platforme de clasă mondială”, combinând expertiza Intel în cipuri tradiţionale (CPU) cu specializarea Nvidia în procesoare grafice (GPU), esenţiale pentru inteligenţa artificială. „Era calculului accelerat şi al AI a sosit”, a spus Huang.

    Investitorii au reacţionat rapid: acţiunile Intel au crescut cu aproape 23%, cel mai mare salt procentual zilnic din 1987, iar titlurile Nvidia au avansat cu peste 3%.

    În baza acordului, Intel va produce cipuri personalizate pentru infrastructura AI a Nvidia şi procesoare pentru PC-uri cu tehnologie Nvidia integrată.

    Parteneriatul oferă o gură de oxigen pentru Intel, pionier al Silicon Valley, care a pierdut teren în era smartphone-urilor şi a ratat explozia AI ce a propulsat Nvidia în fruntea industriei.

    În 2024, Intel a înregistrat pierderi de aproape 19 miliarde de dolari, iar în primele şase luni din 2025 a pierdut încă 3,7 miliarde, pregătindu-se să reducă un sfert din forţa de muncă până la finalul anului.

    Guvernul american a cumpărat recent 433,3 milioane de acţiuni fără drept de vot, la preţul de 20,47 dolari pe acţiune, pentru a sprijini producţia tehnologică internă.

    Creşterea cotaţiei Intel, stimulată de investiţia Nvidia, a sporit şi valoarea participaţiei federale.

  • SUA blochează prin veto o nouă rezoluţie ONU pentru încetarea focului în conflictul Israel-Hamas

    Consiliul de Securitate al ONU a supus votului o nouă rezoluţie ce cerea încetarea imediată a focului în conflictul dintre Israel şi Hamas, însă textul a fost respins după ce SUA, membru permanent cu drept de veto, a votat împotrivă.

    Reprezentantul american a declarat că rezoluţia „nu condamnă Hamas, nu recunoaşte dreptul Israelului de a se apăra şi, în mod eronat, legitimează naraţiuni false în favoarea Hamas, care au câştigat teren în acest consiliu”.

  • Massive Attack îşi retrage muzica de pe Spotify, în semn de protest

    Conform The Guardian, Massive Attack a devenit prima trupă semnată la o casă de discuri majoră care îşi retrage muzica de pe Spotify, protestând împotriva deciziei lui Daniel Ek, CEO-ul platformei, de a investi masiv în compania Helsing, un dezvoltator de software şi drone militare cu inteligenţă artificială.

    Helsing utilizează AI pentru a analiza date de pe câmpul de luptă şi pentru a sprijini decizii militare în timp real, iar Ek deţine şi funcţia de preşedinte al companiei.

    „Banii câştigaţi cu greu de fani şi munca creativă a muzicienilor ajung să finanţeze tehnologii letale şi distopice. Destul înseamnă destul”, a transmis trupa într-o declaraţie oficială.

    Anunţul coincide cu aderarea Massive Attack la iniţiativa „No Music for Genocide”, prin care peste 400 de artişti şi case de discuri blochează accesul la muzica lor pe platformele de streaming din Israel, acuzând statul israelian de „apartheid, crime de război şi genocid”.

    Spotify nu a comentat încă decizia trupei.

    Într-un comunicat separat, Helsing a precizat că tehnologia sa este folosită doar pentru apărarea împotriva agresiunii ruse în Ucraina, respingând speculaţiile privind alte zone de conflict.

  • Cum a ajuns deja „faimosul“ avocado vinovat de deficitul României? Fructul exotic contribuie cu 3% la importurile de fructe şi legume şi cu nici 0,5% la cele agroalimentare. Deficitele mari pe fructe provin de la importurile de mere, struguri şi piersici de fapt

    ♦l Importurile de produse agroalimentare ale României au atins în 2024 un nivel fără precedent de 11,1 mld. euro şi au generat un deficit de 5 mld. euro, conform datelor INS ♦ În categoria de legume şi fructe, importurile anuale sar de 1,5 mld. euro ♦ Pe avocado, România a plătit 50,7 mil. euro anul trecut şi Florin Barbu, ministrul agriculturii, a spus că a urcat pe primul loc în categoria sa. De fapt, bananele şi roşiile sunt acolo.

    Avocado, un fruct exotic care a fost pus tot mai des în coşul de cumpărături de români în ultimii ani, ar dezechilibra balanţa comercială cu produse agroalimentare a României, în special în categoria de legume şi fructe, acolo unde importurile anuale sar de 1,5 miliarde de euro, consideră Florin Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii. Însă, statistica îl contrazice. România importă cantităţi mult mai mari de roşii şi mere, pe care plăteşte mai mult şi care ar putea fi produse local.

