BusinessMagazin

Blog

  • Povestea unei afaceri româneşti născute din dragostea pentru Grecia

    Cosmin Filipaş, antreprenor din judeţul Cluj care deţine un business în IT, Thoughtin Transilvania, dar şi unul în zona de food, fiind coproprietar al Carmangeriei Pasini din Gherla, a transformat dragostea pentru Grecia şi vacanţele însorite într-o nouă linie de afaceri, aducând în România ceva din parfumul verilor din Creta în gustul aromat al uleiului de măsline.

     

    D’Olive, brand de ulei de măsline lansat de familia Filipaş în plină pandemie, în 2020, a devenit recent prima afacere românească care deţine o livadă de măslini în sudul insulei Creta. „Pentru că există o legătură strânsă între noi şi familia care produce uleiul, colaborarea noastră nu este doar o simplă tranzacţie, ci un angajament pe termen lung. Această relaţie ne asigură calitatea constantă şi continuitatea de care avem nevoie pentru a oferi mereu acelaşi gust autentic. Partenerii noştri au văzut achiziţia livezii ca pe un lucru bun, a fost un pas firesc şi un ajutor de ambele părţi. Gândul nostru e să mai achiziţionăm în timp teren”, povesteşte Cosmin Filipaş. În afară de el, un rol important în afacerea cu ulei o are fiul lui, David, care are acum 14 ani, dar este implicat în administrarea businessului încă de la început, din pandemie.

    Cosmin Filipaş spune că dragostea dintre ei şi uleiul de măsline s-a născut în 2018, în timpul unei vacanţe în Creta, iar noul business, început ca o linie de distribuţie prin eMAG, a devenit extrem de important şi un job full-time odată cu implicarea lui David.  „Lucrurile au devenit mult mai serioase în acel moment, cu planuri mari pe următorii zece ani”. După cinci ani de import şi distribuţie de uleiuri extravirgine din soiul Koroneiki, familia devine acum proprietar al livezii din care provine deja până la 30% din producţia comercializată în România. Astăzi, brandul are peste 5.500 de clienţi în toată ţara şi chiar dincolo de graniţele ei. Chiar dacă familia este implicată şi în alte afaceri, David spune că afacerea cu ulei îi aduce cele mai mari satisfacţii tocmai pentru că o dezvoltă alături de fiul său.

     

    „Anul 2025 este unul dificil din punct de vedere economic, însă noi ne propunem să dublăm cantitatea de ulei de măsline vândută, ajungând la aproximativ 26 de tone.“

    Cosmin Filipaş, fondator, D’Olive

    Livada cumpărată de familia de români are 3.000 mp şi se află în zona Mesará, o vale din sudul insulei Creta unde cultura măslinului datează de peste 4.000 de ani. Solul vulcanic şi climatul blând fac din această parte a Cretei una dintre cele mai apreciate surse de ulei extravirgin din Europa. „Ne securizăm sursa de autenticitate. Acolo unde alţii cumpără o casă de vacanţă, noi am ales un loc unde timpul are miros de pământ şi de frunză de măslin”, declară Cosmin Filipaş. Pentru el, achiziţia aduce stabilitate, trasabilitate şi o legătură directă între sursă şi consumator.

    Grecia este, de câţiva ani, una dintre destinaţiile preferate de români nu doar pentru turism, ci şi pentru investiţii. În insule şi pe continent, mii de cetăţeni europeni au achiziţionat locuinţe de vacanţă, atraşi de preţuri accesibile şi de un regim fiscal avantajos. Cosmin Filipaş spune că în general românii ajung să cumpere case de vacanţă sau să lucreze în turism, dar agricultura este un domeniu greu. „Într-o lume în care se vorbeşte mult despre sustenabilitate, dar puţin se face, noi am ales să plantăm rădăcini. La propriu.”

    Cumpărarea unui teren agricol în Grecia este posibilă, dar nu întotdeauna simplă, spune antreprenorul român. Legea prevede restricţii pentru străinii din afara Uniunii Europene şi verificări suplimentare pentru terenurile din zone considerate strategice (în special în insule). În schimb, cetăţenii UE pot cumpăra terenuri agricole, inclusiv livezi de măslini, cu respectarea formalităţilor de proprietate locală. În Creta, de pildă, o livadă matură de
    1-2 hectare costă între 40.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de vârstă, soi şi accesul la drum şi apă.

    Pentru a obţine un ulei de măsline de calitate, viteza este esenţială şi de aceea, ideea de a produce şi îmbutelia uleiul în România ar fi greşită, povesteşte Cosmin Filipaş. Totul trebuie să se întâmple cât mai aproape de livadă, acolo unde măslinele sunt proaspăt culese. De aceea, uleiul distribuit sub brandul D’Olive este îmbuteliat direct în Creta, iar în România familia Filipaş are un spaţiu de depozitare în judeţul Cluj, de unde livrează în toată ţara uneori şi în străinătate.

