BusinessMagazin

Blog

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Carmina Dragomir, CEO, Metropolitan Life

    MOTTO: „Succesul este o călătorie, nu o destinaţie.  Se atinge prin progres continuu.” – John C. Maxwell

    BIO

    Are o experienţă de peste două decenii în industria serviciilor financiare, fiind numită în funcţia de CEO Metropolitan Life România în 2017. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, project management şi risk management. Din vara lui 2021, a preluat coordonarea Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei şi Ucrainei, fiind astfel parte din echipa de leadership a regiunii EMEA.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

    Cum te motivează citatul menţionat în activitatea zilnică?

    Reflectă viziunea asupra parcursului profesional şi personal, deoarece, cred că indiferent de rolul în care te afli, procesul de învăţare nu se opreşte niciodată.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board?

    O busolă îndreptată spre un orizont deschis, deasupra mării. Simbolizează direcţia clară, dar şi transformare, libertate, forţă, capacitatea de a naviga prin schimbare – calităţi esenţiale în leadership şi în industria asigurărilor.

    Care este cea mai mare realizare personală?

    Relaţia mea cu fiica mea este, fără îndoială, cea mai mare realizare a mea. Evoluţia acestei relaţii, relevanţa şi impactul ei asupra vieţii mele sunt de nepreţuit.

     

    LEADERSHIP & CARIERĂ

    Care sunt cele mai importante obiective pentru următorii ani?

    Îmi propun să continuu să am o contribuţie la dezvoltarea industriei asigurărilor de viaţă şi să continui să investesc în dezvoltarea echipei Metropolitan Life. În plan personal, să continuu să prioritizez echilibrul dintre carieră şi viaţa personală şi să continuu să mă implic în mentorat.

    Ce te inspiră când iei decizii importante?

    Cel mai important considerent este impactul pe care acestea îl vor avea pe termen mediu şi lung asupra clienţilor, asupra echipei şi asupra acţionarilor grupului.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe?

    Ideea că pot face o diferenţă reală, pozitivă, în viaţa oamenilor. Mă inspiră şi mă motivează oamenii din jurul meu, echipa pe care o conduc, clienţii pe care îi servim, impactul pe care îl avem în societate.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută să te relaxezi?

    Sportul, mişcarea în aer liber, o plimbare pe malul mării sau o cafea bună servită într-o companie plăcută îmi aduc multă relaxare, claritate, energie proaspătă şi uneori perspective diferite.

    Există o piesă de artă care te-a influenţat profund?

    Sculptura „Little Dancer Aged Fourteen”, a lui Edgar Degas, care surprinde echilibrul delicat dintre graţie şi forţă, dintre fragilitatea copilăriei şi disciplina necesară pentru a atinge excelenţa.

  • O veste bună pentru economia românească: Gigantul american P&G a deschis o nouă linie de producţie la una dintre fabricile de la Urlaţi. „Am pus România pe harta globală a companiei”

    Grupul american Procter & Gamble, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum din lume, a deschis o nouă linie de producţie la una dintre fabricile de la Urlaţi. Unitatea realizează acum şi perle parfumate Lenor.

    La Urlaţi, în judeţul Prahova, gigantul are două fabrici – una de produse pentru îngrijirea părului şi una care realizează capsule de detergent Ariel PODs. Acum, în aceasta din urmă, se vor produce şi perle parfumate Lenor.

    „Am marcat recent cea de-a 30-a aniversare de la începerea operaţiunilor P&G în România, în 1994. Am investit constant în ţară şi putem spune că am pus România pe harta globală a companiei “, a declarat Radu Maftei, senior vice president & managing director, Procter & Gamble South East Europe.

    El nu înaintează cifre privind această investiţie, însă datele publice consultate de ZF arată că firma Detergenţi SA, cea care operează producţia P&G în România, a primit recent o majorare de capital de 90 de milioane de lei.

    Compania a închis anul trecut cu afaceri de 327 mil. lei, plus 16%, şi cu aproape 550 de salariaţi, arată datele publice.

    Pe lângă această firmă, americanii mai au local şi alte două companii – Procter & Gamble Marketing România (cu afaceri de 278,7 mil. lei, plus 11%) şi Procter & Gamble Distribution (2,6 mld. lei, plus 6%).

    De altfel, pe lângă fabrici, grupul are în România sediul general şi centrul regional de servicii din Bucureşti şi centrul logistic din Timişoara. În total sunt 1.400 de salariaţi în toate operaţiunile.