    „Acum, pe primul loc, este avocado la importurile de fructe şi legume. (…) Dacă vrem să mâncăm mozzarella şi avocado şi nu vrem să mâncăm roşii şi brânză de la ţăranii români, sigur că deficitul comercial va creşte“, a spus Florin Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute recent.

    În realitate, în 2024 România a importat avocado de 50,7 de milioane de euro, conform datelor de la Eurostat. În primul semestru din 2025, importurile au fost de 25,3 milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse. Astfel, fructul devenit faimos în ultimele zile e o picătură într-un ocean de importuri agroalimentare de 11,1 miliarde de euro anul trecut.

    Şi în niciun caz, nici anul trecut, nici anul acesta, avocado nu este pe primul loc. În categoria fructelor, bananele rămân „rege“, dominând topul ani la rând, iar în categoria legumelor, pe prima poziţie sunt roşiile, arată statisticile europene. Apoi, urmează strugurii şi merele, pe care România le-ar putea produce local, dar le aduce tot mai des din Republica Moldova.

    Totodată, în 2024, România a importat roşii în valoare de 167 de milioane de euro, majoritatea din Turcia, atingând un nivel istoric, în ciuda faptului că din 2017 producţia de tomate în spaţii protejate este sprijinită. Iar ele sunt urmate de cartofi şi ardei gras, cu toate că ministrul susţine că a investit şi va investi în continuare în sectorul legumicol.

  • Cât de sensibili sunt investitorii străini din România la turbulenţele politice?

    Datele statistice publicate cu o oarecare întârziere de Ministerul Finanţelor indică faptul că pe parcursul primelor luni din acest an investitorii străini au făcut un pas în spate şi şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti, plasamentele lor scăzând sub 20% din datoria publică, până la 19% în luna mai 2025. Comparativ, în prima parte a anului 2024 ponderea deţinerilor nerezidenţilor urcase şi spre 25%.

    Îngrijorarea, inclusiv pe piaţa titlurilor de stat, a crescut în contextul turbulenţelor legate de alegerile prezidenţiale şi au apărut tot mai multe semne de întrebare legate de posibilitatea refinanţării datoriei publice a României, care a crescut accelerat la peste 50% din PIB.

    Rămâne de văzut dacă odată cu aplicarea pachetelor de măsuri fiscale pentru ajustarea deficitului bugetar şi a datoriei publice au revenit şi străinii cu plasamentele în titluri româneşti în a doua parte a acestui an.

    Ne amintim că în luna mai din cauza tensiunilor politice a existat o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, iar BNR a intervenit pentru a apăra leul, cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se.

    Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile. Cursul valutar a depăşit 5 lei/euro, urcând la peste 5,12 lei/euro. Şi pe piaţa interbancară ROBOR la 3 luni a trecut de 7%.

  • Drumul de la ce “a cumpărat clientul” la ce “VA CUMPĂRA”. Cum şi de ce se construieşte viitorul cu AI

    Nicăieri nu este acest lucru mai vizibil decât în lumea marilor companii de retail, unde se vorbeşte enorm despre viitor, însă toţi par să se concentreze pe trecut. Companiile investesc miliarde în platforme care le spun cu precizie matematică ce au cumpărat clienţii luna trecută, ce tendinţe au observat în ultimele trimestre şi când s-au confruntat cu probleme de stoc. Deşi astfel de tipare sunt fără îndoială valoroase, ele nu ţin cont de factori externi sau schimbările de piaţă şi pierd din vedere oportunităţi de creştere.

    Aşadar, de ce nu avem mai multe companii preocupate de viitorul business-ului? “Problema nu este lipsa datelor, aşa cum susţin unele surse. De fapt, peste 97% dintre companii investesc deja în Big Data, însă doar 24% dintre aceste companii susţin că folosesc efectiv datele colectate pentru a analiza şi a lua decizii informate. Mai mult, 78% au investit puternic în aplicaţii AI anul trecut, conform Stanford University, însă 80% din aceste aplicaţii eşuează, iar companiile de trade au în continuare un deficit de 1.7 trilioane de dolari datorat managementului deficitar al inventarului”, spune Cristi Movilă, CEO şi Fondator OptiComm.AI.

    Adevărata problemă este decalajul a dintre accesul la date şi transformarea lor în aplicaţii practice. Cu alte cuvinte, decalajul dintre a şti şi a acţiona.

    Soluţia? Concentrarea atenţiei pe client şi pe nevoile lui viitoare, nu pe stocuri. Majoritatea clienţilor, fie ei B2C sau B2B, nu cumpără doar ceea ce au comandat înainte, ci cumpără ceea ce au nevoie la momentul respectiv. Nu mai este suficient să prezici că un client va comanda ceva, ci să-i înţelegi intenţia de cumpărare şi să transformi acea intenţie în acţiune, înaintea comenzii propriu-zise.