    Compania a livrat până acum doar în cutii de 5 litri, dar planurile pentru 2026 includ şi lansarea unei variante de ulei la 1 litru, deschizând şi noi pieţe pentru brandul local.

    PRODUCŢIE
    UE este cel mai mare producător, consumator şi exportator de ulei de măsline. UE produce aproapte 70% din cantitatea totală

    CONSUM
    Grecia are cel mai mare consum de ulei de măsline din UE: aproximativ
    12 kg pe an

    PREŢ
    În Creta, o livadă matură de 1-2 hectare costă între 40.000 şi 100.000 de euro

    „Am început cu doar 1.300 de litri în primul an şi de atunci creştem, încet pentru o companie mare, spectaculos pentru noi. Anul 2025 este unul dificil din punct de vedere economic, însă noi ne propunem să dublăm cantitatea de ulei de măsline vândută, ajungând la aproximativ 26 de tone.”

    Planul de dezvoltare pe următorii ani include consolidarea brandului şi diversificarea cantităţilor pe care le pune pe piaţă, în sticle şi cutii mai mici. „Piaţa din România e focusul nostru pentru 2026, însă până acum ne-am adresat doar unui grup de consumatori, cei care preferă să gătească mai mult acasă şi îşi doresc rezerve pentru mult timp.” Afacerea a avut în 2023, ultimul an când sunt raportări oficiale, afaceri de 447.586 lei şi un profit de 41.278 lei.

    Cum identifici un ulei de măsline de calitate? Gustându-l, spune Cosmin Filipaş. Trebuie să ai un echilibru între gustul picant, iute şi fructat. „Iar soiul de măsline e foarte important”. Cum priveşte piaţa din România consumul de ulei de măsline? „Oamenii au început să gătească şi să mănânce tot mai sănătos. Mai ales cei în vârstă, care îşi doresc, într-un fel, să repare greşelile din trecut. În acelaşi timp, şi tinerii caută produse bogate în antioxidanţi, precum uleiul de măsline. Este o piaţă în plină creştere, tot mai atractivă pentru mulţi producători şi consumatori deopotrivă”.

    La nivel global, UE este cel mai mare producător, consumator şi exportator de ulei de măsline. Ţările de pe bătrânul continent produc aproapte 70% din cantitatea totală la nivel mondial. Aproximativ
    4 milioane de hectare, situate în principal în ţările mediteraneene ale UE, sunt dedicate cultivării măslinilor (tradiţională, intensivă şi foarte intensivă), arată datele Comisiei Europene.

    Italia şi Spania sunt cei mai mari consumatori de ulei de măsline din UE, fiecare cu un consum anual de aproximativ 500.000 de tone, în timp ce Grecia are cel mai mare consum din UE pe cap de locuitor (aproximativ 12 kg pe an). În total, consumul UE reprezintă aproximativ 53% din consumul mondial.  

  • Pariul câştigător în 2026

    Şefii marilor companii de asigurări de pe piaţa locală văd un an 2026 cu oportunităţi, potenţial de creştere care se extinde pe cel puţin 5-7 ani şi o maturizare a pieţei, în ciuda provocărilor şi a contextului plin de presiuni macroeconomice. Rezilienţa şi stabilitatea financiară a mediului de afaceri sunt testate, dar există motive reale de optimism.

    Într-un context economic marcat de incertitudini, dar şi de oportunităţi, liderii pieţei de asigurări privesc spre 2026 cu prudenţă şi optimism, atitudini care balansate aproape perfect. După ani de turbulenţe economice, legislative şi operaţionale, industria asigurărilor intră într-o nouă etapă, una a consolidării şi maturizării. Executivii celor mai mari companii din piaţă vorbesc despre un an în care disciplina financiară, inovaţia digitală şi educaţia privind riscurile vor defini nu doar direcţia industriei, ci şi capacitatea economiei româneşti de a deveni mai rezilientă.

    Călin Matei, CEO al Groupama, liderul pieţei locale de asigurări, se declară optimist în privinţa capacităţii mediului de afaceri românesc de a se adapta şi de a inova. „Cred că în 2026, businessul românesc va continua să se dezvolte şi să inoveze, să creeze şi să găsească soluţii. Asta cred că vom face cu toţii, companii mari, IMM-uri sau antreprenori: vom practica agilitatea şi antifragilitatea. Aleg să privesc cu optimism viitorul, chiar şi în condiţiile care par a fi astăzi gri, cu optimism şi încredere că fundaţia este una solidă şi că suntem mai pregătiţi astăzi decât eram, spre exemplu, acum zece ani. Cred că o Românie mai asigurată este o Românie mai puternică şi că avem experienţa şi resursele necesare pentru a transforma potenţialul industriei noastre în realitate”, a explicat Călin Matei.