    În ceea ce priveşte producţia, gigantul american a inaugurat în 2021 o a doua fabrică în România, la Urlaţi, în judeţul Prahova, unde produce capsule de detergent (pods). Investiţia în acest proiect a fost de peste 50 mil. euro, din care 6 mil. euro ajutor de stat, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Tot la Urlaţi, lângă noua fabrică, se află o altă unitate de producţie a P&G, inaugurată în 2010, aici realizându-se produse pentru îngrijirea părului. Acest proiect a presupus atunci o investiţie greenfield de circa 100 mil. euro.

    „Produsele fabricate în Urlaţi ajung în multe ţări europene, consolidând astfel rolul României ca centru de producţie pentru P&G şi adăugând, în acelaşi timp, valoare economiei locale”, spun oficialii grupului ce are în portofoliu branduri preecum Always, Ariel, Fairy, Gilette, Head & Shoulders, Pampers, Lenor sau Oral-B.

    Din datele ZF, perle parfumate Lenor care se vor realiza la Urlaţi de acum înainte se mai produc doar într-o singură altă fabrică din Europa, mai exact din Marea Britanie.

  • Un scenariu care altădată părea desprins din filmele SF prinde acum viaţă în atelierele unor startup-uri americane. Automobile electrice capabile să îşi acopere o mare parte din consumul zilnic folosind energia solară ar putea fi lansate începând din 2026

    Unul dintre deschizătorii de drumuri ai acestei noi tehnologii este Aptera Motors, companie californiană care, în lipsa unor soluţii potrivite pe piaţă, a ales să-şi proiecteze singură panourile solare. Din această ambiţie s-a născut un vehicul de aproximativ 40.000 de dolari, programat pentru lansare anul viitor, capabil să parcurgă zilnic între 24 şi 64 de kilometri folosind exclusiv energia soarelui, iar la o încărcare completă a bateriei poate atinge o autonomie totală de până la 640 km, informează Wall Street Journal.

    Prima întrebare firească care apare este : cât de rezistente sunt panourile solare montate pe maşină? Inginerii Aptera susţin că sunt pregătite pentru orice provocare. Realizate dintr-o sticlă special tratată chimic, asemănătoare celei folosite la ecranele de smartphone, panourile sunt suficient de dure pentru a rezista la pietre aruncate de roţi sau la grindină şi suficient de flexibile pentru a continua să funcţioneze chiar şi dacă stratul exterior se crapă. Ele acoperă capota, plafonul şi caroseria alungită a vehiculului cu trei roţi, transformându-l într-un veritabil „colector mobil de raze solare”.

    Inovaţiile Aptera nu se opresc însă aici. Compania va furniza aceleaşi panouri şi către Telo Trucks, producător californian care pregăteşte o camionetă electrică de 500 CP. Deşi are dimensiuni mai reduse decât un Mini Cooper, camioneta dispune de o capacitate la fel de mare ca cea a unui Toyota Tacoma şi a atras deja aproape 12.000 de precomenzi. Clienţii pot opta pentru panouri solare suplimentare montate pe plafon sau pe acoperitoarea benei, la preţuri între 1.500 şi 2.700 de dolari, care pot adăuga zilnic între 24 şi 48 de kilometri la autonomie.

    Şi alţi jucători văd potenţialul acestei tehnologii. Compania Polydrops, din Glendale, a început deja să livreze rulote electrice de camping echipate cu panouri Aptera, demonstrând cât de variată poate fi utilizarea lor.

    Startup-ul DartSolar vine cu o altă abordare: panouri solare modulare concepute pentru maşinile electrice deja existente. Acestea se montează pe barele de plafon şi pot adăuga zilnic între 16 şi 32 de kilometri de autonomie, de exemplu pentru un Tesla Model 3. Costurile pornesc de la 1.000 de dolari şi pot ajunge la 4.000, în funcţie de puterea şi dimensiunea panourilor, la care se adaugă însă şi un convertor electric separat, evaluat la circa 1.000 de dolari.

    Dacă în anii ’90 maşinile solare erau doar experimente fragile, astăzi tehnologia a avansat suficient de mult pentru a da viaţă proiectului în cauză. Bateriile, motoarele şi panourile performante sunt acum accesibile, iar tehnologia a ajuns să fie folosită chiar şi de echipe de liceeni americani care concurează cu astfel de vehicule în competiţii internaţionale.