    “O astfel de abordare nu-ţi permite doar să vezi mai clar tranzacţiile viitoare, dar şi să le influenţezi printr-o abordare proactivă, prin recomandarea de produse complementare sau de produse mai bune. Înţelegerea profilelor de clienţi pe baza nevoilor fiecăruia schimbă complet modul în care te adresezi pieţei.

    Din fericire, inteligenţa artificială ne-a oferit ceea ce platformele de demand forecast nu făceau: contextualizarea. Cu ajutorul ei, companiile pot să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi DE CE se întâmplă. Mai mult, ele pot vedea ce se va întâmpla în viitor, dar şi ce ar “putea să se întâmple”, prin simularea mai multor scenarii comerciale”, adaugă Cristi Movilă.

    Alimentat cu datele potrivite, AI-ul modern poate să analizeze contextul extern (de la vreme şi trafic la factori economici), să identifice tendinţe emergente înainte ca acestea să se reflecte în vânzări şi să simuleze diferite scenarii de piaţă. Astfel, în loc să reacţionezi la schimbări, poţi să le anticipezi şi să te pregăteşti pentru ele. Este o trecere de la un model de business reactiv la unul proactiv.

    Companiile care vor domina următorul deceniu nu vor fi cele cu cea mai bună analiză istorică şi nici cele cu cele mai precise predicţii. Vor fi cele care pot să se uite la piaţa şi clienţii lor şi să spună: „Acesta este viitorul pe care vrem să-l creăm şi iată ce vom face pentru ca el să devină o realitate.”

    OptiComm.AI este o platformă inteligentă de predicţie care prezice cu acurateţe următoarea comandă a clienţilor tăi. OptiComm.AI combină instrumentele de predicţie a cererii de ultimă generaţie cu inteligenţa decizională bazată pe AI şi date externe, oferind companiilor puterea de a prezice viitorul şi de a-l modela în mod proactiv.

     

  • Opinie Ciprian Lăduncă, LCL Advisory: Audit intern, audit extern şi comitetul de audit – un triunghi al încrederii

    Auditul intern, auditul extern şi comitetul de audit sunt trei funcţiuni care, deşi diferite ca rol şi mandat, formează împreună un ecosistem indispensabil unei guvernanţe moderne şi credibile. Fără o relaţie sănătoasă între ele, încrederea se fragmentează, în interiorul organizaţiei, în faţa acţionarilor şi pe piaţă.

    Auditul intern este aproape de procese şi riscuri, semnalează vulnerabilităţi şi propune soluţii pentru a îmbunătăţi eficienţa şi a întări cultura organizaţională. Interesant este că, la nivel internaţional, rolul său se extinde dincolo de controlul financiar: auditul intern intră astăzi în zone precum securitatea cibernetică, sustenabilitatea sau inteligenţa artificială. Atunci când este bine conectat la board ( consiliul de administratie/ de supraveghere), el devine un factor al schimbării, rol schimbat fata de rolul de “politist” cu care eram obisnuiti in trecut.

    Auditul extern, pe de altă parte, prin activitatea sa, este aproape de acţionari, investitori, bănci sau piaţă. Dacă în trecut misiunea lui era limitată la validarea situaţiilor financiare, în prezent presiunea vine din aşteptările tot mai ridicate ale investitorilor privind transparenţa în domenii precum ESG, etica fiscală sau impactul social. În acest sens, auditul extern este un instrument pentru confirmarea trecutului, dar si cu un rol legat de viitor, prin încrederea pe care o oferă tuturor “stakeholderilor” că organizaţia este solidă şi pregătită să livreze pe termen lung.

    Între aceste două funcţiuni se află comitetul de audit, o componenta esenţială a consiliului de administraţie / de supraveghere. Rolul său nu este doar de supraveghere tehnică, ci de a integra şi traduce informaţiile astfel încât boardul să înţeleagă unde se află riscurile reale şi ce trebuie făcut pentru a le gestiona. Cele mai performante comitete de audit, pe langa sarcinile traditionale, îşi asumă un rol proactiv, discută riscuri emergente, întreabă despre implicaţiile noilor reglementări europene, analizează expunerea reputaţională în mediul digital şi cer managementului să vină cu scenarii de dezvoltare sustenabilă.

    In acest ecosistem, preşedintele comitetului de audit are aici un rol fundamental. El garantează că discuţiile nu se opresc la cifre, că întrebările dificile sunt puse la timp şi că independenţa auditorilor este protejată. Cu experienţa profesională, senioritate, maturitate şi abilitatea de a negocia într-un mediu unde interesele nu sunt întotdeauna aliniate, preşedintele echilibreaza presiunea managementului cu exigenţa acţionarilor, tempereaza conflictele şi să menţină direcţia spre ceea ce este cu adevărat relevant pentru guvernanţă. Este o funcţie unde caracterul cântăreşte la fel de mult ca expertiza, pentru că de modul în care este condus dialogul depinde încrederea pe care boardul o poate inspira în exterior.