    „Businessul românesc va continua să se dezvolte şi să inoveze, să creeze şi să găsească soluţii. Asta cred că vom face cu toţii, companii mari, IMM-uri sau antreprenori: vom practica agilitatea şi antifragilitatea.

    Călin Matei, CEO, Groupama

    Viziunea sa este completată de cea a lui Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac, a doua cea mai mare companie de asigurări din România, care vorbeşte despre un an polivalent, dar plin de oportunităţi. „2026 va fi un an complex pe plan local, cu provocări atât macro, cât şi micro, dar în acelaşi timp şi cu oportunităţi de repoziţionare şi inovaţie. Modelele de business tradiţionale şi rezilienţa mediului de business vor continua să fie testate, iar în acelaşi timp se vor crea noi spaţii de dezvoltare, prin achiziţii sau investiţii directe”. În opinia lui, disciplina financiară devine mai importantă ca oricând, presiunea fiind în egală măsură pe cheltuielile publice şi private, precum şi pe scăderea risipei din consum, care ar trebui să absoarbă o parte din efectele inflaţiei. „Chiar şi într-un context provocator, România rămâne într-o poziţie bună şi continuă să fie o destinaţie atractivă pentru investiţii, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei locale pe termen lung”, explică Virgil Şoncutean.

    „Disciplina financiară devine mai importantă ca oricând, presiunea fiind în egală măsură pe cheltuielile publice şi private, precum şi pe scăderea risipei din consum, care ar trebui să absoarbă o parte din efectele inflaţiei. Chiar şi într-un context provocator, România rămâne într-o poziţie bună.”

    Virgil Şoncutean, CEO, Allianz-Ţiriac

    Tot el adaugă că Allianz-Ţiriac va continua procesul de consolidare din ultimii ani, pe fondul unei maturizări vizibile a pieţei. „Observăm o curbă de învăţare şi conştientizare a rolului asigurărilor în rândul clienţilor şi o deschidere tot mai mare către asigurările facultative, atât generale, cât şi de viaţă, ceea ce contribuie la creşterea protecţiei prin asigurări, ca instrument de bază pentru independenţă şi rezilienţă financiară.” Virgil Şoncutean observă că oamenii înţeleg tot mai mult cât de mare poate fi costul lipsei asigurărilor, mai ales în vremuri de instabilitate economică şi în contexte în care frecvenţa şi severitatea riscurilor acoperite de asigurări cresc. „Ca urmare, ne aşteptăm ca asigurările de viaţă, de sănătate, de locuinţă sau de răspundere civilă să continue să crească şi în 2026, chiar dacă această creştere va rămâne mai degrabă într-o zonă moderată, specifică etapei de consolidare în care se află în prezent piaţa de asigurări din România”, mai spune CEO-ul Allianz-Ţiriac.

    Pe de altă parte, Mihai Tecău, CEO al Omniasig, companie care completează podiumul celor mai mari trei asigurători locali, vede anul 2026 ca pe o perioadă de transformare accelerată, influenţată de digitalizare şi de maturizarea tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. „În ultimii ani, industria asigurărilor s-a confruntat cu provocări precum instabilitatea economică, falimente sonore, schimbări legislative frecvente şi volatilitatea preţurilor. Sperăm ca reformele iniţiate de actualul guvern să stabilizeze situaţia macroeconomică, astfel încât să avem parte de o creştere sustenabilă în 2026. Sunt convins că anul viitor vom vedea noi produse şi servicii digitalizate şi bazate pe AI, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai mature. Clienţii vor avea parte astfel de produse tot mai personalizate, iar birocraţia aferentă întocmirii dosarelor şi efectuării plăţilor se va reduce în continuare”, spune Mihai Tecău.

    „Sunt convins că anul viitor vom vedea noi produse şi servicii digitalizate şi bazate pe AI, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai mature. Clienţii vor avea parte astfel de produse tot mai personalizate, iar birocraţia aferentă întocmirii dosarelor şi efectuării plăţilor se va reduce în continuare.”