    Chiar şi aşa, marile companii auto rămân prudente. Integrarea panourilor solare implică investiţii şi dificultăţi tehnice care pot afecta profitabilitatea. Totuşi, dacă primii utilizatori confirmă beneficiile unei astfel de tehnologii, piaţa ar putea cunoaşte o creştere explozivă.

    Prin urmare, chiar dacă aceste soluţii nu sunt încă populare la scară largă, ele arată direcţia în care se îndreaptă transportul electric, deschizând drumul către o mobilitate curată şi mai puţin dependentă de infrastructura clasică de încărcare.

  • Este programul de şcoală cu intrări la ora 8 , la 11 şi la 13 în trei schimburi? Cum răspunde Ministerul Educaţiei: „este trei schimburi doar dacă este oficializat ca atare de o decizie a consiliului de administraţie.” Practic, depinde ce scrie cu pixul pe hârtie

    Ziarul Financiar a scris recent despre cum şcoala în trei schimburi continuă în Bucureşti, însă este mascată de pix de şcoli pentru a se conforma Legii educaţiei care spune că de anul acesta este ilegală organizarea cursurilor în trei schimburi.

    De altfel, ZF a dat patru exemple de şcoli care au trei ore diferite de intrare la cursuri, însă, oficial, programul lor este organizat în două schimburi. Am întrebat Ministerul Educaţiei ce înseamnă exact că şcoala în trei schimburi este „ilegală”, dacă este programul de şcoală cu intrări la ora 8 , la 11 şi la 13 în trei schimburi.

    „Prin raportare la contextul juridic existent (art. 19, alin. 17 din Legea 198/2023), „ilegal” implică sau vizează organizarea procesului educaţional – începând din acest an şcolar (potrivit art. 247, alin. 13 din acelaşi act normativ) – în alt cadru decât cel prevăzut de lege: „Procesul educaţional se desfăşoară în maximum două schimburi.” Responsabilitatea organizării în mod judicios a procesului educational (adică în maximum 2 schimburi, adică fluxurile de elevi care desfăşoară cursuri) revine conducerii unităţii de învăţământ, care trebuie să structureze orarul activităţilor didactice (cursuri) pe cicluri de învăţământ şi în funcţie de vârstele/nevoile specifice ale elevilor. (…) Aşadar, pentru a ne referi la exemplul prezentat de dumneavoastră, asimilarea intrărilor la cursuri în respectivul format drept activitate în 3 schimburi se poate face doar dacă acesta este oficializat ca atare (existenţa unei decizii a consiliului de administraţie).

    Practic, din răspunsul Ministerului Educaţiei reiese că şcoala în trei schimburi se rezolvă simplu, din pix, la decizia şcolii. Dacă scrie cu pixul că sunt două schimburi, nu contează câte intrări la ore are şcoala respectivă.

    Din anul şcolar 2025 – 2026, şcoala în trei schimburi a devenit ilegală, conform Legii educaţiei, însă există în continuare şcoli cu trei intrări la cursuri. ZF a identificat patru dintre ele printr-o simplă analiză jurnalistică, în lipsa unor date oficiale care să ne spună exact câte astfel de şcoli sunt în Bucureşti.

    Pe 29 august, Ziarul Financiar a solicitat oficial date punctuale de la ISMB: câte şcoli vor începe în containere modulare, câţi elevi vor fi nevoiţi să înveţe în aceste condiţii, câte şcoli vor funcţiona cu programe fragmentate (cu intrări la 8.00, 12.00 sau 13.00), câte unităţi vor avea ore de 40 sau 45 de minute şi pauze reduse. Nu am primit date clare nici până în prezent.

  • Clădirea teatrului Griviţa 53, primul teatru din România construit exclusiv din fonduri private, a fost inaugurată oficial, la 9 ani de la lansarea proiectului de către regizoarea Chris Simion – Mercurian. Teatrul va deveni operaţional din noiembrie

    Clădirea teatrului Griviţa 53, primul teatru din România construit exclusiv din fonduri private, a fost inaugurată oficial joi, la 9 ani de la lansarea proiectului de către regizoarea Chris Simion – Mercurian, urmând ca teatrul să devină operaţional din noiembrie.

    Povestea lui a început în 2016, când Chris Simion – Mercurian a vândut casa bunicii sale şi cu banii a cumpărat ruinele şi terenul pe care s-a construit clădirea de pe Bulevardul Griviţa.  
    În 2017 a început campania de strângere de fonduri. Proiectului a fost premiat ulterior la cea mai importantă competiţie de arhitectură sustenabilă din Europa, la Marsilia, cu obţinând „Acknowledgement Prize”.