    In activitatea mea in acest domeniu, am văzut cum încrederea construită între aceste trei funcţiuni creează premisele unei dezvoltări sănătoase. Auditul intern, auditul extern şi comitetul de audit sunt elemente ale unei arhitecturi de încredere, iar această încredere este fundamentul pe care se construieşte viitorul unei organizaţii.

    Ciprian Lăduncă ocupa pozitia de Managing Partner in cadrul LCL Advisory, este membru in consiliile de administratie ale unor companii din diverse sectoare şi detine functia de Preşedinte al Comitetului pentru Guvernanţă Corporativă al Camerei de Comert Americane, AmCham România.

     

     

  • ​Sistemul Coca-Cola a investit 5 milioane de lei într-un parc fotovoltaic în Timişoara, acolo unde deţine şi o fabrică

    Sistemul Coca-Cola, care include Îmbuteliatorul Coca-Cola HBC România şi Coca-Cola România, deţinătorul mărcilor înregistrate, a investit 5 milioane de lei într-un parc fotovoltaic în Timişoara, acolo unde se află şi una dintre fabricile grupului. Din această sumă investită, aproximativ 1,5 milioane de lei, adică 47% din costurile eligibile pentru construcţie, echipamente şi panouri, au fost acoperiţi printr-un grant obţinut prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene. Noua instalaţie va asigura aproximativ 20% din necesarul anual de electricitate al fabricii şi va reduce emisiile de CO₂ cu aproape 1.200 de tone pe an.

    „Această investiţie este o dovadă clară a angajamentului nostru pentru un viitor mai verde şi pentru atingerea obiectivului Coca-Cola HBC de a reduce la zero net emisiile pe întregul lanţ de valoare, până în 2040. Parcul fotovoltaic din Timişoara este o soluţie sustenabilă care ne permite să producem local, mai responsabil”,  adaugă Cornel Cărămizaru, General Manager Coca-Cola HBC România.

    Fabrica din Timişoara produce anual aproximativ 284 milioane de litri de băuturi şi exportă către 15 ţări.

    Coca-Cola HBC România este liderul pieţei de băuturi răcoritoare din România, cu o cifră de afaceri de 4 mld. lei în 2024, dupa cum arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    În România, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.

    Coca-Cola HBC şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni), iar restul sunt acţiuni free floating.

    Pe plan local, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.  

     

     

  • Rivalitate de 30 de ani transformată în parteneriat: Nvidia investeşte 5 miliarde de dolari în Intel pentru a rescrie era inteligenţei artificiale artificiale. „Împreună vom pune bazele noii ere a calculului”

    Nvidia a anunţat o investiţie de 5 miliarde de dolari în Intel, într-un acord care marchează una dintre cele mai neaşteptate colaborări din industria globală a semiconductoarelor.

    Cele două companii, rivale timp de peste trei decenii, îşi unesc forţele pentru a dezvolta procesoare destinate atât centrelor de date, cât şi pieţei PC-urilor, pe fondul expansiunii accelerate a inteligenţei artificiale.

    Intel, aflată de câţiva ani într-o poziţie dificilă din cauza pierderilor masive pe segmentul de producţie şi a dificultăţii de a câştiga cotă în piaţa serverelor AI, a înregistrat o explozie bursieră imediată: acţiunile sale au urcat cu 26% în debutul şedinţei de joi, la 31,4 dolari, maximul ultimului an. Nvidia, lider detaşat al pieţei GPU-urilor, a crescut la rândul său cu 2,5%.

    Jensen Huang, CEO Nvidia, a descris parteneriatul drept „o colaborare istorică” ce va combina platformele grafice dominate de Nvidia cu procesoarele generaliste ale Intel. „Împreună vom pune bazele noii ere a calculului”, a spus Huang, prezent în Marea Britanie alături de preşedintele SUA, Donald Trump, care a lăudat public compania pentru rolul său în ascensiunea AI.

    Acordul prevede ca Intel să dezvolte procesoare personalizate integrate ulterior în platformele Nvidia pentru centre de date, dar şi un proiect separat dedicat pieţei PC. În paralel, Nvidia va achiziţiona acţiuni Intel la un preţ de 23,28 dolari per acţiune, valoarea pachetului ridicându-se la 5 miliarde de dolari.

    Investiţia vine la o lună după ce administraţia Trump a preluat 10% din acţiunile Intel, în încercarea de a securiza producţia de cipuri pe teritoriul SUA.