    Mihai Tecău, CEO, Omniasig

    În completare, Kuldeep Kaushik, CEO al NN Asigurări de Viaţă, liderul pieţei pe segmentul asigurărilor de viaţă, vorbeşte despre 2026 ca despre un test de rezilienţă financiară, dar şi ca despre un moment de relansare. „Cred că 2026 va testa rezilienţa şi stabilitatea financiară a mediului de afaceri, într-un context local şi global care va rămâne complex. Totuşi, pare că există motive reale de optimism: inflaţia ar trebui să se tempereze, creşterea economică să revină, iar încrederea şi investiţiile să se îmbunătăţească.” În opinia sa, România are un potenţial de creştere pe următorii 5-7 ani, iar 2026 ar putea marca începutul unui nou ciclu economic. „Pentru asigurări, anul viitor va fi despre continuitate în prudenţă şi inovaţie, consolidarea managementului riscului, a rezilienţei financiare şi a eficienţei operaţionale, în paralel cu investiţii constante în inovaţie, atât prin soluţii digitale cât şi pentru experienţa clienţilor. Credem că succesul în 2026 va veni din echilibrul între stabilitate şi transformare”, punctează Kuldeep Kaushik.

    Astfel, dincolo de diferenţele de strategie şi poziţionare, un fir comun traversează toate aceste viziuni: 2026 va fi un an al adaptării, al prudenţei active şi al încrederii că industria asigurărilor poate deveni unul dintre pilonii esenţiali ai stabilităţii economice a României. În acelaşi timp, potenţialul pieţei asigurărilor începe să prindă o importanţă tot mai mare, într-un context plin de incertitudini economice, unde nevoia de protecţie devine esenţială.  

    România are un potenţial de creştere pe următorii 5-7 ani, iar 2026 ar putea marca începutul unui nou ciclu economic. Pentru asigurări, anul viitor va fi despre continuitate în prudenţă şi inovaţie, consolidarea managementului riscului, a rezilienţei financiare şi a eficienţei operaţionale, în paralel cu investiţii constante în inovaţie, atât prin soluţii digitale, cât şi pentru experienţa clienţilor.

    Kuldeep Kaushik, CEO, NN Asigurări de Viaţă

  • Crezi că ţi s-ar potrivi o meserie tehnică, dar nu te încântă varianta actuală a învăţământului profesional? Veşti bune: Ministrul Educaţiei anunţă reorganizarea acestui sistem din 2026

    Sigur ai auzit tot felul de discuţii despre  “liceu tehnologic” sau “calificări profesionale”. Crezi că ţi s-ar potrivi o meserie tehnică, dar nu te încântă varianta actuală a învăţământului profesional?

    Vestea bună e că lucrurile se schimbă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat că învăţământul profesional/tehnologic se reorganizează în România, începând din anul şcolar 2026-2027.

    „Mă aştept ca pe filiera tehnologică să avem programe atractive în relaţie strânsă cu mediul socioeconomic, până la varianta duală, vechiul model al «şcolilor profesionale» fiind astfel înlocuit cu acest nou model, care are toate avantajele celui vechi, dar aduce opţiuni în plus pentru elevi”, a transmis ministrul într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei.

    Practic, tot sistemul prin care poţi învăţa o meserie sau poţi combina teoria va fi regândit. Nu vorbim doar de cosmetizare, ci de un upgrade total.

    Dar ce înseamnă asta pentru tine, cel care crede că s-ar descurca într-un domeniu tehnic şi ar vrea să studieze o meserie? Pe scurt, noul model înlocuieşte vechile şcoli profesionale şi le transformă într-un sistem care îţi dă libertatea să alegi şi să îţi faci un traseu adaptat la ce vrei tu.

    Prin intermediul acestui nou model de învăţământ profesional, spune Daniel David, elevii vor putea obţine calificarea de nivel 3 numai pe filiera tehnologică, după clasa a XI-a, cu sau fără cadrul dual.

    După reorganizare, detaliază ministrul, unii elevi vor intra rapid pe piaţa muncii, considerându-li-se învăţământul obligatoriu parcurs. Alţii, în paralel sau fără a intra încă pe piaţa muncii, îşi vor continua studiile liceale, obţinând nivelul de calificare 4 sau 5 (în studii postliceale sau terţiare non-universitare), după bacalaureat fiind eligibili şi pentru studii universitare.

    „Prin acest demers – dublat de introducerea noului curriculum, care va fi disponibil în curând, inclusiv pentru filiera tehnologică – sper ca elevii să caute cu încredere această modalitate educaţională, nu să o vadă, cum se mai întâmplă uneori acum, ca pe o variantă reziduală sau periferică a filierelor teoretice sau vocaţionale, generând în unele zone şi cote crescute de analfabetism funcţional”, a mai adăugat Daniel David.

    El explică, de asemenea, contextul şi motivul din spatele acestei reorganizări.

    „Legea 198/2023 impunea anumite constrângeri, lăsând însă şi libertăţi importante, gândite cu scopul de a fi folosite diferit de actori diferiţi (ex.: şcoli profesionale, licee tehnologice, operatori economici etc.).”