    „Până în prezent, investiţia este de aprox 4,5 milioane de euro din care 1,7 milioane de euro din granturile EEA 2014-2021 prin programul Ro-Cultura. Investiţia iniţială a fondatorilor este de 200.000 euro, plus mii de ore de muncă şi dedicare zilnică. Din sponsorizări şi campanii de strângere de fonduri prin vânzarea mărţişoarelor, a ouălor sau a cărămizilor donatorilor au obţinut 2,6 milioane de euro. Comunitatea Griviţa 53 este formată din aproximativ 14.000 de cititori, oameni care au donat bani sau timp şi au făcut ca acest vis să se împlinească, să-l dăm exemplu generaţiilor care ne urmează.”, a explicat Tiberiu Mercurian.

    Lansarea clădirii este prima etapă. Următoarea va fi dotarea tehnică a teatrului şi realizarea de parteneriate pentru producţiile primei stagiuni.

    În prezent, fondatorii Chris Simion-Mercurian (regizoare şi scriitoare) şi Tiberiu Mercurian (specialist în marketing) organizează tururi ghidate prin noua clădire.

    „Ieri, demersul Griviţa 53 – primul teatru construit împreună de la zero – părea <un vis frumos> sau <o fantasmagorie>. Astăzi a devenit o împlinire istorică, un gest cultural unic pentru toţi cei care au crezut şi s-au alăturat: cititori, sponsori, parteneri, prieteni, colegi. Am reuşit pentru că am crezut necondiţionat şi am atras oameni care s-au identificat cu crezul nostru, pentru că am fost împreună, o comunitate, şi nu ne-am oprit, nu ne-am speriat, nu am clacat… am rămas inconştienţi, focusaţi pe visul nostru, până la final oricât de greu a fost. Realizarea aceasta uriaşă este pe măsura sacrificiului făcut. Aplauzele sunt pentru cei care au contribuit la facerea acestui miracol”, a declarat Chris-Simion Mercurian.

    Vedeţi aici povestea teatrului spusă de  Tiberiu Mer­cu­rian în cadrul emisiunii ZF Live

    Până pe 5 octombrie, clădirea poate fi vizitată în cadrul unor tururi ghidate de 45 de minute. Vizitatorii vor avea acces în spaţiile destinate spectatorilor (săli, foaier) şi în culise, vor putea vedea fotografii în premieră din perioada şantierului şi vor afla informaţii despre povestea celor nouă ani de construcţie.

    ”Vom încuraja producţii de teatru modern, experimental, de teatru-dans, de teatru acrobatic, performance-uri şi alte forme noi de expresivitate, care să răspundă necesarului dezvoltării publicului şi educaţiei sale. Vom fi gazde pentru spectacole din alte ţări şi din alte oraşe şi vom răspunde demersurilor noului artistic. Şi vom construi o platformă de ateliere, workshopuri, conferinţe şi alte spectacole atât pentru copii, adolescenţi, cât şi pentru adulţi, propunându-ne să ne atragem publicul în cât mai multe direcţii.” spune Chris Simion – Mercurian.

  • Avertisment sumbru de la legendarul investitor Ray Dalio: Datoria Statelor Unite s-a transformat într-o bombă cu ceas pentru ordinea financiară mondială. Există riscul să asistăm la prăbuşirea hegemoniei economice şi financiare americane

    Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, cel mai mare fond speculativ din lume a lansat un nou semnal de alarmă privind sustenabilitatea finanţelor americane. Vorbind vineri, la FutureChina Global Forum din Singapore, miliardarul a spus că acumularea accelerată a datoriei guvernamentale a Statelor Unite „pune în pericol sistemul financiar”, scrie Bloomberg.

    „Asistăm la o ameninţare asupra sistemului financiar global. Alţi factori vor determina dacă asistăm şi la sfârşitul întregului imperiu american.” a declarat Dalio.

    Potrivit investitorului, Washingtonul cheltuieşte cu aproximativ 30% peste posibilităţi şi are nevoie să vândă obligaţiuni în valoare de 12.000 de miliarde de dolari pentru a-şi acoperi deficitul.

    „Piaţa globală nu mai are aceeaşi apetenţă pentru această datorie, ceea ce creează un dezechilibru între cerere şi ofertă”, a explicat el, punând fenomenul pe seama „naturii umane” de a acumula datorii.

    Dalio nu este singurul care simte pericolul. Ng Kok Song, partener fondator al Avanda Investment Management, a subliniat că şi Marea Britanie, Franţa şi China se confruntă cu probleme similare.

    „SUA au ajuns la un punct de cotitură. Nu ştim când va izbucni criza, dar direcţia este clară”, a spus acesta.

    Declaraţiile vin pe fondul unei pieţe a obligaţiunilor americane tensionate, cu randamente în creştere şi o datorie publică ce a depăşit pragul de 35.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor recente ale Trezoreriei SUA. Investitorii urmăresc cu atenţie următoarele decizii ale Rezervei Federale şi politicile fiscale de la Washington, care ar putea influenţa în mod direct încrederea în dolar – moneda de rezervă globală.

    Pentru pieţe, mesajul lui Dalio este clar: dacă Statele Unite nu îşi ajustează cheltuielile, ordinea financiară internaţională ar putea intra într-o nouă eră de instabilitate.

  • Cursa pentru supremaţia AI se mută la Londra: Nvidia vrea să investească aproape 3 miliarde de dolari în centre de date, fintech-uri şi vehicule autonome din Marea Britanie, într-o ofensivă care poate rescrie harta globală a tehnologiei

    Nvidia, gigantul tehnologic american care conduce industria cipurilor la nivel global, a anunţat o investiţie de aproximativ 2,7 miliarde de dolari pentru a sprijini dezvoltarea industriei de inteligenţă artificială din Marea Britanie. Planul, prezentat joi la Londra, are ca obiectiv consolidarea poziţiei Regatului Unit pe scena globală a tehnologiilor AI şi include colaborări cu unele dintre cele mai active fonduri de venture capital de pe piaţa britanică – Accel, Air Street Capital, Balderton Capital, Hoxton Ventures şi Phoenix Court. Acestea vor ajuta la identificarea startup-urilor care vor primi sprijin financiar, însă nu vor fi obligate să investească, scrie Bloomberg.

    Directorul general al companiei, Jensen Huang, a declarat că parte din capital va fi direcţionată către companii inovatoare precum dezvoltatorii de tehnologii pentru vehicule autonome Wayve şi Oxa, fintech-ul Revolut, precum şi către startup-uri de inteligenţă artificială precum PolyAI, Synthesia, Latent Labs şi Basecamp Research. Wayve a confirmat, într-un anunţ separat, că Nvidia va investi 500 de milioane de dolari pentru a accelera dezvoltarea şi implementarea propriului model de AI.

    Investiţia totală de 2 miliarde de lire include şi o participaţie de 500 de milioane de lire în compania britanică de centre de date Nscale, anunţată cu o zi înainte. Fondurile vor fi „domiciliate în SUA şi activate în Regatul Unit”, a precizat un purtător de cuvânt al Nvidia, subliniind că această strategie va oferi cercetătorilor şi startup-urilor acces atât la finanţare, cât şi la putere de calcul de ultimă generaţie.

    „Regatul Unit se află într-un moment Goldilocks, în care universităţi de clasă mondială, startup-uri îndrăzneţe, cercetători de vârf şi supercomputing de ultimă generaţie converg. Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a investi în Marea Britanie”, a spus Jensen Huang la evenimentul de lansare.

    Anunţul Nvidia vine într-o săptămână plină de veşti din partea marilor companii tehnologice americane, pe fondul vizitei preşedintelui Donald Trump în Regatul Unit. Microsoft şi OpenAI au prezentat, la rândul lor, planuri de investiţii şi parteneriate în valoare de zeci de miliarde de dolari. Premierul britanic Keir Starmer a salutat decizia Nvidia, descriind-o drept „un vot major de încredere în Marea Britanie, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor”.

    Starmer a lansat la începutul anului o strategie de „turbo-accelerare” a sectorului AI, axată pe dezvoltarea de centre de date şi pe crearea unor „zone de creştere pentru inteligenţa artificială”, care să beneficieze de aprobare rapidă pentru proiecte şi acces facil la reţeaua de energie electrică. Regatul Unit găzduieşte deja nume importante precum DeepMind, divizia de AI a Google, şi startup-uri proeminente precum Wayve, dar nu a produs până acum un campion naţional comparabil cu OpenAI din Statele Unite sau cu Mistral din Franţa.

    Prin această mişcare, Nvidia îşi întăreşte poziţia de lider global în tehnologia AI şi îşi consolidează relaţiile cu piaţa britanică într-un moment esenţial pentru evoluţia industriei mondiale a semiconductorilor.