     

               

     

     

  • O criză tehnologică cu ecou global: Guvernul olandez renunţă la controlul asupra Nexperia, Beijingul relaxează restricţiile, iar lanţul de aprovizionare auto scapă de un blocaj cu potenţial devastator

    Guvernul Olandei a renunţat la prerogativele extraordinare impuse asupra producătorului de cipuri Nexperia, restituind controlul complet proprietarului chinez şi punând capăt unei confruntări tensionate cu Beijingul, care începuse să afecteze lanţurile globale de aprovizionare din industria auto, scrie Bloomberg.

    Decizia de a retrage ordinul prin care Haga îşi rezervase dreptul de a bloca sau modifica hotărâri interne ale companiei a fost luată „ca un gest de bunăvoinţă”, a anunţat miercuri ministrul Economiei, Vincent Karremans, într-o postare pe platforma X.

    Bloomberg dezvăluise la începutul lunii că autorităţile olandeze erau pregătite să facă acest pas dacă fluxurile de livrare din fabrica Nexperia din China puteau fi confirmate.

    Retragerea măsurilor marchează o diminuare semnificativă a tensiunilor într-un conflict care a scos din nou în evidenţă fragilitatea lanţurilor globale de producţie şi influenţa tot mai mare a Beijingului. Deşi Nexperia nu produce cipuri avansate şi operează o singură unitate în China, disputa a perturbat activitatea unor mari producători auto, precum Honda şi Volkswagen.

    Scandalul a izbucnit la sfârşitul lui septembrie, când Karremans a activat o lege din perioada Războiului Rece pentru a obţine control decizional asupra Nexperia, companie deţinută de chinezii de la Wingtech Technology. Beijingul a reacţionat rapid şi dur, introducând restricţii la export pentru componentele provenite din fabrica olandezilor din provincia Guangdong, care asamblează cipuri din wafer-e fabricate în Europa.

    Întoarcerea la status quo a devenit posibilă după o serie de negocieri intense la care au participat oficiali chinezi şi olandezi, cu sprijinul Germaniei, Uniunii Europene şi Statelor Unite. Pentru a detensiona situaţia, Beijingul a acceptat să relaxeze restricţiile impuse exporturilor realizate în uzina Nexperia din China, cea mai mare de acest tip din lume.

    Ministerul Economiei a confirmat că o delegaţie olandeză s-a deplasat în această săptămână la Beijing pentru a obţine o „soluţie reciproc acceptabilă”, finalizând astfel una dintre cele mai delicate medieri industriale ale anului.

  • De la profit la pierdere în doar un an: Klarna plăteşte scump tranziţia spre credite tradiţionale, în timp ce şeful companiei lansează un avertisment sumbru privind impactul AI asupra joburilor de birou

    Klarna, fintech-ul suedez devenit sinonim cu modelul „cumperi acum, plăteşti mai târziu”, a raportat pierderi semnificative în primul său trimestru financiar după listarea la bursă din septembrie, pe fondul extinderii accelerate în zona de creditare tradiţională, care a pus presiune pe profitabilitate, scrie Financial Times.

    Compania a anunţat marţi o pierdere netă de 95 de milioane de dolari în trimestrul al treilea, în contrast puternic cu profitul de 12 milioane de dolari înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Această schimbare bruscă de direcţie se explică prin faptul că, pe măsură ce Klarna şi-a mărit portofoliul de împrumuturi clasice, cu dobândă, a fost nevoită să aloce mai mulţi bani pentru posibile neplăţi. Provizioanele pentru pierderi au urcat la 0,72% din volumul total al plăţilor, faţă de 0,44% în urmă cu un an, o creştere care a redus marjele şi a diminuat profitul operaţional.

    Deşi modelul BNPL (buy now, pay later) a propulsat fintech-ul pe scena internaţională, creşterea dobânzilor şi presiunile din partea organizaţiilor de protecţie a consumatorilor au obligat Klarna să se diversifice, orientându-se către produse de creditare mai tradiţionale.

    În mod surprinzător, pierderile efective din credite neperformante au scăzut cu un punct procentual, ajungând la 0,44%, în pofida îngrijorărilor privind stabilitatea financiară a consumatorilor cu venituri mici, afectaţi de creşterea costurilor de trai.

    Directorul executiv Sebastian Siemiatkowski a declarat că nu a observat schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, în pofida acestui context economic dificil. Totuşi, el a lansat un avertisment privind un risc mult mai mare la orizont: potenţialul inteligenţei artificiale de a destabiliza siguranţa financiară a unei mari părţi a forţei de muncă calificate.