     

     

  • ANM anunţă cum va fi vremea până la jumătatea lunii octombrie

    Potrivit ANM, în săptămâna 22-29 septembrie valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în toată ţara, dar mai ales în jumătatea de vest a teritoriului. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice şi sud- vestice şi în general deficitar în restul teritoriului.

    În săptămâna 29 septembrie-6 octombrie, temperatura medie a aerului se va situa în jurul mediilor climatologice ale acestei săptămână în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi apropiate de cele normale în majoritatea regiunilor.

    În săptămâna 6-13 septembrie, mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval în toată ţara. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

    În săptămâna 13-20 septembrie, valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor avea o tendinţă uşor deficitară în toată ţara, a precizat ANM.

     

  • Democraţii propun o lege pentru „protejarea libertăţii de exprimare” împotriva lui Trump

    Proiectul de lege iniţiat şi susţinut de mai mulţi parlamentari democraţi îşi propune să „creeze protecţie specifică pentru cei vizaţi din motive politice”, potrivit Le Figaro.

    Legislatorii democraţi au anunţat joi că vor propune proiectul pentru „protejarea libertăţii de exprimare”, despre care consideră că este ameninţată de preşedintele american Donald Trump şi administraţia sa, în special după asasinarea influencerului conservator Charlie Kirk. Consacrată în Primul Amendament al Constituţiei, libertatea de exprimare este un element fondator al democraţiei americane.

    Controversele au devenit mai mari miercuri, după suspendarea emisiunii populare a prezentatorului vedetă Jimmy Kimmel pentru comentarii considerate nepotrivite în urma asasinării lui Charlie Kirk.

    „Aceasta este cenzură. Controlul statului asupra exprimării. Aceasta nu este America”, a protestat senatorul Chris Murphy la o conferinţă de presă la sediul Congresului din Washington, acuzându-l pe Donald Trump că „exploatează” această „tragedie naţională” pentru a „distruge opoziţia politică” în loc să „ţină ţara unită”.

    Declaraţiile recente ale procurorului general Pam Bondi, care a susţinut că „discursul instigator la ură” nu este protejat de Primul Amendament, au provocat mare agitaţie.

    Proiectul de lege al parlamentarilor democraţi are ca scop „protejarea bisericilor, organizaţiilor non-profit, ziarelor, universităţilor, studenţilor şi lucrătorilor de orice preşedinte care îşi vizează adversarii politici”.

    Legislatorii democraţi le-au cerut omologilor lor republicani, care deţin majoritatea în ambele camere, să le susţină iniţiativa.

  • Nvidia investeşte 5 miliarde de dolari în Intel şi anunţă parteneriat pentru infrastructura AI

    Nvidia, liderul mondial în producţia de cipuri, a anunţat joi că va investi 5 miliarde de dolari în Intel prin achiziţia de acţiuni la preţul de 23,28 dolari pe titlu, într-un parteneriat care vizează extinderea infrastructurii AI şi dezvoltarea de noi soluţii pentru PC-uri.

    Tranzacţia, supusă aprobărilor de reglementare, vine la o lună după ce guvernul SUA a achiziţionat o participaţie de 10% în Intel.

    Directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, a numit colaborarea „o fuziune a două platforme de clasă mondială”, combinând expertiza Intel în cipuri tradiţionale (CPU) cu specializarea Nvidia în procesoare grafice (GPU), esenţiale pentru inteligenţa artificială. „Era calculului accelerat şi al AI a sosit”, a spus Huang.

    Investitorii au reacţionat rapid: acţiunile Intel au crescut cu aproape 23%, cel mai mare salt procentual zilnic din 1987, iar titlurile Nvidia au avansat cu peste 3%.

    În baza acordului, Intel va produce cipuri personalizate pentru infrastructura AI a Nvidia şi procesoare pentru PC-uri cu tehnologie Nvidia integrată.

    Parteneriatul oferă o gură de oxigen pentru Intel, pionier al Silicon Valley, care a pierdut teren în era smartphone-urilor şi a ratat explozia AI ce a propulsat Nvidia în fruntea industriei.

    În 2024, Intel a înregistrat pierderi de aproape 19 miliarde de dolari, iar în primele şase luni din 2025 a pierdut încă 3,7 miliarde, pregătindu-se să reducă un sfert din forţa de muncă până la finalul anului.

    Guvernul american a cumpărat recent 433,3 milioane de acţiuni fără drept de vot, la preţul de 20,47 dolari pe acţiune, pentru a sprijini producţia tehnologică internă.

    Creşterea cotaţiei Intel, stimulată de investiţia Nvidia, a sporit şi valoarea participaţiei federale.