    „Transformarea adusă de AI nu îi va afecta, în primul rând, pe ospătari, asistente sau şoferi de camion. Impactul principal îl vedem asupra joburilor de birou, mult mai mult decât asupra celor manuale. Implicaţiile ar putea fi mai mari decât îşi imaginează oamenii.”, declară Sebastian Siemiatkowski, CEO Klarna

    Siemiatkowski, un promotor activ al tehnologiilor AI şi investitor în acest domeniu prin firma sa Flat Capital, a declarat pentru Financial Times că este „îngrijorat” de explozia investiţiilor în centre de date dedicate inteligenţei artificiale.

    În pofida presiunilor, veniturile Klarna au crescut cu 26% în trimestrul al treilea, ajungând la 903 milioane de dolari, evoluţie susţinută în special de expansiunea continuă pe piaţa americană, care reprezintă astăzi motorul principal al creşterii companiei.

  • Avertismentul analiştilor: Urmează o furtuna perfectă, dar guvernele lumii şi investitorii continuă să privească de pe margine, fără să vină cu măsuri reale de protecţie. Industria care ar putea declanşa degringolada financiară şi ar putea aduce o recesiune diferită de tot ce s-a văzut până azi

    De luni de zile, manageri de bănci, instituţii financiare internaţionale şi analişti de top trag semnale de alarmă privind evaluările extrem de ridicate ale companiilor americane de tehnologie. Investitorii experimentaţi, care în 2007–2009 au mizat pe scăderea pieţei imobiliare şi au câştigat sume uriaşe când bula imobiliară s-a spart, şi-au întors acum atenţia spre acţiunile tehnologice, anticipând o corecţie similară. Orice scădere, chiar şi minoră, a indicilor bursieri alimentează astfel temerile că piaţa se află pe marginea unei prăbuşiri, potrivit The Economist.

    Indicele S&P 500 a ajuns la multipli de evaluare similari cu cei din perioada bulei dotcom, împinşi în sus de celebrele „magnificent seven” (cele mai mari şapte companii din tech listate la bursa americană – n.r). Valoarea uriaşă a investiţiilor în inteligenţă artificială presupune, la rândul ei, o rentabilitate greu de obţinut: potrivit unei estimări JPMorgan, companiile ar avea nevoie de venituri anuale de peste 650 mld. dolari din AI pentru a justifica cheltuielile prognozate până în 2030 adică echivalentul a sute de dolari anual pentru fiecare utilizator de iPhone. Iar istoria arată că noile tehnologii tind să dezamăgească la început, chiar dacă pe termen lung transformă economia.

    Deşi un eventual colaps bursier ar surprinde puţină lume, consecinţele sale sunt mai puţin discutate. Spre deosebire de criza din 2008, actualul val tehnologic este finanţat predominant din capital propriu, nu din datorie, iar economia reală s-a dovedit rezilientă la şocuri recente. Totuşi, asta nu înseamnă că un declin abrupt al pieţei acţiunilor s-ar opri la nivelul portofoliilor investitorilor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • ”Blestemul” Open AI? Valoarea de pe bursă a Oracle a scăzut cu 315 mld. dolari după ce a anunţat un deal de 300 mld. dolari cu dezvoltatorul ChatGPT

    Oracle trece printr-un moment critic. După anunţul unui parteneriat de 300 de miliarde de dolari cu OpenAI, compania a pierdut peste 315 miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă, arată o analiză recentă a Financial Times. 

    Motivul principal al îngrijorării investitorilor este strategia agresivă a Oracle: compania şi-a asumat un rol esenţial în infrastructura de calcul a OpenAI, construind centre de date masive pentru a susţine AI-ul. 

    Analiza arată că, pe baza graficelor FT, Oracle devine practic un „proxy public” al OpenAI pe pieţele americane, adică performanţa sa de bursă este tot mai legată de succesul OpenAI. 

    Pentru a-şi finanţa expansiunea, Oracle recurge la datorie: planurile sale de investiţii includ un buget anual de până la 80 de miliarde de dolari în infrastructură pentru 2029. 

    Totodată, compania se aşteaptă ca majoritatea veniturilor din cloud să vină din partea OpenAI începând cu 2027. 

    Dar există şi veşti alarmante: Oracle are un nivel al datoriei nete care este de 2,5 ori EBITDA, iar experţii prevăd că această datorie aproape că se va dubla până în 2030. Cash-flow-ul ar urma să rămână negativ pentru cel puţin cinci ani consecutivi. 

    Creşterea costurilor de asigurare împotriva falimentului (credit default swaps) reflectă temerile pieţei faţă de capacitatea Oracle de a onora angajamentele financiare. 

    Analiştii se întreabă dacă acordul cu OpenAI, la prima vedere spectaculos, este cu adevărat sustenabil. Fiind atât de dependent de un singur client strategic, Oracle îşi poate asuma un risc major dacă OpenAI nu livrează la nivelul aşteptărilor sau dacă planurile de creştere nu se materializează. 

    Parteneriatul Oracle-OpenAI a fost privit la început ca o mişcare strategică îndrăzneaţă, poziţionând Oracle ca un actor-cheie în infrastructură AI. Totuşi, în lumina noilor evoluţii, este clar că pariul nu este lipsit de consecinţe.

    Dacă scenariul actual continuă, Oracle se poate confrunta cu o provocare uriaşă: construieşte o capacitate uriaşă de calcul pe datorie, cu speranţa că veniturile viitoare vor acoperi aceste investiţii riscante. Este o strategie tipică pentru companii cu apetit de extindere, dar cu puţin spaţiu de manevră dacă lucrurile nu decurg conform planului.

     

  • Bolojan anunţă reduceri de până la 10% din anvelopa salarială, fără concedieri obligatorii

    Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, care va fi noua misiune a ministerelor în 2026 pentru a reduce cheltuielile, astfel încât deficitul din bugetul de stat să înceapă să ajungă „la un nivel sustenabil”.

    Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Ştirile Protv, că pachetul de reformă în administraţie prevede o „anvelopă de recomandare” prin care ministerele trebuie să reducă, în 2025, cheltuielile de personal cu până la 10% faţă de anul în curs.

    Acesta a precizat că nu este vorba despre o obligaţie de a concedia angajaţi, ci despre flexibilitatea fiecărui minister de a decide unde poate realiza economii.

    „Unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată, în urma analizei, că este personal excedentar. Alţii pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de genul acesta”, a explicat premierul.

    Bolojan a avertizat că, în ultimii ani, cheltuielile bugetare au crescut mult peste estimări, iar România riscă să îşi piardă credibilitatea financiară dacă nu corectează acest curs.

    „Între ceea ce îţi estimezi la început de an şi ceea ce atingi la final de an este o mare diferenţă. Pentru ca România să-şi recâştige credibilitatea, pentru a ne scădea dobânzile, trebuie să continuăm acest efort”, a spus premierul.

    El a precizat că economiile făcute în ultimele luni au dus la o reducere a dobânzilor cu aproximativ un punct procentual şi au generat economii de 700 de milioane de lei: „Doar economiile făcute într-un an reprezintă o sumă importantă.”

    Întrebat despre opoziţia ministrului Apărării, Ionuţ Moşteanu, privind reducerea cheltuielilor de personal, Bolojan a oferit exemple de reorganizări posibile, menţionând Ministerul de Interne.

    Premierul a explicat că unele posturi de pază ale jandarmilor pot fi înlocuite cu camere de supraveghere, iar personalul eliberat să fie mutat în zona de siguranţă publică.

    Premierul a subliniat că efortul trebuie făcut de toate ministerele, fără excepţii: „Este greu să te apuci să faci excepţii. Toţi cei care suntem într-o funcţie publică trebuie să fim parte la acest efort.”

    El a insistat că nu vor exista scăderi salariale directe: „Asta nu înseamnă că i se taie cuiva din salariu. Trebuie să îşi gestioneze cheltuielile de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-şi reorganizeze activităţile.”

    Bolojan a anunţat că în zilele următoare vor fi finalizate discuţiile privind pachetul pe administraţie, care trebuie adoptat înainte de buget pentru a evita derapaje financiare.

    „Vom clarifica cum controlăm această anvelopă, cum ne controlăm costurile şi cum le reducem treptat. Măsurile din iulie, deşi nepopulare, îşi arată rezultatele: au crescut încasările şi au scăzut cheltuielile de funcţionare”, a declarat premierul.

    Acesta a încheiat subliniind că disciplina bugetară trebuie menţinută pentru a evita creşterea taxelor: „Asta trebuie făcut şi anul viitor, să nu mai creştem taxe şi impozite”.

  • Sindicaliştii din învăţământ protestează, din nou, în faţa Ministerului Educaţiei

    Mai mulţi membri ai sindicatelor din educaţie protestează, miercuri, începând cu ora 13:00, în faţa ministerului, faţă de intenţia Executivului de a reduce suplimentar cheltuielile de personal în sistemul de învăţământ.

    Zeci de profesori prezenţi în faţa ministerului cer demisia lui Ilie Bolojan şi a ministrului Educaţiei, Daniel David. Aceştia protestează faţă de intenţia Executivului „de a reduce suplimentar cheltuielile de personal în sistemul de învăţământ, printr-un nou act normativ.”

    Sindicaliştii susţin că aceste noi tăieri riscă să creeze o criză fără precedent şi o încălcare gravă a dreptului la educaţie al copiilor.

    Sindicaliştii susţin că „învăţământul se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocraţie excesivă şi un nivel crescut de stres profesional” şi că o nouă rundă de tăieri „riscă să creeze o criză fără precedent şi o încălcare gravă a dreptului la educaţie al copiilor, aşa cum este el consfinţit în Constituţia României”.

    În plus, sindicaliştii subliniază că „orice tăiere care se va decide în perioada următoare va conduce la agravarea crizei de personal, cu consecinţe directe asupra copiilor” şi fac apel către coaliţia de guvernare să renunţe la aceste măsuri.

    Tot miercuri, premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Edupedu că bugetul educaţiei pentru mediul preuniversitar nu va fi afectat anul viitor de noi reduceri, în afara celor deja implementate prin primul pachet de reformă.

    El a menţionat foarte clar că „pe partea de învăţământ preuniversitar, nu vor exista alte ajustări. Norma didactică stabilită acum (20 de ore pe săptămână, faţă de 18 ore anterior) rămâne neschimbată”.

     

  • Grupul PPC a anunţat pentru următorii trei ani un plan de investiţii de aproximativ 10 miliarde de euro în energie regenerabilă, producţie în regim flexibil, extinderea şi modernizarea reţelelor, în zona Europei de Sud-Est

    Grupul PPC a anunţat pentru următorii trei ani un plan de investiţii de aproximativ 10,1 miliarde de euro în energie regenerabilă, producţie în regim flexibil, extinderea şi modernizarea reţelelor, precum şi servicii centrate pe client în zona Europei de Sud-Est.

    Strategia este aşteptată să conducă EBITDA la un nivel de peste 2,9 miliarde de euro până în 2028, faţă de 1,3 miliarde de euro în 2023.

    “În 2019, am luat o decizie clară: să devenim o companie modernă, verde, sustenabilă şi digitală. După aproape şase ani de transformare profundă — şi în timpul unor schimbări geopolitice şi tehnologice majore — rezultatele vorbesc de la sine. Ne-am atins obiectivele financiare şi strategice, tranziţia către un mix energetic fără cărbune este aproape finalizată, iar randamentele obţinute de acţionari au crescut, depăşind media industriei europene. Dar nu suntem mulţumiţi doar cu atât. Viitorul aparţine celor care şi-l imaginează, care planifică şi îndrăznesc. De aceea, în următorii trei ani, vom continua să investim decisiv”, a declarat Georgios Stassis, preşedintele şi CEO-ul Grupului PPC, cu ocazia Capital Markets Day 2025, organizat la Londra.

    El a adăugat că Planul Strategic pentru următorii trei ani pune un accent puternic pe creştere, aproximativ 93% din cheltuielile de capital fiind direcţionate către proiecte noi.

    În acest sens, Grupul are în vedere, pentru perioada 2026-2028, dezvoltarea a 6,3 GW de noi proiecte RES în Grecia şi Europa de Sud-Est, cu obiectivul de a atinge 12,7 GW în capacităţi instalate RES până în 2028, reprezentând 77% din capacitatea totală instalată a Grupului.

    De asemenea, planul include dezvoltarea a 1,5 GW de active energetice flexibile, în principal baterii, unităţi pe gaz şi proiecte hidroenergetice, eliminarea completă a cărbunelui în 2026, creşterea capacităţii totale instalate la 16,6 GW până în 2028, faţă de 12,4 GW în 2025, în ciuda eliminării complete a cărbunelui.

    Pe pieţele din România şi Grecia, PPC vizează creşterea reţelelor, baza de active reglementate fiind aşteptată să crească cu aproximativ 5% în medie anual (CAGR) pe parcursul celor trei ani, ajungând la 6,5 miliarde de euro în 2028.

    Grupul grec are în vedere şi consolidarea modelului integrat în România, susţinută de o dezvoltare robustă a energiei RES pentru a satisface nevoile energetice pentru baza numeroasă de clienţi din România.

    La nivel financiar, PPC vrea o majorare a dividendelor cu 37% pe an în medie (CAGR), cea mai mare din sectorul energetic european, având ca ţintă creşterea la 1,2 de euro pe acţiune în 2028, de la 0,25 de euro pe acţiune pentru anul fiscal 2023.

    PPC Group este activ în Grecia, România, Macedonia de Nord, Italia şi Bulgaria. Capacitatea totală instalată a Grupului este de 12,5 GW, generând anual 21 TWh de electricitate.

    PPC este cel mai mare furnizor de energie din Grecia şi România, deservind peste 8,6 milioane de clienţi şi livrând anual 33 TWh de electricitate, alături de un portofoliu larg de produse şi servicii energetice.